Page 1 - Drumul_socialismului_1968_10
P. 1

PROLETAR»  DIN  TQ^TE  ŢARÎLE,  UNIŢI-VA  I
                                                                                                                                                                                                              Tovarăşul


                                                                                                                                                                                                  Nicolae Ceauşescu




                                                                                                                                                                                                  a  primii pe  Andre


                                                                                                                                                                                                Betfencourf, ministrul




                                                                                                                                                                                                  industriei  al  Franţei



                                                                                                                                                                                                  Luni  după-âmiază,  tovarăşul   Oaspetele  a  fost  în s o ţi  de
                                                                                                                                                                                                Nicolae  Ceauşescu.  preşedinte­  Jcan  Louis  l’ons,  ambasadorul
                                                                                                                                                                                                le  ConsiliLilni  de  Stat  al  Re­  Franţei  la  Bucureşti.
                                                                                                                                                                                                publicii  Socialiste  România,  a   La  primire,  care  s-a   desfă­
                                                                                                                                                                                                V rlm ii  pe  ministrul  industriei   şurat  într-o  atmosfera  cordială,
           ADUNĂRILE Şl  CONFERINŢELE                                                                                                                                                           al  Franţei,  Andre  Bettcnconrl,   prim-adjunct  al  m inistrului  a­
                                                                                                                                                                                                                                               Macovescu,
                                                                                                                                                                                                                              a  asistat  Georgc
                                                                                                                                                                                                sosit  în  România  penlru  a  par­
                                                                                                                                                                                                ticipa  la  deschiderea  Săptămî-
                                                                                                                                                                                                nii  tehnicii  franceze.      facerilor  externe.
           PENTRU DĂRI DE  SEAMA                                                                                                                                                                  Primire  la  tovarăşul



           Şl  ALEGERI                                                                                                                                                                          ton  Gheorghe  Maurer




            prilej  de  mobilizare  activă                                                                                                                                                      M iniştri  al  Republicii  Socialis­  sile  Gliqa,  adjunct  al  m inis­
                                                                                                                                                                                                  Preşedintele
                                                                                                                                                                                                                                La  prim ire  a  luat  parte  Va-
                                                                                                                                                                                                               Consiliului  de
                                                                                                                                                                                                te   România,   Ion   Gheorghe   trului  afacerilor  externe.
                                                                                                                                                                                                Maurer,  a  prim ii  luni  după-a-   A  fost  de  fotă  Jcan   Louis
           a  comuniştilor,  a  tuturor                                                                                                                                                         miazâ  P»'   Andre  BcUoncourt,   Pons.  ombasadornl  Franţei  la
                                                                                                                                                                                                ministrul  industriei  al
                                                                                                                                                                                                                       Fran­
                                                                                                                                                                                                                               Bucureşti.
                                                                                                                                                                                                ţei.                                           (Agerpres)
           oamenilor  muncii  la  înfăptuirea
                                                                                                                                                                                                                             r
                                                                                                                                                                                                                                 Pentru  zeci  de  m ii  de  ti­
           politicii  partidului  şi  guvernului                                                                                                                                                  In  pagina  a  IV  a :       neri  din  Intrcaiia  Iară,  ziua
                                                                                                                                                                                                                               de  astăzi  are  valoarea  unei
                                                                                                                                                                                                   Q    Adunarea   festivă     sărbători  plină  de   adtnci
                                                                                                                                                                                                 din  Bucureşti  cu  prilejul   sem nificaţii,  densa  prin  ten­
                                                                          Problemele  ce  trebuie  ana­                                                                                          celei  de-a  XlX-a  aniver­   siunea  cm ofinna/ă  a  debu­
                                                                        lizate
                                                                              cu
                                                                                  prile ju l
                                                                                          adunărilor
                                 Aron  Colcer                           si  conferinţelor  pentru   dări                                                                                         sări  a  Droclamării  Repu­   tu lu i.  prin   farm ecul   per­
                                                                                                                                                                                                                               spectivelor.  începe  un  nou
                                                                        de   seamă   si   alegeri   sint                                                                                         blicii  Populare   Chineze    an dc învătum int  universitar,
                şeful  secţiei  organizatorice  a  Comitetului  judeţean   vaste.  De  la  alegerile  care  au                                                                                                                 un  nou  an  de  muncă  pen­
                                                                        avut  loc  în  toamna   anului                                                                                             0   La  Budaoesta   au       lru   zecile  dc  in stitu ie   si  la -
                              Hunedoara  al  P.CR.                                                                                                                                               început  lucrările  Comisi­
                                                                        trecui.  în  viata  organizaţiilor                                                                                                                     c u ltă li  ale  tă rii.  După  bucu­
                                                                        de  parlid  s-au  petreait  însem­                                                                                       ei   oresătitoare  a  Con­     riile   vacantei,  studenţii  se
                                                                        nate  schimbări,  au   fost  ob ­                                                                                        sfătuirii  internaţionale  a   in tn rc  in  a re 'd ra trc  .şi  b ib li­
                                                                        ţinute  o  serie  de   succese.
              '3  perioada  15  octombrie  —  p ite rn ic e   va  oferi  condiţii  mai   Despre  toate  problemele   nu                                                                          oarlldelor   comuniste  şi     oteci.  tn  sălile  dc  scm inaril
             •  decembrie  ac.  vor   avea   bune  pentru  a  asigura  in  con­  se  poate  desigur  discuta   In                                                                                muncitoreşti                  şi  laboratoare,  fn  tntrep rin-
                po trivit  prevederilor  Sta­  ducerea  organizaţiilor  de  partid   aceste  adunări  de  lucru  se  va                                                                                 Vizita   deieealieî    derile  unde  îsi   desfăşoară
           tutului   Partidului   Comunist   cadre  capabile,  cu  experienţă   analiza  nu  numai  ceea  ce  s-a                                                                                na»’,î>rr*''ntare  române  în   o rele  dc  practică  tn   p ro ­
           Roman  şl  H o lărîrii  Com itetu­  şi  pregătire   corespunzătoare,   realizat,  ci  îndeosebi  ceea  cc                                                                                                           ducţie.
           lui  Executiv  al  CC .  al  P.C.R.,   va  duce  la  mobilizarea  activă   irebuie  să  se  facă  pe  viitor.                                                                         Finlanda                        1  nctonilrric  —   proioq  u-
           adunări   şi   conferinţe   pentru   a  comuniştilor,  a  tuturor  oa­  De  aceea,  fiecare  adunare  sau                                                                               ®  Rezultatele  referen­    n ivcrsila r.  Prima  zi  a  noului
           dări  de  scamă  şi  aleqeri   Ele   menilor  muncii  la  rezolvarea   conferinţă  de  partid   trebuie   M odelat  după  dorinţa  şi  priceperea  oamenilor,  cazanul  nr.  1  se  conturcarâ  o  dată  cu  sa­  dumului  din  Grecia  an  dc  Invătăm int  a  dobtn-
           Se  vor  desfăşura  in   grupele   cu  succes  a  sarcinilor  ce   le   pregătită   în  cele  mai   bune   tisfacţia  harnicilor  constructori  de  pe  şantierul  Termocentralei  de  la  M intia.                 dif,  fn  Ira d ifia   studenţilor  şi
           de  partid,  organizaţiile  de  ba­  stau  In  fată  în  etapa  actuală.  condiţiLinl  pentru  a  pune  în                                                     Foto  :  V.  ONOIU       6   Agendă   economică      co rp u lu i   prolcsoral,  valen­
           ză  şi  organizaţiile  de  parlid   Adunările   şi   conferinţele   centrul  dezbaterilor,  prin  pris­                                                                                                             ţele  unei  autentice   sărbă­
           conduse  de  corniţele  din  între­  pentru  dări  de  seamă  şi  ale­  ma  muncii  de  partid,  proble­                                                                                                            tori.  In liln ire a   stud enţilor  cu
           prinderi,  instituţii,  şcoli  şi  in ­  qeri  ce  vor  avea  loc  în  acest   mele  majore  care  le   ridică                                                                                                       re cto rii  si  decanii,  cu  lec­
           stituie  de  invătămint  superior,   an  se  vor  desfăşura  sub  sem­  munca  şi  viaţa  oamenilor,  să                LA  DIRECŢIA  REGIONALA  C.  F.  R.                                                         to rii,  co n fe re n ţia rii   şi  pro­
           unităţi  socialiste  din   agricul­  nul  mobilizării  şi  mai  active   asigure  discutarea   aprofunda­                                                                                                            fesori/,  cuvintele  de  încura­
           tură.  cartiere,  comune,  conti-   a  comuniştilor,  a  tuturor  oa­  tă  a  problemelor  specifice  do­  Laminorul  blummg                                                                                         jare  si  indemn  adresate  la
           nulnd   apoi  cu   conlerintele   menilor  muncii  de  la   oraşe,   meniului  In  care  activează  o r ­                                                                                                            începutul  urnii  nou   dtum ,
           pentru  dări  de  seamă  si  ale­  şi   sate  pentru   îndeplinirea   ganizaţia  de  partid  respectivă.  de  1300                                                                                                  cunoştinţa  cu  o ra ru l  şi  să­
           qeri  ale  o rg an izaţilor  orăşe­  bo lă ririlo r  Congresului al  IX-lea   In  centrul  atenţiei  organiza­          LUCRĂRILE DE INVESTIŢII                                                                     lile   de  seminar,  cu  „ha in a"
           neşti.  municipale  şi   judeţene   şi  ale  Conferinţei  Naţionale  a   ţiilo r  de  ţ arîid  din  industrie,
            V'  partid.                  Partidului  Comunist  Român,  a­  economia  forestieră,  transpor­                         •  - ■  »» • • —  •   ...... ..  .   HWIW» ■ ■ *  •   --——s                                 nouă  pe  care  c d itic iilc   un i­
                                         le  plenarelor  Comitetului  Cen­                             S P R E   C O T E                                                                                                       versitare  au  Im lirăcat-n  In
             Concomitent   cu  pregătirea                               turi,   telecomunicaţii,  unităţile
           adunărilor  pentru  dări  dc  sea­  tral.                   de  constructii-m onlaj   trebuie                                                                                                                       perioada  vacantei,  con stitu­
           mă  şi  aleqeri,  orqancle  şi  o r­  Pregătirea  şi  desfăşurarea  a­  sa  se  găsească  analiza   acti­  M A I  Ih tA LT E                                                                         u              ie  doar  o  parte  din  s u rp ri­
           ganizaţiile  de  ja rtid   vor  avea   dunărilor  şi  conferinţelor  l  eu­  v it ă ţ i  desfăşurate  pentru  în­  P iln   ferestrele  m e ri  ..alo  NU  MERG  CA  PE  „ROATE                                      zele  prim ei  zile  de  curs  a
           Iu  vedere,  în  lumina  K o lă ririi   lu i  dori  de  seamă  şi  aleqeri   deplinirea   planului   de   pro­
           Comitetului   Executiv   al   C C    trebuie  să  ducă  la  creşterea   ducţie  la  toti  indicatorii,  sta­  cabinei   po stului   p rin c ip a l                                                                   studenţilor.
                                                                                                        al  cajcl  sc  vede  intreagn
           al  P.C.R.,  îmbunătăţirea  conti­  rolului  conducător  al  organi­  bilirea  de  masuri  concrete  de   hală   a   la m in o ru lu i,   tnec-                                                                       In tt-u n   fel,  prima  zi   dc
           nuă  a  structurii  org an izaţilor   zaţiilor  de  partid,  dezvoltarea   punere  în  valoare  a  rezerve­  pind  dc  Ja  cup lo are  .şl  pină                                                                     curs  este  o  fereastră  des­
           de  partid  din  întreprinderi,  in ­  democraţiei  interne  de  partid,   lor  existente,  îmbunătăţirea  ca­  fn  fa lă ,  unde  foarfecă  taie                                                                    chisă  spre  panorama  com ­
                                                                                                       b lu m u l  în ro ş it.  cu  o  u im i­
           stituţii  Şi  comune.  Schimbările   la  întărirea  opincii  şi  condu­  lită ţii  produselor.   reducerea   toare   uşu rin ţă .   Cel   doi
           ce  se  vor   face  în  structura   cerii colective,  a răspunderii ca­  cheltuielilor   materiale   si   l i ­  in a n e v rn n ţ  d in   postul  n u ­                                                             plexă  a  fn tre n u lu i  nn   nn!.
           organizaţiilor  de  partid  —  pc   drelor  de  partid  şi  de   stat   chidarea   pierderilor,   realiza­  m ă ru l  tre i.   N icolae  DAm-   O  dotă  cu  dezvoltarea  lot  mai  impetuoa­  lucrările  direcţiei  din   localitate  prezintă
           baza  unor  studii  şi   analize   penlru  îndeplinirea   sarcinilor   rea  ritmică  a  planului  de  l i ­  lâ  şi  loan  G ng o ro a lc.  stau   sa   producţiei  materiale  si  a  traficului   depăşiri  de  plan,  iar  la  lucrările  noastre  ră-
                                                                                                        pc  scaune  com ode  şl  d ir i­
           aprofundate  —  vor  trebui  să   ce  le  revin  Organizaţiile   de   vrări  pentru  export,  creşterea   jează  m ersul  lin g o u lu i  p rin    de  călători  se  alocă  din  partea  stalului  im ­  ininenle  in  urma  sini  mari".
           ducă  la  sporirea  competentei   partid  sînl  datoare  ca  in  adu­  eficientei  întregii  activităţi  e­  ca^a  pu tern ică .  portante  valori  materiale  si  bâneşlj  penlru   S ituaţa  planului  de  investiţii  a  fost  în
                                                                                                         Flecare  m işcare,  dacă  se
           şi  a  rolulu i  de  conducător  po­  nările  de  alegeri  să  genera­  conomice.           poale  spune  aşa.  a  lin g o u ­  mărirea  capacităţilor  dc  transport,  care  d^   atenlia  colectivului  de  muncă  de  la  D i­
           litic  la  locul  de  muncă  al  o r­  lizeze  experienţa  acumulată  In   Cu  un  deosebit  spirit  de   lu i.  de  la  scoaterea  sa  din   fapt  constituie centura  dc legătură  între  pro­  recţia  regională  C.F.R.  Deva.  In  ziua  de  13   PRO
           ganizaţiilor  de  bază,  dc  a  li   munca  organizaloTică  şi  p o li­  răspundere  trebuie  ca.  în  ca­  cup lo are le  adinei  sl  pînA  a­  ducţie  si  consum.  O  cotă  parte  din  aceste   septembrie,  într-o  şedinţă  cu  organizaţie*
           se.  crea  cele  mai  nţ  lime  condi­  tică,  să  scoată  în  mod  e xi­  drul  dezbaterilor,  să  sc  ana­  ju n g e   fn  form ă  dc   blum    valori  a  fost  înscrisa  in  planii!  de  inves­  dc  construcţii  angojatc  51  serviciile  funcţio­
           ţii  de  rezolvare  la  un  nivel   gent  la  iveală  lipsurile,  cau­  lizeze  modul  în  care  au  fost   sore  un  alt  la m in o r,  apare   tiţii  al  Direcţiei  regionale  C  F.R  Deva   nale  care  răsDtind  de  soarta  acestui  sector   n
                                                                                                        pe  ecranele  p u p itru lu l  dc
           calitativ  superior  a  sarcinilor   zele  lor,  să  determine  o  par­  aplicate  în  practica   măsurile   com andă.  A ici.  la  acest  la ­  La  sfirşilul  trim estrului  III  a.c.  b ilo n ţil   s  a  făcut  o  amplă  analiză  a  stadiilor  actua­  UNII
           lot   mai complexe  ce  le  stau  ticipare  si  mai  activă  a  tu ­  privind  organizarea   ştiinţifică   m in o r.  noţiunea  de  tehnică   realizărilor  din  sectorul  de  in v e s tiţi  nn  este   le  ale  lucrurilor  înscrise  in  plan.  Din  analiza   '•  Cr !
                                                                                                        m odernă  apare
                                                                                                                         scară
           1n  fată.  In  vederea  înfăptuirii   turor  comuniştilor  la  înfăptui­  a  producţiei  şi  a  muncii,  preo­  înnMA.  fn   cea  m al  largă  v i­  în  măsură  să  evidenţieze  întregul  po tenţa!   amănunţită  a  fiecărui  obiectiv  s-a  desprins
            hotărlrilor  partidului  şi  guver­  rea  po liticii  partidului.  cuparea  pentru  folosirea  inte­  ziune.   Tmpre<!oneazA   Insă   dc  care  dispun  factorii  chemaţi  să  materia­  necesitatea  accelerării  ritm ului  do  execuţie
                                                                                                                        a  ce­
                                                                                                        Dreel7.la  fn  m işcări
            nului.  In  perfecţionarea  slruc-   Dezbaterile  din  adunări   şl   grală  a  capacilătilor  de  pro­  lo r  care  dau  via*a  colosu­  lizeze  aceste  valqri.  Privit  la  qeneral,  pla­  la  lucrările  dc  sistematizări  şi  centralizări e-
            turii  organizatorice   şi  stabi­  conferinţe  esle  necesar  să  re­  ducţie.   punerea  în   funcţiune   lu i.  ce.l  care  ft  fac  să  p ro ­  nul  de  investiţii  s  a  realizat  în  proporţie  de   Icctrodinamice  de  la  Sîntimbru,  B.irăbant,
            lirea  ariei  dc  cuprindere  a  o r­  flecte  preocuparea  penlru  în­  a  noilor   obiective  industriale   ducă  m al  m u lt.  ft  slă n în rsc   90,7  la  sută.  La  genera),  deoarece  sîtoaţa   Lancrâm  si  Coşlarin.  ale  căror  stadii  fizice   vetsitar,
           ganizaţiilor  de  parlid  este  ne­  tărirea   continuă  a   rîndurilor   şi  atingerea,  la  termene,  a  pa­  p rin   voinţă  şl...  tehnică  1  globula  a  fost  „salvata"  în  mare  parte  de   sint  mult  in  urma  graficului  de  excculie.  la(ie  om  ■  'C   f>   r  1
            cesar  sâ  se  tină  seama   de   partidului,  resţectarea  norme­  ram etrilor  proiectaţi,  mobiliza­  P e n lru   că  oam enii.  •  cel   sosirea  înainte  de  termenul  planificat  a  unor   O  a te nţo  deosebită  se  cere  a  fi  acordată   oade  d>
           mărimea   unită|ii   respective,   lor   vieţii   interne  de  partid,   rea  tuturor  forţelor  şi  resur­  care  lucrează  la  p o stu rile    utilaje  cu  valori  mari.  Fără  achiziţionarea   şi  amenajărilor  din  Depoul  Simeria,  care   tru d it ier
                                                                                                       de  com andă,  au  do vedit  fn-
            de   numărul   membrilor   de   conducerea  de  către  partid  a   selor  pentru  pregătirea  lucră­  tr-n n   tim p   foa rte   scurt   acestor  utilaje  beneficiarul  de  in v e s tiţi  era   nn  sînt  executate  decît  în  proporţie  de  a-   tiqioase.
            partid,  de  organizarea  proce­  organizaţiilor  de  masă  şi  ob­  rilo r  de  In v e s tiţi  pe  anul  v ii­  m u ltă  com petentă.  Tn  s p ri­  pus  intr-o  situaţie  mult  mai  dificilă,  fiindcă   proxim otiv  30  la  sută.  Pentru  respectarea   „inim a  u.
                                                                                                                                                                                  termenelor  stabilite,  in  qraficul  recuperato­
                                                                                                       jin u l  acestei  afirm a i!»   vine
            sului  de  producţie,  Iar  fn  ca­  şteşti.  A dunările  şi  conferin­  lor,  modiil  fn  care  conducerile   un  recent  succes  o b fin u t  :   lucrările  de  con strucţi-m ontaj  si-au   găsit   rul,  organizaţiile  de  construcţii  trebuie  să-si   sem nilici
                                                                                                                                       corespondent  în  teren  numai  in  proporţie
           zul  creării  unei  singure  orga­  ţele  penlru  alegeri  constituie   întreprinderilor,   organizaţiile   atingerea  şl  depăşirea  p ro ­  de  83.2  la  sută  din  planul  perioadei.  Urm ă­  accelereze  ritm ul  de  execuţie,  cel  p u ţn   p i­  proloqul
            nizaţii  de  bază  pe  mai  multe   un  prilej  de  a  face o analiză  te­  de  partid  şi  sindicale  sc  ocu­  d u cţie i   prevăzute  fn   p ro ­  rind  qraficul  de  lucrări  am  reţinui  numărul   ua  la  12  la  sută  lunar.  adauqă   ^
            unilăti  sau  instituţii  în  cadrul   meinică  a  eficienţei   muncii   pă  do  îmbunătăţirea  continuă   iect  p e n lru   perioada  a ciu a ­  mare  de  obiective  care  au  fost  contractate   Rezolvarea  fără  nici  un  fel  dc  „rabat"   a   de  o  c r
                                                                                                       tă.  M a is tru l  p rin c ip a l  V in -
            oraşelor  şi  comunelor,   să   nu  polilico-ideoloqice   desfăşura­  a  condiţiilor  de  muncă  şi  de   rel  B rrb u   spunea  că*  n ive ­  co  cei  )5  constructori,  din  care  cca  mai  ma­  acestor  neajunsuri  va  avea  ca  efect  recu­  re  —  in
            se  facă  o  grupare  mecanică,   te  In  rîndnl  comuniştilor,   a   viată  alo  salariaţilor.  '  lu l  p ro d u cţie i  atin s  pînă  a­  re  pondere  o  deţin  in tre prin de jile  do  con­  perarea  restantelor  din  lunile  care  au  exp i­  urie  se
            ci.  fn  funcţie  de  legăturile  ce   tuturor  oamenilor  muncii  pen­  A tît   în   întreprinderile   in ­  cum   este  nn  efect  al  preo­  strucţii  căi  ferate  dîn  Braşov.  Cluj  şi  T im i­  rat  şi  încadrarea  pînă  la  sfirsitul  anului  în   dc  la  c li   o   ;
                                                                                                       c u p ă rilo r  pe nlru  şcolariza­
            există  Intre  acestea,  de  mo­  tru   cunoaşterea   şi   însuşirea   dustriale  cît  şi  în  cele  de  con­  rea  şl  pregătirea  tehnică  a   şoara  si  Întreprinderea  de  electrilicâri  si   prevederile  sarcinitor  prevăzute  în  planul   J iu lu i  OL
            dul  dc  conlucrare  şi   posibili­  bolărîrilor  partidului,   penlru   strucţii  să  so  insiste   asupra   u n u  vor  celor  cc  m înnlesc   centralizări  cai  ferate  Bucureşti.  Dacă  în­  de  in v e s tiţi.  Organizaţiile  de   construcţii   ai  slude 1
            tăţile  de  desfăşurare  a   unei   educarea   maselor   în   spirilul   necesităţi  ca   încă  din   t r i­  astăzi  m o dern ul   la m in o r.   treprinderile  din  Cluj  si  Braşov  îsi  respec­  dispun  de  potenţialul  productiv  necesar  rea­  ta  aud ie 1   \
            intense  activităţi  polilicc  şi  o r­  patriotism ului  socialist,  al  noii   mestrul  IV  19HM  să  so  ia  ma­  Aşa  sc  face  că  la m ln a lo rll   tă  obligaţiunile  contractuale,  nu  acelaşi  lu ­  lizării  în  totalitate  a  tuturor  lucrărilor  Pen­  ale  tn s li
            ganizatorice,  de  cerinţele  m un­  atitudini  lată  de  muncă   si   surile  necesarp  care  să  asi­  s-au  In te g ra t  bine  şi  la  (im ­  cru  sc  poate  spune  despre  cele  din  Bucu­  tru  «ceasta  este  necesar  ca  eforturile  tu tu ­  T m erii
            cii.   ale  procesului  dc   produc­  avutul  obştesc,  al   respectării   gure  îndeplinirea  în  mod  r it­  pui   op ortu n  fn  co m p lica ­  reşti  si  Timişoara  care  au  mari  rămineri  în   ror   factorilor,  inclusiv  ale  beneficiarului,   pentru  f
                                                                                                       tul  proces  dc  conducere  a
            ţie.   Perfecţionarea   slructurii   legalităţii   socialiste,   ol   com­  mic  si  la  toii  indicatorii   a   In s ta la ţiilo r  şi  agregatelor.  urmă  ;,Niu  ajungeam  în  situaţia  dc   asta/i,   să  fie  conjugate  pentru  grăbirea  ritm ului   in s titu tu l
            organizatorice,  gruparea  mem­  portării  demne  in  familie  şl   planului  pe  (9H9.  din   prima   U re in d   spre  cote   m ai   cu  totul  neplăcută  pentru  noi  —  ne  de-   de  execuţie.  N ccm rlaroa  justă  a  planului   c e ila lţi  :
                                                                        zi  a  anului.                 în a lte ,  b 'u m fn g u l  dc   Ktnn                                                                                  de  I mbui
            brilor  de  parlid  In  organizaţii  societate.                                            mm  1şi  fa e r  tot.  m al  preg­  clnra  inginerul  Liviu  Corfaru,  şeful  servi­  de  execuţie  1  lucrărilor  de  poduri  cu  pla­
                                                                         Lin  loc  de  seamă  în  dezba­  nant  prezenta  în  econom ia                                           nul  restricţiilor  de  viteză  nu  a  permis  con­  Ic  aduse   vi   .*<
                                                                       terile   adunărilor   pentru   dări                             ciului  tehnic  dc  Ia  Direcţia  regională  C.F.R.                                     tru  supei  '
                                                                                                       noastră  na ţională .  Deşi  dc   Deva—  dacă  aveam  şi  noi  ca  alte  d ire c ţi   structorului  să-şi  desfăşoare  activitatea  In
                                                                       de  seamă  şi  aleqeri  care  vor   la  In tra re a   sa  tn  fu n c ţiu ­  întreprinderea  noastră  proprie   de   con­  mod  normal.                  ve d erilor
                                                                       avea  loc  în  organizaţiile   do   ne  au  tre cu t  do ar  tre i  lu n i   strucţii.  Cu  toate  că  şi  d ire c ţa   noastră,  cît                   nara  CX         '
                                                                        parlid  din  agricultură  trebuie   de  zile.  pe  cel  m ^l  ..tln â r"   Si   Int r eprinderile  de  construcţii  care  ne   S alaria ţi  din  serviciile  funcţionale  ah*  d i­  p rilie   19'-:
                                                                        să-l  ocuj e  modul  în  care   se   g ra fic   de  prod u cţie   al  com ­                               recţiei.  inginerii  si  tehnicienii  au   datoria   a  învăţă
                                                                                                       b in a tu lu i  a  fost  înscrisă  c i­  execută  lucrările  aparţin  aceluiaşi  minister,   să-şi  împartă  timpul  în  a$a  măsură  înrît  să
                                                                        realizează  sarcinile  de   plan,                                                                                                                      de  Morc.
                                                                                                       fra   dc  lo ooi»  tone.  Ea  re p re ­  nici  pînă  la  ora  actuală  nu  s-a  găsii  o  for­  110  mai  mult  pe  teren,  să  urmărească  si  să
                                                                        cum  se  înfăptuiesc  hotărîrile                                                                                                                       no/d.
                                                                                                       zintă  ca n tila te a   de  b lu m u ri   mă  dc  determinare  a  constructorului  ca  a­  controleze  stadiul  şi  calitatea  lucrărilor  exe­
                                                                        partidului  privind  folosirea  ju ­  produsă   peste   prevede rile   cesta  să  dea  importanta  cuvenită  tuturor  lu­                                DispunI
                                                                        dicioasă   a   fondului   funciar,   dc  plan  la  zi,  la  acest,  la­  crărilor  di»  planul  lui  de  producţie.  Un  «*-   cutate  de  conr   'tor.  si  să  nu  so  la^e  totul   bază   ma   *   ■
                                                                        sporirea  suprafeţelor   irigate,   m ino r.  buna  septem brie  s-a   xempln  tipic  in  acest  sens  îl  constituie  con­  mimai  pe  S'  -   'iq in ţ io r   de  şantier.  /oore  bin
                                                                        aplicarea  întregului   romplex  fn rh c ia t  cu  sta b ilire a   un u l
                                                                                                       record  în  m aterie.           structorul  nostru  din  Timişoara  care   la                    A.  MOLDOVAN           ne   cont
                                                                                                                                                                                                                               V ă ii  J iu l
                                                                                                              MIRCEA  NEAGU
                                                                         Continuare,in      3-a)                                                                                                                               de  către
                                                                                                                                                                             ■
                                                                                                                                                                                                                               cu  cursu  .   .
                                                                                                                                                                                                                               eu  pm an
                                                                                                                                                                                                                               pentru  a
                                                                                                                                                                                                                               nică  instt
                                                                                                                                                                                                                               te  şi  dc
                                                                                                                                                                                                                               adecvată
                                                                                                                                                  \
                                                                        Inerţia  nu  rezol                                                          r  iţ #                          j  ente                                   de  rnnder
                                                                                                                                                                                                                               noastre  e.
                                                                                                                                                                                                                                 Incepinr
                                                                                                                                                                                                                               învătum in
                                                                                                                                                                                                                               troşani
                                                                          Intr-un  interv iu,  luat  în  u r­  Brad.  Poate  că  e  prematură  a-   de  diferi.                 i»  anii  tre c u ţ   Varza  albă  —  plesnită,  fer­  fese",  ra r
                                                                        mă  cu  două  săptămini,  tova­  firm aţa.  insa  gospodarii   de   sortarea  ce.                     sortimentul   res-   feniţiţii  la  suprafaţă  şi  plină   prnqram   r
                                                                        răşul  Teodor  Ucrqhian,  direc­  la  C.L.fv  Brad  s-au  gîndit  dîn   intra  în  stoci.           .ii  s-a  vorbit  nimic   de  melci  (mulţumim,  nn  servim   ral-cducat.   1
                                                                        torul  I  J.V L.lv,  ne  dădea  loa-   vi cmc  la  iarna  care  vine.  ,,Se­  alte  cuvinte,  C.L.   ia  cu  directorul  in­  aşa  ceva),  n  invita  mai  de­  d e n iilo r  p  >
                                                                        tz  asigurările  că  în  iarna  care   zonul"  însiln/.ărilov  abîa  înce­  nit  în  întîmpinarea   ii  si  ca  urmare  nici   grabă  pe  gospodină  să  cum ­  n it ii   cu
                                                                        vine  vom  avea  legume   din   pe.  dar  în  podurile  închiriate   do  însilozări  cu  ceva      *  de  urma  lui   la  pere  de  pc  piala  nedirijată.  „E   prestigiu  *   -
                                                                        belşug,  că  nu  vom  fi  nevoiţi  sa   de  centrul  Brad,  stă  deja   de                                              marfă  lent-vaiulabilă   şi   du   cu  şi  cuib  v '   ii  <j  \
                                                                        pierdem   timp  aşleptînd   !a   pe  acum  depozitată  o  canti­                                        ''put  că  am  v i­  aceea  ajunge  să  se  deprecie­  r ii,  o  organizării  unui  bo­
                                                                        vind  o  marfă  sau  alta  pc*  care,   tate  de  HO  tone  ceapa  şi  9  to­                              ş in e   C.L.F.   ze"  —   ni   se   motivează  do*   gat  program   tic  m anilesluri
                                                                        pina  la  urmă.  să  nu  o  găsim.   ne  lasole  albă  boabe.  In  de­                                       '  că  nu   i.ălre   merceologul  principal.   cultural-educative,  adecvate
                                                                        Am   fost  asiguraţi,  de  aseme­  pozitul  dc  la  Musariu  au  fost                                       M ărfurile  Nu  cumva  e  invers ?  Devine
                                                                        nea,  că  şi  nevoile  curente  ale   puse  la  nuirat  15  tone  de  cas­                                                                             \ ’trstci  şi  p re fe rin ţe lor  stu-
                                                                        pielii  vor  fi  satisfăcute  înlr-un   traveţi  si  13
                                                                        mod  care  să  tui  dea  loc  la  ne­  PicqăLirca   ..                                                                                                       ?    -  •  -   v  r k
                                                                        m ulţum iri.                  n 11 ci.  după  Ci   :'.e   '   :r.>--  ■                                .‘C-
                                                                          Cum  sc  roncretizea/ă  în  de­  merceologul                   P-                                                                                    ■   '  --V '<,re!   ‘  O ■■ - •:   ■ *
                                                                                                                                                                                                                                    ■  ;
                                                                                                                                                                                                                                         •  .
                                                                        pozite  şi  pc  piaţă  cele  afirm a­
                                                                        te  de  directorul  I.J.V.L.F.  ?  Crăciun*  cu               mi;..-    iiv  ic  o .  -  P '“                                  vu                           '•           v;   d '  i
                                                                          Am   aruncat   zilele  trecute  o   gume.   Sor       1                                        v.  i i   r.i»   d ­          li   ,)
                                                                        privire  pnin   rafturile  cîtorva   in  otet  c  şl   ere   >  \-                                   v i   .v.
                                                                        unilăti  C L F ,  (11  cileva  depo­  depozite  într-
                                                                        zite  şi...  in   scriptele  centru­  ne.  Centrul
                   Se  cufg  roadele  toamnei.  La  C.A.P.  Geoagiu  recolta
                                                                        lui  de  legume  si  fructe   din  cantitate  imp
               struguri  a  « p lă tit  din  plin  eforturile  cooperatorilor.
                                        -   a . v  .  r \
   1   2   3   4   5   6