Page 6 - Drumul_socialismului_1968_05

DRUMUL SOCIALISMULUI Simbâlr. 4 mai 1968

riţi ţi dumneavoastră peste cele
Turbulenţii două poduri f Poate înainte dc
a suri vă gîndiţi să întreprindeţi
unele măsuri pentru a le repara
DEVA (de la Gh. 1. Negrea).
la prezent, pe raza municipiului Bun venit,
De la începutul anului fi pînă în
Deva, lucrătorii miliţiei au des-
eopent 1.456 cazuri de turbu­ „Polar“ î
lahzarea săram lenţi. Adică dc cetăţeni care nu mionul 21-HD-l.101. După ce Asa vrea grăsime sînt bune, el nu le ia în DEVA (de la S. Gorun). Bine
se încadrează în normele de or­
dine ţi corectitudine cetăţenească.
Dc unde pînă unde — tovarăp
Majoritatea n-au respectat re­ praful s-a aşezat peste tot, fără consideraţie. ai venit, „Polar"! Cetăţenii din
scama
dc obiecte, am
să ţină
oraf tc-au primit cu bucurie. Au
gulile de circulaţie, au contur­ recunoscut oamenii. Unul s-a re­ de la centrul de colectare Haţeg salutat cum se cuvine iniţiativa
bat ordinea fi limftea publică comandat Ş te funie loan. Spunea şoferul — foferii pot să facă ce vor cu T.A.P L. S-an obtfnuit cu auto-
Este binecunoscut foptul câ ceastă străduinţă şl conştiin­ Toţi aceftia au plătit diferite că este delefţat (reţineţi Jclcgnt) un produs care aparţine averii frigtdcrul care te aduce de la
marile agregate dîn Combi­ ciozitate in muncă au contri­ amenzi, a căror sumă totală se al Cooperativei de consum Orăf- obfteţti ? Rucurefti, fi-i urmăresc opririle.
natul siderurgic Hunedoara buit din plin organizoţio de ridică la 74.05) lei, iar alţii au tic fi, transporta marfă la Ar­ HAŢEG (dc la N. Pălim). Dc acolo unde te descarcă, ambalat
,,înghit" zilnic uriaşe cantităţi partid şi comitetul sindicatu­ fost privaţi de libertate pe dife­ deii ft Ral fa. Marfa era piinc, fi cite ori ajunge în cooperative Săritorii frumos. Apoi, cu mic, cu mare.
de minereu, calcar, cocs, căr­ lui. care în permanenţă au rite termene. alte produse ce nu se vedeau — fOferul loan Plefa — ca să cu frumoasele pacheţele în mi­
bune cocsificabi). Orice dis­ desfăşurot o vie muncă de mo­ In foarte multe cazuri mobilul fiind în lăzi Dar ptinea sc ve- siringă laptele cu autocisterna, nă, te savurează. Dar tot ei, ce­
cordanţă în aprovizionarea la bilizare o tinârului colectiv, de acestor „viteji'* a fost băutura -dea că-i pîinc. că erau citcva cooperatorii sînt nemulţumiţi. RlUL AIR (de la N. Panai- tăţenii, dragă îngheţată „Polar',
timp cu materiile prime amin­ educare a lui, in spiritul unei consumată excesiv. Atenţie tur­ sute aruncate în camion. Numai Cum-necum, dar scade cîtc un tescu). In comuna Riul Alb nu­ după ce te-an ingerat cu plă­
tite. ar avea repercusiuni se­ înalte discipline profesionale, bulenţi ! că la reţeta bucătarului dele­ procent dc grăsime din lapte. mărul săritorilor în lungime a cere, îţi aruncă ambalajul pc un­
rioase asupra procesului de care asigură un climat favora­ Face treaba asta de parcă o via­ crescut simţitor in ultnuul timp. de apucă, numai unde trebuie
producţie din sectorul furna­ bil activităţii din aceostă sec­ gatul S.tefănie loan a ţinut să ţă întreabă ar fi măsurat la pro­ Mai ales de etnd s-an rupt cele nu Ce frumos, curat era orafitl
le. de la cocserie sau fabrici­ ţie. Orice abatere sau incident adauge fi o bună doză de... cente de grăsime Nici nu zici două poduri. Peste cel de lîngă nostru pînă n-ai apărut tu!
le de aglomerare o minereu­ care periclitează acest climat Recomandare praf. că-i şofer. Se tiranie cu ingine­ baia populară mai pot sări fi oa­ Acum c, „pictat" cu albastru.
rilor. sănătos este privit cu tootâ o- Recomandăm conducerii coo­ rii din cooperative ji cu briga­ menii in vîrstă. care au trecut de Cc-ar fi să te superi fi să nu mai
Un rol însemnat în mecanis­ tenţia şi soluţionat inainte de ARDEU (de la T. Nicoară). perativei să-t adauge fi lui Şte- dierii zootehnici dc parcă ar fi 70 de ani. Dar peste podul din vit pe la Deva f Sau dacă nu ic
la piaţă nu la o cooperativă a­
superi fi totufi mai vii, adu cu
mul acestei alimentări curente o lua proporţii. De pildă, chiar satul Zăvoi nu poate sări ori­ tine un... papagal, care să re­
cu minereu, calcar, cocs şi în ziua vizitei noastre in aceas­ Ne-a umplut de praf pînă să-l fănic „ceva" pentru contribuţia gricolă de producţie. A fa face cine. Trebuie să îndeplinefli a-
tă secţie, organizaţia de partid, numiic condiţii. Să ai 20-25 dc pete înlr-una: „Cetăţeni, arun­
cărbune cocsificobil, îl are depăfim cu mafina. Cum eram adusă la îmbunătăţirea calităţii mereu, pe unde trece. La C.A.P. ani fi să-ţi iei viteză marc. caţi hirtiile la cofE\ „Aruncaţi
secţia utilaj greu din codrul conducereo secţiei şi comitetul Şcolăriţele, cu organele inspectoratului dc plinii. $nţi proverbul! „După Răiefti, Sălaf cu toate că apara­ Ce-ar fi rovarăfi dc Iu consi­ hîrtiilc la cof!". „Aruncaţi hir-
sectorului reparaţii siderurgi­ sindicatului au onolizot în mod control auto am oprit autoca­ muncă fi... răsplată". tele de măsurat procentul de liul popular să încercaţi să să­ tiilc la.,.".
ce, care o luot fiinţă în oc­ operativ neînţelegerile Ivite în
tombrie 1967 prin eomosorea cadrul echipei condusă de T,
parţială a utilajelor şi perso­ Cismoş, neînţelegeri de ordin
nalului serviciului depozite cu subiectiv, care ofectou insă
personolul atelierului de re­ randamentul echipei, Această
parat utilaj greu. Sarcina noii situaţie o fost lămurită pe loc,
secţii este pe de o porte de a cu multă grijă şi răspundere. multa operativitate
descărca din vagoanele C F.R. In felul acesta. eforturile
materiile prime sosite in de­ conjugate pe linie tehnico-or-
care în rezolvarea scrisorilor
pozitul combinatului şi o le re- ganizatorică şi politico-educa-
încărca în vagoanele uzinole, tivă, conturează tot moi mult
de mare copocitate, pentru a profilul nou al tinârului colec­
fi trimise în secţiile consuma­ tiv de la utilaje grele,
toare : pe de altă parte, nouo înmănunchează oameni va­
secţie se ocupă şi cu repara­ loroşi ca tovarăşii : Pa-
rea, întreţinereo şi exploatarea vel Moldovon, loan Voe-
utilajelor grele din dotorc, >n vozeanu. Alexandru Doro- m
scopul îndeplinirii întocmai, o dici, Mortin Mal, Teodor Ciş-
pionului de încărcări-descăr- maş, Mie Viorel. loon Filimon Legile ţârii noastre, reflec- legal la toate sesizările şi ro- loc în ad m in istra ţia m u n ic i­
cări. şi Ştefan Szobo. Aceşti oameni, tînd pro fu nd ul democratism al cla m aţiile oam enilor m uncii. piului. De m ulte ori, cererile
Semnificativ este că, prin in- împreună cu tovarăşii lor de o rîn d u irii socialiste, asigură In tîr /ie cu rezolvarea unor solicitanţilor se rătăcesc prin
fiînţareo noii secţii — ca ur­ muncă au dat. de Io bun în­ fiecărui cetăţean dre ptul de scrisori şi anum ite secţii şi ..labirintul** birocraţiei, ajun-
mare a preocupării conducerii ceput, o înaltă înţelegere ce­ a se adresa ne stin g h e ri, cu servicii ale m u n ic ip iu lu i Pe­ gindu-se ca pentru un lucru
rinţelor impuse de crearea noii
combinatului pentru perfecţio­ sesizări şi reclam aţii in s titu ­ troşani cum sînt cele de gos- simplu, încadrat de altfel în
secţii şi, printr-o muncă plină
narea continuă a producţiei şi ţiilo r şi organ izaţiilor de stat, PfjdăriHe comunală, sănătate. prevederile legale, oamenii să
o muncii — se foc deja sim­ de dăruire, au contribuit la pu­ pînă la cele mai înalte foruri. S.A.S. Din analiza m odului fie „duşi cu vorba'’, am înnii
nerea Io punct — intr-un timp
ţite îmbunătăţiri substonţiale : Aşa cum se subl'niazâ în ho- cum sînt rezolvate scrisorile de la o zi la alta sau să li se
relativ scurt — a întregului
duroto de stoţionare în repa­ tâ ririle recentei plenare a C.C. oamenilor m uncii s-a desprins dea răspunsuri form ale Ade­
porc de utilaje grele, conco­
raţie planificată a utilajelor a al P.C.n., acestora le revine seori, sub laconismul une; fo r­
fost redusă în mod considera­ mitent cu asigurarea depozi­ marea responsabilitate de a mule „ca răspuns la scrisoa­
telor de materii prime cu ma­
bil (in timpul in care se exe­ vedea dincolo de hîrtia scri­ rea dv...“ , se ascunde nu nu­
cuta mai înainte o reporoţic terialele şi excavatoarele ne­ sorii omul, cu necazurile şi in municipiul mai fuga de răspundere a ce­
capitală, azi — cu aceleaşi cesare unei activităţi normale. frâ m în tâ rile lui. om ul care şi-a lor ce trebuie să stea n e m ij­ Hărnicia şi priceperea lăcătuşilor din echipa condusă de Nicolae Nâstase de la Şantie­
forţe şi mijlooce — se exe­ Pe lingă faptul că timpul de pus toată încrederea in s p iri­ locit, prin însăşi natura m u n ­ rul montaj II din I.C.S. Hunedoara este binecunoscută. M acaralele Tiegler ridicate de ei în
cută 5— 6 reparaţii capitale) : funcţionare a acestor utilaje tul de dreptate şi echitate, Petroşani cii lor. la dispoziţia cetăţe­ cadrul noului laminor de 1300 mm au fost montate cu două (uni inainte de grafic.
timpul de funcţionare o utila­ a fost aproape triplat în com­ pentru a pune capăt neajun­ nilor. dar şi incompetenţa lor.
jelor grele din dotare a cres­ paraţie cu situaţia dinaintea s u rilo r de orice fel. In cuvîntarea sa. rostită
cut de la 240 ore cit era în înfiinţării secţiei utilaj greu, In legătură cu munca ce se pe marginea lu c ră rilo r plena­
vechile condiţii, Io 620 ore, de- azi s-a ajuns ca începînd cu desfăşoară în dom eniul rezol­ concluzia câ. in anum ite d>- rei C.C. al P.C.R. la adunarea
arata câ : Caracterul educativ
păşindu-se astfel prevederile luna aprilie o.c., să renunţe îa v ă rii scrisorilor oam enilor lecţii, nu s-au luat m ăsurile activu lu i de partid din Capi­
normelor de specialitate. Per­ toate utilajele grele închiriate muncii, un redactor al ziaru­ cele mai corespunzătoare pen­ tală. secretarul general al Co­
spectivele se întrezăresc cu de la alte întreprinderi, pentru lui nostru a avut o convorbire tru înlăturarea cauzelor care m ite tu lu i Central
atît mai bune, cu cit în ulti­ care se plăteau sume ce de­ cu tovarăşul in giner Traian generează n e m u lţu m iri în rîn - .este o îndatorire de onoare
mul timp — în lunile februa­ păşeau 2.000 000 lei pe on. flla j, prim -vicep i eşedinte al dul cetăţenilor. Astfel, există n fiecărui activist da parlid. n
membru de partid, n
llecărui
rie şi martie — nu a existat Vorbind cu mult optimism C onsiliului popular al m u n i­ încă deficienţe in asigurarea nostru, — o condiţie spre a-şi al pedepselor
nici o defecţiune accidentală despre prezentul şi viitorul o- cip iului Petroşani. căldurii, apei calde, ilu m in a ­ fiecărui fun cţiona r al statului
Io maşinile utilizate. cesteî noi secţii, despre con­ — In cuvîntarea tovarăşului tu lu i public, rep ara ţiilo r dc
' Cărui fapt se datoresc oro- ştiinciozitatea în plină evoluţie Nicolae Ceauşescu, la aduna­ imobile. în aprovizionarea şi îndeplini aşa cum se cuvine
gresele făcute po linia creşte­ a oamenilor de aici, tovarăşul rea a ctivu lu i de partid din deservirea populaţiei etc. Mai sarcinile şi a răspunde încre­ (Urmare din pag. 1) tarea pedepsei privative de l i ­
rii gradului de folosire a utila­ Moldovon amintea şi despre Capitală, se subliniază câ, grav este însă faptul câ ase­ derii p a rtid u lu i şi poporului". bertate se întemeiază pe o b li­ celor condamnaţi faţă de pro­
jelor grele, care contribuie d i­ unele cerinţe ale colectivului. prin : „sesizări şi scrisori, d in ­ menea deficienţe continuă da­ Reiese câ funcţia de salaria t în- gaţiile condam naţilor de a cesul c!e reeducare, proiectul
rect la îm bunătăţirea aprovi­ Am reţinut, indeosebi, necesi­ tre care cele m ai m ulte sînt torită neglijenţelor manifesta­ tr-o instituţie de u tilita te pu­ unic şi reintegrarea lor în so­ presta o muncă utilă şi re­ noului cod penal reglemenr
zionării cu materii prime a u­ tatea amenajării unui otelier întemeiate. partidul, organe­ te în activitatea unor condu­ blică incum bă înalte respon­ cietate. P o triv it a rtico lu lu i 52 munerată, pe acţiunea educa­ leazâ in stituţia eliberării con­
nor principale sectoare produc­ (pentru mici reparaţii şi inter­ le sale primesc un s p rijin pu ­ cători de întrep rind eri, de in­ sab ilităţi etice, civice şi mo­ din proiect, pedeapsa — cate­ tivă ec trebuie desfăşurată fa­ diţionate (articolele 59— f>l). I n ”
tive din combinat ? venţii la utilaje), de Ia depo­ ternic în descoperirea unor stitu ţii, şefi de servicii în re­ rale şi num ai acel ce le do­ gorie esenţială a dre ptului — tă de condam naţi în locurile acest sens se prevede.:câ doitMu
zitul de moterii prime de Io zolvarea sarcinilor concrete. vedeşte, nu prin vorbe meş­ este considerată nu num ai ca nuţii care au executat ju m ă ­
După cum ne relatau tova­ neajunsuri, în elaborarea m ă­ o măsură de constrângere, ci de deţinere, pe obligaţia lor de tate din pedeapsă (respectiv
,,6âiţa" şi a unul vestiar pen­ s u rilo r pentru îm bunătăţirea Fâcînd investigaţii pe urma teşugite ci prin fapte, poate
răşii Casian Moldovon — se­ şi ca un m ijlo c de reeducare a respecta disciplina munci: 2,3 în cazul unor condam nări
tru cei 64 de oomeni core lu­ a c tiv ită ţii în dife rite domenii, unor scrisori şi sesizări am să se numească fun cţionar în
cretarul orgonizoţiei de partid. a condam natului, un tp ijlo c de şi ordinea interioară a locu­ foarte grave), şi care au dat
crează acolo. In prezent, prin pentru rezolvarea problem e­ a fla t câ. din ziua de 11 m artie aparatul de stat.
Cornel Scurtu — şeful secţiei readucere a acestuia ţn socie­ rilo r de deţinere, precum şi dovezi lomeinice de îndrep­
absenţa acestui atelier, inter­ lor ce se ridică pe teren în 7 fa m ilii din Aninonsa au ră­ Din concluziile trase cu o-
şi loon Aldea, preşedintele cnzia şedinţei com itetului e- tate, după ce s-a irunsform at pe stim ularea şi recompensa­ tare. pot fi eliberaţi inainte
comitetului sindical de secţie, venţiile sau reparaţiile mici activitatea practică" Ce a în­ mas fără lu m in ă din cauza în tr-u n om corect. Aplicarea rea celor care dovedesc câ dc executarea integrală a pe­
necesare se efectuează qreoi, treprins C o m itetul executiv uneî ava rii a tra n sfo rm a to ru ­ xecutîv al consiliului popu­
s-a pus un accent deosebit pe lar unde s-a discutat modul sancţiunii penale — p o triv it s-an îndreptat. Se realizează depsei. însă cu obligaţia aces­
exploatarea raţională a utila­ oamenii fiind nevoiţi să :ar- al C o nsiliu lui po pu lar al m u­ lui de pe strada 23 August. cum sînt rezolvate scrisorile proiectului — nu urmăreşte astfel scopul educativ al pe­ tora de a nu mai sâvîrşi fapte
jelor grele, respectarea cu curgă cu maşinile în cauză n ic ip iu lu i Petroşani in aceas­ Cetăţenii au intervenit, au se­ şi sesizările cetăţenilor reiese să cauzeze suferinţe fizice şi depsei şi se acţionează e fi­ penale în in tervalul de la el -
multă exigenţă a reparaţiilor cite 10 km (5 km spre atelie­ tă direcţie ? sizat la secţia din localitate câ trebuie im p rim a t un înalt nici să înjosească persoana cient îm p o triva concepţiilor berarea din locul de deţinere
planificate conform scadenţei rul secţiei şi 5 înopoi spre lo­ — Numeroasele scrisori a­ a în tre p rin d e rii de electrici­ sim ţ de răspundere fiecărui condam natului, cî prin execu­ retrograde ale unor condam ­ şi pînă la îm plinirea duratei
pe ciclu de funcţionare, consti­ cul de muncă). dresate C o m itetului executiv tate. precum şi la Vulcan d a r... lucrător din aparatul de stat, tarea pedepsei să formeze o naţi care incă nu înţeleg să pedepsei ce li s-a aplicai.
tuirea mecanicilor în brigăzi dc Sîntem convinşi că, apre­ al C o nsiliului popular al m u ­ M a istru l electrician de la V u l­ astfel îneît orice scrisoare, ce­ atitu din e corectă faţă de m u n ­ ducă o existenţă bazată pe Caracterul educativ al p e - '
explootare o utilajelor etc. ciind justeţea cerinţei expri­ n ic ip iu lu i Petroşani, celorla l­ can care are în subordine A- rere, reclamaţie, propunere, că, faţă de ordinea de drept muncă şi refuză să presteze depselor in proiectul noului
mate mai sus. conducerea te consilii populare orăşeneşti ninoasa a v e n it în fiecare zi
Străduinţa depusă în conti­ să fie luată în considerare cu şi faţă de regulile de convie­ o activitate folositoare socie­ cod penal se evidenţiază in
combinatului ii va do un curs şi comunale din Valea Jiu lui, şi în loc să repare defecţiu­ tăţii.
nuarea acestor măsuri pentru cea mai mare atenţie, soluţio­ ţuire socială, unanim accepta­ mod deosebii de pregnant si
de înfăptuire, stimulînd şi pe constituie o ilustrare a auto­ nea a găsit de cuviinţă să spu­
efectuoieo unor reparoţii de această cale hărnicia şi efor­ r ită ţii şi încrederii de care nă cetăţenilor : „C um pâra ţi-vâ nată cu deosebită grijă. te in relaţiile dintre cetăţeni Tot pentru asigurarea efec­ prin introducerea unor noi
calitate superioară, a condus turile colectivului de la sec­ se bucură organele locale ale cit mai m ulte lu m in ă ri şi pe­ Interviu realizat de P o triv it a rtic o lu lu i 56 din pro­ tulu i educativ al pedepsei şi m od alităţi de aplicare şi exe­
Ia eliminarea timpilor nepro­ iectul codului penal, execu­ cutare a unor sancţiuni, care
ţia de utilaj greu care a por­ puterii de s ta t In ultim ele trol...". Desigur, cetăţenii nu E. JUCU pentru stim ularea interesul-n
ductivi. care se înregistrau in sînt o consecinţă a creşterii
nit hotârit pe calea ofirmârii. cinci luni, de exemplu, consi­ s-au declarat m u lţu m iţi cu
anul trecut, datorită deselor un asemenea răspuns cî au ro lu lu i opiniei publice, a m a­
defecţiuni accidentale. La a- N. BARBUCEANU liilo r populare din raza m u n i­ nifestării democraţiei socialis­
c ip iu lu i le-au fost adresate reclam at în continuare la fo­
peste 11.000 de scrisori. Stu- ru rile superioare pînă ce pro­ te în respectarea regulilor dc
convieţuire socială şi in edu­
d iin d u -le cu atenţie con ţinu­ blema s^a rezolvat. carea cetăţenilor, a creşterii
tul, am putut vedea câ ele, In Organele care au neglijat Sănătatea săîeivbr-m ai bine ocrotita ro lu lu i colectivităţii în apăra­
m ajoritate, se referă la pro­ pa rţial sau total rezolvarea se­ rea şi întărirea ord in ii de
bleme ca : transp ortul in co­ sizărilor oam enilor m uncii, au (U rm are din pag. I) casă de naşteri, cabinet dc drept.
mun, aprovizionarea şi deser­ neglijat de fap t îndeplinirea stomatologie modern utilai şi Tin să adaug că întregul
virea populaţiei, ocrotirea să­ unei în d a to riri de onoare — cu program zilnic, apoi cabi­ personal medical al comu­ Ţoale acestea demonstrează
nătăţii, eliberarea de acte etc cum sublinia tovarăşul Nicolae cu p riv ire la delim itarea m u­ net de radiologie unde se pot nei Geoaqiu a prim it cu deo­ cu prisosinţă şi convingere că
Analiza atentă a con ţin u tu lu i Ceauşescu. nicipiilor, oraşelor $î comune­ face radioscopii, qastroscopii sebită satisfacţie propunerile în concordanţă cu cerinţele
scrisorilor cetăţenilor a dat — După cîle se pare, unul lor din judeţul nostru. Le-am etc., toate executate de către actualei etape de dezvoltare a
com itetului executiv al con­ d in tre „punctele nevralgice'* studiat cu deosebită atenţie privind delimitarea comune­ societăţii noastre, ale orim lu -
s iliu lu i popular posibilitatea în activitatea cu scrisorile îl si mi-am dat seama că pe li­ cadre de specialişti. lor şi este hotărît să mun­ rii democraţiei socialiste, p ro­
de a cunoaşte în profunzim e socotiţi tergiversarea In solu­ nie medîco-sanitară ele în­ Deoarece avem unei» sate cească cu si mai multă dă­ iectul noului cod penal, im ­
deficienţele în dife rite dome­ ţionarea lor. Ne puteţi da ct- seamnă o îmbunătăţire sub­ îndepărtate, dispensarul nos­ ruire pentru ca locuitorii sa­ portant document ju rid ic şi
nii de activitate şi de a sta­ leva exemple ? stanţială şi eficientă a muncii tru va trebui dotat si cu o politic, este .străbătut de grija
b ili măsuri pentru îndrepta­ — Din păcate, la consiliile de ocrotire a sănătăţii săteni­ autosanitară care să permită telor aparţinătoare să albă faţă de om, pentru m anifesta­
rea situaţiei. populare din Lupeni. Vulcan lor. deplasarea operativă la toate asigurate cele mai bune con­ rea sa lo t m ai largă in întrea­
— Sînteţi m u lţu m iţi de fe­ şi P etrila scrisorile aşteaptă Locuitorii satelor aparţină­ cazurile grave care se ivesc diţii pentru ocrotirea sănă­ ga viaţă socială, pentru întă­
lu l cum au fost rezolvate scri­ cam m u lt răspunsul. Sînt scri­ toare comunei Geoaqiu — 11 ca si transportarea urqcnlă a tăţii lor. rirea legalităţii şi ord in ii dc
sorile adresate con siliilo r sori care cuprind sesizări. ce­ la număr — au la dispoziţie bolnavilor la spitalul din drept socialiste.
populare din m u n icip iu ? reri, dar faţă de care secţia un dispensar medical sătesc
— Doar In parte. Unele con­ sănătate, I.G.O., S A S . au Orăstie. Este o cerinţă pe ca­
silii populare cum sînt cele dat dovadă de o crasă ne­ model, farmacie, cîteva puncte re Direcţia sanitară judeţea­
din oraşele Lupeni, Vulcan şi glijentă Asemenea stil de sanitare si farmaceutice, sta­ nă va trebui s-o albă în ve­
P etrila nu răspund în termen muncă nu are voie să-şi facă ţionar pentru copii şi adulţi. dere.
(U rm are din pag. I) apă şi canalizare, în Valea pîraie dîn oraşul Petrila. In te 10 m ilioane lei. La im por­ niţa de copii din Petroşani, la răspundere pentru neres-
Jiu lui, ritm u l de execuţie este ceea ce priveşte lu crările de tante obiective, care au ter­ nici pînă la ora actuală nu peclarea gra ficelor de execu­
doara. Organele centrale fu r ­ foarte lent. Deşi documentaţia extin de ri de surse şi reţele de men de predare în trim estrul s-a predat documentaţia, cu ţie şi luate toate măsurile pen­
nizoare nu au emis încă re­ de execuţie şi amplasamente­ apă, precum şi extin de rile de I I I a.c. ca : şcoala de la Sar- toate câ era planificată pentru tru câ îndeplinirea planului
p a rtiţii. ceea ce va duce la le sînt asigurate, constructo­ canalizare nu slut în măsură data de 31 m artie a.c. Tei me­ de investiţii constituie un o­
necorelarea liv ră rilo r cu ter­ ru l principal, întreprinderea mizegetusa, internatul pentru nţii de predare al acestei lu­ biectiv esenţial al a ctivită ţii
menele de montare prevăzute pentru lu crări hidrotehnice nici pe departe să satisfacă. învâ ţâ m în tu l profesional De- crări este trim e s tru l III, dar economice a fiecărei direcţii
aşa după cum a firm ă şi con­ şi un ităţi de construcţii.
ducerea Inspectoratului şco­ Se im pune inventarierea în
la r judeţean, acest termen nu cursul lu n ii ap rilie a tu tu ro r
MULUI DE EXECUŢIE prin act adiţional s-a aprobat sectorul de gospodărie com u­
va putea fi respectat deoarece
lu c ră rilo r nereceptionale din
preda­
D.S A P.C -ului Deva
rea documentaţiei in trim es­ nală pentru a se stabili un
ech ilib ru ju st in tre stadiile f i ­
tru l II. zice de execuţie şi sumele a­
~ -T . _. - Ci 9 5 = ★ chitate. Situaţia lu c ră rilo r de
In concluzie vrem să sub­ la liceu) din Hunedoara re­
in graficele de execuţie. S-au speciale Bucureşti, continuă mai ales acelea din Hunedoa­ va, precum şi staţia de salvare liniem urm ătoarele : pe lîngă clamă atenţie deosebită V i­
creat divergenţe la contract să fie cu lu crările m u lt în ra şi Valea Jiului. din Deva, nu au putut începe rezultatele pozitive obţinute novaţii pentru amplasarea
in legătură cu term enul de urm a gra ficului de execuţie. lu crările din cauza acestor în construcţia de locuinţe, în greşită a obiectivului respec­
predare a lu crării. în urma „Cauzele acestui ritm nesatis- Construcţiile social- amplasamente. m ulte sectoare de activitate, tiv să fie traşi la răspundere
cărora constructorul (I.C.S.H.). fâcâtor — ne-a declarat tova­ Construcţia liceului din H u ­ planul trim estria l de investi­ cu toată seriozitatea.
a o b ţin u t ciştig de cauză pen­ răşul Nicolae M untoiu. direc­ culfurale pe nedoara suferă din cauza so­ ţii a înregistrat serioase râ- T in în d seama că Ln cadrul
tru trim e s tru l I I I deşi în pla­ torul Direcţiei gospodări' co­ luţiei neeorespunzâtoare de inîneri în urmă. Problemele ju d e ţu lu i nostru au fost alo­
nul beneficiarului era prevă­ munale — se datoresc d e f - amplasament, fundaţia fiin d care trebuie să stea în aten­ cate im portante sume pentru
zut trim e stru l I I a.c. Din cau­ cienţelor de organizare a m u n ­ ultimul plan făcută pe un teren de u m p lu ­ ţia be ne ficiarilor sînt asigu­ lu crări ca : alim entarea cu
za acestor stări de fapte, d in ­ cii pe şantierele lu c ră rilo r tură. care nu corespunde ne­ rarea amplasamentelor libere, apă în Valea Jiu lui, Staţia de
ţi -o sumă de peste 3 300.00U lei noastre. Nu au asigurată baza Sladiul de execuţie la con­ cesităţilor şi astfel, lucrările a docum e ntaţiilor de execu­ întreţinere auto-moto H u ne­
s-au folosit numai 5.000 lei si malcrîalâ. fiin d nevoiţi ca noi strucţiile social-culturale este au fost întrerupte pînă la so­ ţie şi respectiv deschiderea fi­ doara, lu crările de construc­
există puţin temei ca lucrarea să n e .ocup ăm de problemele cît sc ponte de lent. Astfel, sirea unui specialist de la n a n ţă rilo r (volum ul lor rid i- ţii în învâ ţâ m int. poligonul de
să fie gata la data prevăzută. de aprovizionare a şantierul:)'. din planul anual de investiţii. Bucureşti, pentru a-i aplicu cîndu-se la a p ro x im a tiv prefabricate de fîşii Hunedoa­
Direcţia de gospodărire co­ Se lucrează cu efective foarte Inspectoratul şcolar judeţean dife rite corecţii. bineînţeles, 22.400.000 lei). D irecţiile din ra şi altele, care in prezent
m unală are realizări va lo ri­ reduse, iar în anum ite zile — a realizat numai 4,2 la sută. dacă starea de fapt va p e rm i­ cadrul consiliului popular ju ­ nu au rezolvate o serie de
ce cu ceva mai bune. ele re­ de exemplu in 14 ap rilie a.c. iar D irecţia sănătate numai te acest lucru. Desigur, aceas­ deţean provizoriu au obligaţia probleme tejinice de execuţie
prezentând 16,0 la sută din — nu s-a găsit nici un om pe 7,8 la sută. Cauzele pnncipa- ta atrage după sine cheltuirea să acorde o mai mare aten­ şi asigurate utilaje şi apara­
sarcina anuală. Subliniem a­ şantier La aceste lu crări şi le ale aceslor realizări slabe a im portante sume de bani în ţie planului de investiţii, să tură, este necesar să fie ana­
cest lu cru deoarece stadiul f i­ Trustul de construcţii Deva sînt : lipsa amplasamentelor plus. Considerăm că s-a pro­ participe activ la rezolvarea lizat în mod distinct fibcaiv
zic al lu c ră rilo r nu este în nu a reuşit să se încadreze în libere, existenţa unor defi- cedat fără sp irit de discernâ- in cel mai scurt tim p a tu tu ro r obiectiv pentru a preconiza
concordanţă cu realizările va­ prevederile trim estriale. lâ- j cienţe in elaborarea docnmen- m in t atunci cînd s-a hotărît greutăţilor ce se ridică în ca­ măsurile ce trebuie în tre p rin ­
lorice, p rim u l fiin d m u lt în sind m ulte lucrări de pruna ! (aţiei (ehnice şi în consecinţă iimînarea term enului de dare lea realizării lor. Apreciem câ se, problemele de rezolvat şi
urmă la lu crări ca : extin de­ urgenţă nentacale. P rin tre a­ lipsa finanţării. Valoarea am- in folosinţă cerut de construc­ lucrările de investiţii nu tre­ răspunderi care să asigure
re apă, canal, străzi şi altele. cestea enumerăm : reţelele de | plasamentelor libere nerczol- tor. de Ia 1 septembrie la 30 buie lăsate numai pe seama realizarea obiectivelor in ter­
La lu crările de alimentare cu la Lupeni şi regularizările de I vată se ridică la suma de pes- decembrie a.c. Pentru grădi­ constructorului, ci trebuie tras menele planificate.