Page 9 - Drumul_socialismului_1968_10
P. 9

PROLETARI  DIN  TOATE  TARILE,  UNITI-VA  I
                                                                                                                                                                                               înapoierea  în  Capitală  a


                                                                                                                                                                                          tovarăşilor  Paul  Niculescu-Mizil

                                                                                                                                                                                                         şi  Mihai  Halea


                                                         su
                                                                                                                                                                                           M iercuri  la   amiază   s-au   fin,  membru  al  Comitetului  E­
                                      w     '      y *                                                                                                                                   înapoiat  în  Capitală,  venind  de   xecutiv,  al  Prezidiului  Perma­
                                                                                                                                                                                         la  Budapesta,
                                                                                                                                                                                                        tovarăşii  Paul
                                                                                                                                                                                                                       nent,  secretar  al  C.C  al  P.C.R,
                                                                                                                                                                                         Niculescu-Mizil,  membru  al  Co­  Manea  Măncscu.  membru  su­
                                                                                                                                                                                          m itetului   Executiv,  al   Prezi­  pleant  al  Comitetului  Executiv,
                                                                                                                                                                                         diului  Permanent,  secretar  al   secretar  al  C.C.  al  P.C.R.,  Ohl-
                                                                                                                                                                                         CC .  al   P.C.R.,  si  Mihai  Dn-   zelc  Vass,  llie  Rădulescu,  Bu­
                                                                                                                                                                                         lea,  secretar  al  C.C.  al  P.C.R.,   jor  Sion,  Vasilc  Vtad.  şeii  de
                                       ORGAN  AL  COMITETULUI  JUDEŢEAN  HUNEDOARA  AL  RC R.  SI  Al  CONSILIULUI  POPULAR  JUDEŢEAN  PROVIZORIU                                        care  au  luat  parte  la  lucrările   secţie  la  C C.  al  P C.R.,  acti­
                                                                                                                                                                                         Comisiei  pregătitoare  a  Consfă­
                                                                                                                                                                                                                       vişti  de  partid.
                                      1 /    ■  .i-:v    7                    •   -■  ,   '  •   .   •   •' -.OtAV.  vo"-/ -sv l  vL,T.".V    .a-.v . x>.  ...*   :•   V    '•   A  .•  L:      ...->  .  . 1
                                                                                                                                                                                         tuirii  internaţionale  o  partide­  A   fost  de  faţă  Jozsef  Vince.
                                                                                                                                                                                         lor  comuniste  şi  muncitoreşti.  ambasadorul  R  P.   Unqaro  la
                                                                                                                                                                                           La  sosire,  în  Gara  dc  Nord   Bucureşti.
                                                                                                                                                                                         se  aflau  tovarăşii  V irg il  Tro-          (Aqerprcs)
      CE  SE  IWTIMPLft

                                                                     Geoagiu                                                                                                               LA  U.  V.  CALM
      C1ND  PREPARAŢIILE                                                                        OAMENI  IA...  ÎNĂLŢIME                                                                      Baterie  pentru  fabricarea



                                                                     Bâi  în                       Construcţia  coşului dc  fum  de  la  Termocen­          zează  pc  metoda  clasică   dc           cocului  moruni
                                                                                                                                                             —  Procedeul  dc  lucru  se  ba­
                                                                                                   trala  Deva  la  cota  de  150  metri.
      PRELUCREAZĂ                                                                                  Constructorii  completează  tehnica.                     glisare  —  spunea  inginerul  lo-   La  Uzinele  „V ic to ria "  din  Călan  a  intrat  în  func­
                                                                                                                                                            slf  Vercşezan  —  dar  noi  l-am
                                                                     sezonul                       Pregătiri  pentru  inzidirea  interioară  a  co­         adus  completări  importante  ca   ţiune  cu  întreaga  capacitate  prevăzuta.  înainte  de  data
                                                                                                                                                            să  obţinem  rezultate  superioa­
                                                                                                   şului.
                                                                                                                                                                                              planificata,  o  baterie  modernă  de  fabricare  a  cocsului
                                                                                                                                                            re.  La  această  lucrare  am  per­
                                                                                                                                                            fecţionai  mult  sistemul  dc  tro-   mărunt,  destinat  fabricilor  dc  aglomerare  a  m inereuri­
      STERIL  ÎN  LOC                                                                           peste  dealurile  din  îm p re ju ri­  gistrate  pînă  acum  dau   şi   lii,   funcţionarea   liftu rilo r şi  a-   lor  de  fier  dc  la  combinalcle  siderurgice  din  Hune­
                                                                                                                    aleargă
                                                                                                  V în tu l  de  loamnă
                                                                                                                                                                                              doara  şi  Reşiţa.  Folosirea  acestui  produs  în  şarjele  dc
                                                                                                                                                            provizionarca  cu  materiale.  Au
                                                                                                                              mal  multă  prestanţă
                                                                                                                                                   acestor
                                                                     rece                       mile  Devei  şi  obligă  termome­  cuvinte.   In   primăvară   con­  fost  săplămîni  cînd  am  înain­  aglomerat,  care  constituie  materia  primă  de  bază  pen­
                                                                                                trul  la  oscilaţii  care  preves­  structorii   se   aflau   undeva   tat  cu  25  de  metri  iar  acum   tru  încărcarea  furnalelor,  asigură  creşterea   indicelui
                                                                                                tesc   apropierea   anotimpului   jos,   pc  pămînt,   unde  durau   avem  un  avans  de  10  metri   dc  utilizare  a  agregatelor  şl  reducerea  cheltuielilor  pe
                                                                                                                                                            fată  de  grafic.  Trebuie  să  a-
                                                                                                                                                                                              tona  de  aglomerat.  Bateria  dispune  de  trei  cuploare  cu
                                                                                                rece.
      DE  CĂRBUNE ?                                                                             oameni  urmăresc  pulsul   mulţi   din  ciment  şi  fier   baza   de   junqcm  la  cota  finală  înainte   o  capacitate  anuală  de  140 000  tone  dc  cocs  mărunt
                                                                                                      Cu
                                                                                                          siguranţă  că
                                                                                                                              lansare  spre  înălţimi.  Acum  el
                                                                                                                       vre­
                                                                                                                                                            dc  sosirea  zilelor  geroase.  A ­
                                                                                                                              se  îndreaptă,  cu  grabă  ju s ti­
                                                                                                mii  dar  cei  mai  interesaţi  sînt
                                                                       La  Geoaqiu-Bâi,  sezo­
                                                                     nul  dc  cură  şi  tratament   constructorii  coşului  dc   fum   ficată,  spre  cota  finală.  Fieca­  cum  se  lucrează  ceva  mai  în ­
                                                                                                                                                            cet  tocmai  datorită  vremii  ră
                                                                     nu  s-a  încheiat  o  data   de  la  Centrala  termoelectrică   re  metru  do  avans  înseamnă   coroase  care   nu  favorizează       Expoziţia
                                                                     cu  sosirea  toamnei;   el   Deva.  Chiar  în  condiţiile  teh­  un  succes,  iar  acest  succes  în­  uscarea  raj.idă   2  betonului
                                                                     continuă  pe  toată  perioa­  nicii  moderne,  pentru  ei  vremea   truchipează  eforturi,  iniţiativă                         „
                                                                                                roate  fi  un  prieten  sau   un   si  îndrăzneală.         Totuşi,  asigurăm  zilnic   un  a­
                                                                     da  anotim pului  rece.  In                                                                                                                Columna lui           "
                                                                                                duşman  care  confirmă  sau  în­  Prin  specificul  ei  munca  de   vans  de  2-2,50  metri.
           Calitatea   cărbunelui   e x ­  la  40.4  la  sută  in  august  şi  acest  scop,  adm inistraţia   curcă  planurile  îndrăzneţe.  A ­
        tras  în  un ih ililc  miniera  din   41,3  la  sută  în  septembrie   sta fiu n ii  a  luat  din  v re ­  cest  aspect  nu  trebuie   ex­  realizare  a  roşului  de  fum  es­  Din   precizările  făcute   se
        Valea  Jiului  a  ridicat  $i  în­  —   cifră  record  privind  ca­                     clus  din  calcul  şi  previziuni   te  un  examen  care  cerc   în   desprinde  regretul  că  tehnica   Expoziţia  „Columna  Iul   Mai),  poate  fi  vizitată  :
        că  mai  ridică  multe  proble­  litatea  necorespunzătoare  a   me  măsuri.  A sllel.   s-o                          primul  rînd  tehnică  si  iscusin­                             Traian".   organizată  la   marţi  şi  joi  înlre  orele
                                                                                                tocmai  datorită  faptului  că  fău­  ţă.   E   meritul   constructorilor   n-a  găsit  incă  soluţiile  potrivi-
        me  a  căror  rezolvare   sa   cărbunelui.   Ultimele  date   introdus  instalaţia   de   rarii  coşului  lucrează  acum  la                                                          Muzeul   de   istorie   a   10-14  şi  16-20;  miercuri
        prelungeşte  de  la  o  luna  la   arată  că  la  Lupeni  cărbu­  apă  in  toate  vile le    In   150  de  metri  Înălţime   unde   »:ă  sînt  mereu  în  căutarea  so­  D.  STANESCU  Partidului   Comunist,  a   ş»  vineri   intre   orele
        alta,  de  la  un  an  In  altul.   nele  extras  ore  38,5  la  sută                   legile  naturii  cer  eforturi   în   lu ţiilo r  rare  să  dezlege  aceas­                   mişcării  revoluţionare  şi   16-20  ;  sîmbătă  dc  Ia  o-
        Cu  toate  măsurile  care  se   cenuşă,  iar  la  Uricani  48,1   care  sint  cazaţi  cei  v e ­  plus  din   partea  omului.   De   tă  problemă.  Pe  baza   unui                   democratice   din  Româ­   reto  10-14  iar  duminică
        iau,  procentul  de  cenuşă  în   la  sută.                  n iţi  la  tratam ent  in  a­  fapt  oscilaţiile   termometrulul   minuţios  plan  de  acţiune   s-a   (Contimiarfrkifl  pag.  u ;2.q)  nia,  din  Şos.  Kiseleif  nr.   de  Ia  orele  8-20.   Luni
        cărbunele  extras  creşte,  a-   Ca  urmare,  la  preparalie,   ceastă  perioadă,  iar  pină   constituie  un  reper  dc  orienta­  perfecţionat  mult  sistemul  de                  3  (intrarea  prin   Dd.   1  muzeul  csle  închis.
        du tin d   însemnate  prejudicii   recuperarea  globală  este  d?   la  s/I r şi tu l  anului  se  va   re  nu  numai  pentru  turnarea   lucru  al  instalaţiilor   pentru
        care   se  răsfrinq  mai;  ales   numai  71,8  la  sută,  fală  de                      betoanelor.dar  şi  pentru  întrea­  ridicat  si  transportul  materia­
        asupra  elicientei  economi­  73.6  la  sută,  indicator  pla­  Introduce  apa  şi  in  res­  ga   muncă  de   escaladare  a   lelor.  Acum  jos,  la   temelia
        ce,  Calilatea  slabă  a  căr­  nificai,  iar  recuperarea  sor­  tu l  v ile lo r.  De   aseme­  înălţimilor.        roşului  de  fum,  se  află  insta­
        bunelui   a  ajuns  astle)  d  tului  special  de  numai  35,3   nea.  au  losl  reparate  u-   —  Nu  este  prim ul  coş   de   lată  o  static   dc  amplificare
        ecuaţie  cu  nenumărate  ne­  la  sula,  fală  de  38,0  la  su­  şlle,  geam urile  şl  sobele   fum  la  înălţarea  căruia  parti­  care   constituie   \ rinripalul   Sărbătoarea  culesului  la  Deva
        cunoscute  care  continuă  să   tă.  cifră  stabilită  prin  plan.                                                    m ijloc  de  comunicare   între
        impieteze  forţele  îndreptate   Se  produc  în  acest  caz  can­  şl  se  continuă  lucrările   cipăm  —  mărturisea   Grigore   păminl  şi  platforma  de  lucru
        in  scopul  îmbunătăţirii  ei.   tităţi  însemnate  do  cărbune   de  com partim entare   la   CImpeanu,  şeful  brigăzii  com­  de  la  înălţime.  E  de-ajuns   o   Apropierea  sărbătoririi  Zilei   un  mare  interes  va  cunoaşte,   consumatorilor  legume,  fructe,
        Se  pare  că  măsurile  preco­  inferior  (mixte)  care  d im i­  vechea  sală  de  meşe.  O   plexe,  dar  de  data-  asia  avem   scurtă  comandă  verbală  sî  lif­  recoltei  este  marcată  de  in ­  desigur,  expozitia-tîrg  cu  vîn-   cartofi   brînză,  pui,   smînlfnă,
        nizate  acestui  scop  n-au  a­  nuează  valoarea  producţiei                           o  misiune  mai  grea  Noi  tre­  turile  se  pun  în  funcţiune  ca   tensificarea   pregătirilor   pe   zare  care  va  nermilc  o  bună   ţuică,   balmoş,   porumb   fiert,
        juns  în  abataje,  sau  dacă   marfă   realizată  şi  im plicit   noutate  o  constituie  in ­  buie  să  ajungem  la  220  metri   să  răspundă  cerinţelor.  Pentru   multiple   ţ lanuri.   Pc   ogoare,   aprovizionare  a  populaţiei  pen­
        au   ajuns   stau   adormite   beneficiile.  Astfel,  pe  8  luni,   stalaţia  de  masat  subac­  înălţime,  cotă  rare  n-a   mal   aceleaşi  necesităţi  de  coordo­  n  dală  cu  strîngerea  produse­       articole  confecţionate  de  gos­
        undeva  în   umbra  şistului   preparatia  Lupeni  a  reali­  vatic  şi  camera  de  îm ­  fost  atinsă  pînă  acum  în  tară.   nare   si  intervenţii  sus,"   pe   lor  acestui  an  se  depun  efor-   tru   toamnă-iarnă   cu   f roduse   podăriile  anexă  si  numeroase
        care  se  scurqe  slidălor  a-:   zat  în  plus  1327  tone  căr­                       O  abatere  cit  de  mică  de   la   platforma  de  lucru,  se  află  un   lu ri  susţinute  în  fiecare  uni-   vegetale,  animale  si  industria­  alte  produse  ce  vor  satisface
        lături  de  cărbune,  către  pre­  bune  special.  175  tone  căr­  pachetare  cu   parafină,   cerinţele  verticalităţii  perfecte   telefon  rare  urcă  mereu  o  da­  late  cooperatistă  şi  do  stat  în   le.  organizală  pe  Denlul  Paiu-  cu  siguranţă  coli;  mal  exigente
        paraţii   Mai  nou  se  caută   bune  normal  si  47.816  tone   care  vor  fi  date  in    cu-   poate  avea  urmări  grave.  Sînt   tă  cu  avansul  rosului  dc  fum.   vederea   asigurării   producţiei   preferinţe  Prin  grija  I.J.V.L.F..
        justilicări  care  să  masche­  mixte,   aceasta  pe  seama   rinrf   in   folosinţă.   sigur  că  nu  vom  avea  aseme­  Dar  sînt  numai  rîlcva   mă­  do  cereale  din  anul  viitor.  De                   a   întreprinderii   Vinalcool   si
        ze  depăşirea  cenuşe;   în   prelucrării   unei   cantităţi  |   Conducerea  sta ţiu n ii  o   nea  surprize  şi  vom  reuşi  să   suri  organizatorice  impuse  dc   „febra"   pregătirilor   sînt   cu ­     I  A.S.,  de  aici  nu   va   lipsi
        cărbunele   extras   Dar  să   suplimenlare  de  cărbune  do                            facem  o  treabă  bună.       specificul  .  muncii.  Elementul   prinşi  însă  nu  numai  cei  care   Z I U A          musiul  de  struguri,  iar  indus­
        dăm  cuvîntul  cifrelor   şi   cîteva  zeci  de  mii  de  tone.   luat  măsuri  şi  pentru  o   Din   relatările  şefului   de   dinamic  al  ascensiunii   rămîn   prin  munca  şi  priceperea  loi            tria  cărnii  va  fi  prezentă  cu
        laplelor.                  Cu  toate  acestea,  din  cau­    aprovizionare  abundentă   brigadă  am  reţinut  mai  cu  sea­  însă  oamenii  şi  munca  lor,  a-   au  făcut  ca  pămîntul  să  ro­  RECOLTEI    tradiţionalii  vlrşli  de  capră  şî
                                                                                                                                                                                                                        batal  la  proţap,
          Indicatorii  de  plan  ai  pre-   za  disproporţiei  în  realiza­  cu  legume  si   zarzava­  mă  încrederea  şi   hotărîrea   rcastă  .forţă  vie  care  comple­  dească  mai  bogat.  Meşterii  cu­
        paratiei  Lupeni  —   unde   rea  sorturilor,  ca  urmare  a   turi.  m urături,   combus­  constructorilor  de  a  obţine  iz-   tează  (clinica  modernă  de  pe   linari   culegătorii  do   folclor          In  încheierea  manifestaţiilor,
        cărbunele   extras  la   Uri-   depăşirii  conţinutului  de ce­  tib il.  In  prezent,  in  ma­  bînda  finală.  Rezultatele  înre­  şantier.      sau   făuritorii  obiectelor   de   lui.  Expoziţia  va  prezenta  tot­  seara  va  fi  organizat  de  către
        cani  şrTtipenT'prim eşte  noi   nuşa  admis   in  cărbunele                                                                                       artizanat  fac  retuşurile  de  u l­  odată,   uncie   utilaje  agricole,   Comitetul  municipal  Devn  al
        valori  —  sini   stabilit)  şi   extras,  preţul  mediu  al  căr­  gaziile  adm inistraţiei  e-                                                   timă  oră  pentru  ca  tot  ceea   anime.K   grafice  şi   panouri   U.T.C.,   Carnavalul   recoltei.
        depind  în  mare  parte   de   bunelui  prelucrai  n-a  putut   xistâ  peste  3000  l<q   de                                                       ce  vor  oferi  să  întrunească  a-   «"are   ilustrează   succesele   in-   Acum,  peste  tot  pregătirile
        calitatea  cărbunelui  extras   fi  realizat  cu  3,06  lei/lonă,   ceapă,  ca n tită ţi  însemna­                                                 prccierile  dorite.            regislrale  în  dezvoltarea  aqri-   se  află  în  toi.  Dorinţa  de  a
        respectiv,  do  cantitatea  de   nerealizare   care   a  dim i­                                                                                      Incercînd  să  facem  o  anti­  culturi'  judeţului  nostru!  Pen­  asigura  o  desfăşurare  cît  mai
        cenuşă  care-o  conţine.  Cînd   nuat  beneficiile  C.CV.J,  cu   te  de  m urături  (castra-                                                      cipaţie  la  modul  cum  va  fi  o r­                         plăcută   a   sărbătoririi   Zilei
                                                                                                                                                                                          tru
                                                                                                                                                                                              vînzaro  se
                                                                                                                                                                                                         pregăteşte  o
        cenuşa  In  cărbunele  extras   peste  4  500.000  lei.      y’efi  şi  gogonele)  şl  u r­                                                        ganizală  Ziua  recoltei  la  Deva.   gamă  largă  de  produse  Coope­  recoltei  este  atributul  esenţial
        întrece   procentul   admis,   Rezultă  cu  destulă  cla ri­  mează  să  se  eledueze  a-                                                          la  ceea  ce  ni  sc  va  oferi  pe   rativele   arfrvolo  din   Deva,   ce   caracterizează   activitatea
        sorturile  cu  valoare   mică   tate  că  depăşirea  procentu­  provizhnarea  cu   peste                                                           Dealul  Paiului,  din  programul   Sîntandrei.   Simeria.   Rapolt,   tuturor  factorilor  chemaţi  să-l
        cresc,  în  detrimentul  sortu­  lui  de  cenuşă  admis  în  căr­                                                                                  stabilit  am  reţinui  o  serie  de                         dea  acestei  zile  o  semnificaţie
        rilor  speciale.  Ca  o  primă   bunele  extras  se  răsfrînge   10000  l<g  de   cartofi,                                                         manifestări   rare   vor   prilejui   Bejan  etc.,  ca  si  întreprinde­  cît  mai  deplină,  pe   măsura
        consecinţă,  planul  pe  sorti­  negativ  asupra  beneficiilor.   2000   kg   rădăclnoase.                                                         sărbătorirea   prin   cîntec,   joc   rile  agricole  dc  stat,  vor  oferi  succeselor  obţinute.
        mente  şi  preţul  mediu   al   Dacă  la  aceasta  s-ar  mai  a-   7000  kg  varză  etc.  Can­                                                     şi  voie  bună  a  culesului  roa­
        cărbunelui  spălat  nu  se  rea­  dăuqa  cheltuielile  efectuate   titatea  de  lemne  de  ioc                                                     delor  toamnei.  Fiind  o  bună
        lizează.  Acest  lapt  ar  tre­  cu  extragerea,   transportul                                                                                     ocazie  pentru  trecerea  în  re­
        bui  să  constituie  un  serios   şi  prelucrarea  şistului,  pier­  se   ridică   la   peste                                                      vistă  a  succeselor  obţinute  i e
        semnal  de  alarmă,  cu  atît   derile  ar  lua  valori  si  mai   330000  kg.                                                                     linia   consolidării   cconomico-
        mai  mult  cu  cît  nerenliza-   impresionante.   Siluatio  e­  In  scopul  unei   bune                                                                                            ORŞOVA  LA
        ren  sortimentelor   se  răs-   xistentă  cere  măsuri  urgen­  deserviri  a  celor  v e n iţi                                                     organizatoricc  a  unităţilor  a­
        frînqe  negativ*  asupra  în ­  te  şi   eficace.  Justificările                                                                                   gricole  şi  a  dezvoltării  şale­
        deplinirii  beneficiilor.   Ce   trebuie   contracarate   prin   fn  staţiune  In  perioada                                                        lor,  de Ziua  recoltei,   unităţilor
        se  întîmplă  însă  la  prepa­  mai  multă  preocupare  fată   toamnei  şi  a  Iernii,   in                                                        care  au  realizai  cele  mai  r i­
        ra ta   Lupeni  ?          de  calitatea  cărbunelui   Ce    afara  bu io tu lu l  de.   la                                                        dicate  producţii  li  se  vor  in-
                                                                                                                                                           mîna
                                                                                                                                                                 diplome,
                                                                                                                                                                               al
                                                                                                                                                                         semn
                                                                                                                                                                                  pre­
                                   argumente   mai  pot  aduce                                                                                             ţuirii  activităţii  lor.  Pe  lîngă  ORA  SDERALA
          Incepînd  cu  luna  moi,  o                                cantina  nouă,  se  amena­
                                    minele,  cînd  cărbunele  ex-
        dată  cu   raportarea  cheltu­                               jează  im  bufet  la  v ila                                                           mesan^rii  ce  ne  vor  face  cu­
        ielilor   fată  de  producţia   Iras  cu  qraiuilatie  mai  mare                                                                                   noştinţă  cu  belşugul   şî  roa­
                                   de  80  mm  are  un  conţinut     nt.  5.  care  va  funcţiona
        netă,   prjntr-un   ordin   al                                                                                                                     dele  muncii  cooperatorilor  din   Vechea  Orşova  —  oraşul   ta rg u l  pe  traseele  v iito ru lu i
        conducerii   C.   C   V.   J ,,   de  cenuşă  intre  48,1  la  sută   1n  permanentă.                                                              Haţeg.   Brad,   llia,   Orăştie  şi   aşezat  de  m ilenii  la  conllucn-   In  viziunea  pro ie cta nţilo r  şi
        minelor   Uricani   şi   Lu-   şi  67  la  sută.               A stfe l  pregătită,   sta-                                                         Hunedoara,   carele  alegorice   Io  D u n ă iii  cu  Cerna  —   se   constructorilor,  exprim ată   pe
        peni   li   s-a   mărit   pro­  Fată  do  această  stare  de   fiunea  Geoagiu-Bâl   va                                                            şi  parada  costumelor  populare   stinge  irem ediabil.  A  sunat  ora   h irtia   dc  calc.  con tururile  o-
        centul  de  cenuşă  admis  de   lucruri,  conducerea  combi­                                                                                       din  diferite  zone  folclorice  ale   siderală  a  străvechii  aşezări   raşulul  apor  arm onizate   In
        la  3-1,5  la  sulă.  Tespecliv,  natului,  conducerile  mine­  caza  In  tot  sem nul  rece                                                       judeţului  vor  adăuga  un  plus   ce-a  v ie fu il  odinioară   sub   geom etria   noului  ansamblu
        43,5  la  sută,  la  35,5  la  sută.   lor   au  obligaţia  să  treacă   clte  122  de  oameni   pc                                                dc  frumuşele  acestei  sărbători.   numele  de  Diema,   C urlnd,   urbanistic   ale  cărui   prime
        respectiv,  45,0  la  sută.  va ­  de   urgentă  la  adoptarea   serie.  Dc  asemenea,  e-                                                         De  asemenea,  programele  sus­  împinsă  dc  relietut  industrial   dre ptun gh iuri  şi  pătrate   au
        lori  apropiate   realizărilor   celor  mai  eficiente  măsuri,   xistâ  spatii  pentru   ca­                                                      ţinute  de  formalii  artistice  din   al  P orţilor  de  Pier,  Dunărea   deveni/  o  realitate  la   scara
        de  pînă  atunci.  Rezultatul   pentru  ca  şistul  să  nu  con­                                                                                   Păucineşli,  Geoaoui,   Romos,   fşi  vo  sălta  um erii  peste  v e ­  naturală.
        acestei  concesii  a  fost  că  ce­                          zarea   ocazională  şi  a
                                    trabalanseze  beneficiile  ce                                                                                          Lnpugiu,  dc  liceele  şî  Clubul   chile  m aluii,  şi  o  va  in q h iti   O peraţia  vastă  şi  com plt
        nuşa  in  cărbunele  extras  a                               altor  tu riş ti  ve n iţi  prin                                                      sindîratclor  din  Deva  si  alte­  pentru  totdeauna.      cată  a  străm ută rii  oraşului  şi
                                   trebuie  realizate.
        crescut  de  la  40,0  la   sulă,                            O..M.T.   sau   in dividu al    Cîţivo  dintre  constructorii  coşului  de  fum  ;  inginerul  losif  Ve-   le,  întrecerile  sportive  şi  jocu­  O  scurtă  incursiune  In  is­  a  altor  lo ca lită ţi  din   zona
                                                                                                                                                                                                                       inundabilă
                                                                                                                                                                                                                                 este  sincronizată
        cît  a  fost  in  trimestrul  II,      R.  SELEJAN                                       reşezan,  maiştrii  M atei  Stadler  şi  Ion  Kalman  şi  şeful  de  briga­  rile  distractive   întregesc   ca­  torie  ne  arată  că  O rşova  a   cu  evoluţia  lu c ră rilo r  dc  pe
                                                                                                                                                                                           fost  pomenită  ca
                                                                                                                                                                                                            localitate
                                                                                                                                                           drul
                                                                                                                                                                manifestaţiilor
                                                                                                                                                                                progra­
                                                                                                 dă  Grigore  Cimpeanu.                 Foto  ;  V.  ONOIU
                                                                                                                                                           mate                            încă  in  scrierile   isto ricilo r   marele  şantier  al  hldrocenlro
                                                                                                                                                             Printre  punctele  dc  atracţie,  a n tic i.  După  cucerirea  Daciei   lei  S-au  stablit  două  clape:
                                                                                                                                                                                           ea  a  avut  un  rol  de   ptim    prim a  se  va  încheia  In  J960
                                                                                                                                                                                           rang  in  sistem ul  roman   de   cînd  o  parte  a  O rşovei   va
                                                                 1 *  »wu>1
                                                                                                                                                                                           lo rtilic a lii  din  Banat  şi  O lte ­  li  cuprinsă  de  apele  flu v iu ­
                                                                                                                                                                                           nia.  A  cunoscut  apoi   n///   lui,  tar  a  doua  in  1971,
                                                                                                                                                                                                                  de
         Bogăţiile                                                INTRE  PROMISIUNILE  DULCI                                                                                               şi  a lţi  cuceritori,  iiin d    un   dală  cu  punerea  fn  funcţiune
                                                                                                                                                                                                 o ri
                                                                                                                                                                                           m ulte
                                                                                                                                                                                                      folosită  ca
                                                                                                                                                                                                                      a  hidrncenlrolei,  cin d  I)6tr1-
                                                                                                                                                                                           punct  strategic  pentru  con­
                                        Raid  prin                                                                                                                                         tro lu l  navig aţiei  fluviale.  O r­  nul  o ras  va  intra  pentru  v e ­
                                                                                                                                                                                                                      cie  In  întun ericu l  apelor,  ca
         bibliotecii                                                                                                                                                                       şova  a  fost  distrusă  total  sau   o  navă  obosită  şl  naufragia
                                                                                                                                                                                           par/iat  de  mai  m ulte  o ri  şi
                                                                                                                                                                                                                      tă
                                          mustării                ŞI  REALITĂŢILE...  ACRE                                                                                                 tot  de  a tilea  o ri  a  renăscut;   Dar  cu  toate  că  zilele  ora­
           Casa  de  cultura  a  sin­                                                                                                                                                      a  iost  al)andonată  din  p ric i­  şului  sin i  numărate,  orşove-
         dicatelor   din  Pelroşanl                                                                                                                                                        na  războaielor  sau  epid em ii­  niî.  cu  aceeaşi  p u n ctu a lita ­
         găzduieşte  una  din  ccic                                                                                                                                                        lor  şi  iarăşi  repopulată.  F.-   te  şi  hună  dispoziţie,  se  duc
         mal  moderne   biblioteci     Înainte  de  a  relata  cele  de  mai  jos.  reamintim  c itito ri­  stînd  în  picioare.  Unitatea  a   şeful  serviciului  plan,  tovară­  d»-'  cu  n-a  intrat  nimeni   de   venim enlele  revoluţionare  dc   şi  se  întorc  dc  ta  munca  lor
         din  judeţ.  Ambianţa  plă­  lor,  dar  mal  ales  acelor  factori  de  răspundere  din  unltă(ile   primit  de  două  ori  must  în...   şul  Ioan  Cătanu.  multă   vreme.  Ce  să   caute,   la  1848  din  M oldova,  M unte­  din  mine,  din  port.   de  pe
         cută  pe  care  cititorii   o   de  alimentaţie  publică  promisiunile  făcute  în  urmă  cu  două   15  zile,   (prospătură,  nu  glu­  —  Aşa  ne  dă  Vinalcoolul  ~    otel  ?  Se  găseşte  do  calitate  la   nia  şi  Transilvania  au  avut   nave,  in  tesă/oria   oraşului.
         înlîlnesc  aici  face   ca   săplămini.                                               m ă!)  a  vîndut  500  litri  şi  40   ni  se  răspunde.  La  Vinalcool   alimentara.   Cei  care  servesc   ecou  şi  aici   O raşul  a  adă­  C.u   aceeaşi   m eticulozitate,
         tomurile   din   rafturi      Tovarăşa  Iudith  Abramovicl.  şeful  serviciului  comercial   kg  pastramă.  Deci,  30  de  litri   însă,  şeful  secţiei  ne  spune  :  must  la  „M u re şu l"  se  plîng  a   postit  deopotrivă  pc  revo lu­  lemeile  işi  zugrăvesc  in te rio a ­
         să-şi  găşcască  tot   mai   dc  la  T.A.P.L.  Hunedoara  (directorul  era  şi  alunei  ea  şi  a­  de  must  pe  zi.  Şi  unitatea  sc   —  Dacă  vor  să  ia  în  dami­  doua  zi  de  durere  dc  cap  .şi   ţio n a rii  rom âni  N.  Bălccscu,   rele   şl   faţadele   caselor,
         m ult!  prieteni.  La  înde-   cum.  tot  în   conced(u)   garanta  că  hunedorenii  an   toate   află  în...  centrul  Hunedoarei   gene  de  50,  de  25  de  litri  le   de...  greţuri.  Promisiunile   au   Cezar  Boliac.  fra ţii  Golescu,   in lr-u n   cuvtnt,  fn  Orşova  v e ­
         mina  cititorilor  stan  ca   şansele  să  bea  numai  must  proaspăt,  din  ulcele  dc  pămînt,   De  fapt,  cu  aşa  servire...  dăm  şî  atît.  Numai  să  vină  c;i   rămas  şi  la  Deva  doar   vorbe   precum  şi  pe  re vo lu ţio n a rii   che  viata  işi  continuă  cursul
         taloagc  cu  colecţiile  din   în  mustării  împodobite  cu  viţă  de  vie.             La  cramă  îl  căutăm  pe  res­  vase.  Noi  nu  avem  vase  mici.   dulci.  Dar  vorbele  dulci   nu   m aghiari  in  frunte   cu  Kns-   normal.
         biblioteca,  pe  discipline   Tovarăşul  Marin   Balescu,  directorul   T.A.P.L.   Deva   ponsabil  dar  nu   e  dc  găsit.   Dc-  ce  nu   procedează   astfel   le  mai  credo  nimeni.  su/h.               Noua  Orşovă,  care   şi-a
         n i  scurle  recenzii,  liste   promitea  că  vom  avea  in  permanenţă  must  proaspăt  şl  pas­  „Şi-a  terminat  programul",  ne   T :A .P L.-ul?  Cei  întrebaţi   nu   Din  Orăştie,  Constantin  Ne-   Ora  siderală  a  O rşovel  a   stab ilit  vatra  cu  6  km   mal
         ale  noutăţilor  intrate.  trama  gustoasă,  servite  în  atmosferă  de  sezon  (pentru   că   spune   un  ospătar,  li  căutăm   ştiu  ce  să  răspundă.   *  qoită  ne  scrie  exact  aceleaşi   sunat.  Dar  gongul  nu   bate   fn  amonte,  pe  m alul  Dună­
           Rafturile,  cu   accesul   una  din  întrebările  puse  atunci  se  referea  la  „amănunte  de   programul  afişat  —  aşa   cere   Pe  ba2a  „se rviciu lu i"  de  la   lucruri   despre  mustăria   de   cu  tonalitatea  tragică   ce-a   rii.  dar  cu  80  m  mai  sus  de-
         liber  a)   publicului,   au   atmosferă").  E  drept,  s-a  spus  atunci   că   „mustul  il   vom   regula   dar  nici  acela  nu-i   cele  d o u ă    mustării,  credem   lingă  autogara  :  ospătar  nepo­  răsunat  in  ceasul  dispa riţiei   cit  vechiul  oraş.  se  pregăteş­
         losl  îmbogăţite  cu   lu ­  lua  de  la  Vinalcool".                                 E  ora  13.20.  Mustăria  e  în  ace­  că  putem  să  ne  formăm  o  pă­  liticos,  must  dc  proastă  cali­  oraşului  Pompei  O raşul  de  la   te  tem einic  pentru  o  cursă
         crări  de  filozofie,   de    Ce  mai,  şi  dc  o  parte   şi  de  alta,  se  făceau  promisiuni   eaşi  stare  ca: şi  la   „M etalul".   rere  despre  afirmaţiile  publice   tate,  despre  condiţiile  igienice,   conlluenfa   D unării  cu  Cer­  lungă  In  v iito r.  In  care   dc
         lingvislică.  literatura  toh-   dulci,  optimiste.  Ce  s-a  ales  de  ele  ?        Servirea  —  ‘ in  aceleaşi  con­  pe  care  le  fac  unii  oameni;   n-ore  rost  să  mai  amintim.  na  nu-i  luat  prin  surprinde­  pe  acum  to iu l  a  losl  prevă­
         niră,  lucrări  dc  Istorie-                                                          diţii  de  „igienă"  pe  care   le   mai  ales  că  ambele  unităţi  se   Rugăm  cititorul  să  nc  ierte   re.  FI  este  conştient  de  eve-   zut  lin in d   seama  de  creşlc-
         geografie                                                                             cunoaştem.  Şi  aici   s-a   adus   află  în  centrul  Hunedoarei.  ca  insistăm  atît  de  mult  într-o   nim cnlu l  in  lata  căruia   se   rea  populaţiei  ca  şl  de  dez­
           Cîteva  acţiuni   care    Maî  multe  scrisori  sosite  I a   intrat.   Grătar  stins.   scaune   must  de  două  ori  în  15  z.ile   Nici  la  Deva  nu:  ne-a   fost   problema  trecătoare  prin  natu­  altă   De  lapt,  vechea  O rşo­  voltarea  economică  a  nraşu-
         s-an   înscris   cu   succes   redacţie   ne-an  determinat  să   murdare,  mese  murdare  şî...  un   In  Tine,  găsim  şi  responsabilul   îndreptăţit  creditul   pe   caro  ra  ei.  Dar  ea  reclamă  mobili   va  sc  stinge,  ca  să  reapară   liti.  F.ştc  un  oraş  frumos,  per­
                                                                                                                                                                                          in tr-o   nouă  viziune,  la  o  no­
         în  manifeslările  cu  car   întreprindem  un  scurt  „sondai   ospătar  care-şi  fărea  de  lucru   E  antrenat   cu   jurisconsultul   l-am  acordat  tovarăşului  direc­  talc  în  gîndire,  poale   niai   uă  altitudine.  fect  Integrat  in  cadrul  său
         tea  din  ultima   vreror   al  bunei   credinţe".  Dacă  con   prin  baraca  mustăriei.  Chemai,   întreprinderii   într-o   porlidă   tor  Bălcscu  Şi  aici  am  vizil-jl   mult   decîl  în  alto   acţiuni   natural  dc  păduri  şi  apă  şl
         au  avut  ca  temă  „Fol   cluziile  ce  se  desprind   din   responsabilul   Joan  Resiga   se   de...  cărţi.  Şi  se  străduiesc■  ?i-   toi  două  unităţi  „Iu   obiect"   cu   caracter   permanent.  Or,   O  dată  cu  Inălfarea   ma­  nu  e  de  m irare  cu  lo c u ito rii
         clorul,  sursă  dc   inspi   el  ne  îndreptăţesc  să  dăm  e x­  ;lrăduieşte  să  ne  convingă  cb   mîndoi  din  răsputeri  să  ne  con   Bufetul  „Cetate”  si   „Crama"   dacă   în   astfel  de  cazuri  se   relui  haraj   de  la  Porţile  dc   săi,  a llt  cei  care  ş-au  instalat
         raţie   a    scriitorii oi   plicaţii  pentru  mai  multe  feno­  „mesele  şi  scaunele  mi   fost   vingă  ră  „acesta  (praful  —■  n.a  )   O  singură  dată  au  prim it  must   trage  cu  buretele  —  faptele  a­  Fier  prinde  contur  şi  v iito ­  in  noile  apartamente,  c il   şi
                                                                                                                                                                                          rul  oraş.  Cu  soarta  deopo­
         noştri",  medalionul  lite   mene  negat-îve  cc  se  manifestă   spălate  cu  sodă  şi  sînt  şterse   e  specificul  Hunedoarei".  Care   In  15  zile.  Şi  s-a...  acrit.  Orice   testă  —  peste  promisiunile  fă­  triv ă   ancorată  fn  apele  bă-   reilQ lţi  care  îşi  continuă  tra ­
         rar  „Costache  N egnizzl”   in  alimentaţia  publică,  nu  e  v i­  In  liecore  zi".  Scaunele  şi  me­  specific  ?  Ni  s-a  spus  că  mus­  must  se  transformă  după   un   cute.  aceasta,  credem,  dă  o  ex­  trtn u lu i  llu vlu ,  cele  două  O r-   iul  pe  vatra  vechii   aşezări
                                                                  şele  însă  au  aceeaşi  culoare  cu
         şi  expunerea   „Scrierea   na  noastră                 cele  din  grădina  de  vară  care   tul  adus  prima  dată  (la  fie­  timp  în  vin.  Cel  ce  a  fermen­  plicaţie   deselor  nemulţumiri   şove  coexistă   ca  două   na­  şi-au   strămutat  d e fin itiv   v i­
                                                                                               care  mustărie  cantităţi  de  or
                                                                                                                                                                                                                      surile  in  acea  O rşovă
                                                                                                                                                                                                                                            mo­
         coreclă"  aceasta  din  ur   La  ora  12,20  mustăria  de  la   n-au  fost  spălate  din  vremuri   dinul  sutelor  de  litri,  ca   să   tat  în  butoaie  la  unităţile  din   ale  cetăţenilor  în  legătură   cu   ve.  Una,  aruncind  anenta  du­  dernă.  care  se  conturează  la
                                    restaurantul  „M e ta lu l"  din  H u ­                                                  Deva  o  ceva  între  apa  chioa­
         mă  Mind  organizală   la                                imemoriale  si  de  pe  care  aduni   nu  mai  aibă  $i altă  dată  oame­                alimentaţia  publică  dîn   cele   pă  îndelunga  călătorie   pe   orizont.
                                    nedoara  le  întîmpina  cu...  un
                                                                                                                                                                                          m ărite  şi  oceanele  tim pului,
         cererea  cititorilor.      pietroi  cît  toate  zilele  pus  în   praful  cu  mina.  Singurii  Ireî   nii  bătaie  de  cap)  s-a...  acrit.  ră  şî  otel  cu  puternic  iz   de   două  municipii.  cealaltă,  abia  rid icln du -şi  ca­  ION  AGAPI
                                    loc  de  închizător   la   poartă.   clienţi  care  intră  după   noi   ■—  Dc  ce  nu  luaţi  în  vase   zeamă  dc  mere.  La  mustăria
                                    L-am  împins  la  o  parte  şi  am  în   mustărie  îşî  sorb  mustul  mai  mici  ?  —  l-am  întrebat  pe  de  la  bufetul  „Cetate"  se  ve-  ION  CIOClEt
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14