Page 1 - Drumul_socialismului_1969_02
P. 1

Proletari  din  toate  tarile,  unlţivă  I
                                                                                                                                                                                                luna cărţii ia sate

                                                                                                                                                                   PflBIWft  »  IM
                                                                                                                                                                                                 A  devenit  o  tradiţie  ca  luna   pentru  lectura  operelor   bele­
                                                                                                                                                                                               februarie  să  capete  o  denumi­  tris tic e   creşte,  de  asemenea,  de
                                                                                                                                                                                               re  cc  reflectă  preocupările  cul­  h   an  la  an.  Tiraje  importante
                                                                                                                                                                      Comitetul                turale  ale  locuitorilor  din  me­  iau  drumul  satelor,  atit  din  lu­
                                                                                                                                                                                               diul
                                                                                                                                                                                                     rural  ;  „Luna  cărţii
                                                                                                                                                                                                                         la
                                                                                                                                                                                                                                                      cit
                                                                                                                                                                                                                             crările  scriitorilor  români,
                                                                                                                                                                                               sate".                         >i  din  literatura  universală.  Nu­
                                                                                                                                                                                                 Faptul   că  penlm  lucrătorii   mai  din  producţia   editurilor  :
                                                                                                                                                                                               de  pe  ogoare,  carlea  a  devenit
                                                                                                                                                                   comunal  de                 un  bun  mereu  mai  căutat,   o   centru  literatură.  tinerelului  şi
                                                                                                                                                                                                                             liicraturâ  universală  au
                                                                                                                                                                                                                                                     fost
                                                                                                                                                                                               demonstrează  numărul  maro  do   distribuite  la  sate  peste  870  de
                                                                                                                                                                                               volume  distribuite  în  ultimul   titluri,  intr-un  tiraj  ce  depă­
                                                                                                                                                                   part>d Intr-o               de  2 500  de  titlu ri  într-un   tiraj   re.
                                                                                                                                                                                                                              şeşte  7  milioane  de  exempla­
                                                                                                                                                                                               an  în  mediul  rural  :  mai  mult
                                                                                                                                                                                               de  aproape  10 500 000  de  exem­  Luna  cărţii  la  sale   progra­
                                                                                                                                                                                               plare,  din  care  mai  mult  de  ju­  mează  şi  în  acest  an  numeroa­
                                                                                                                                                                   largă arie de               mătate  de  milion  în   limbile   se  manifestări  culturale  rare  se
                                                                                                                                                                                                              conlocuitoare.
                                                                                                                                                                                               naţionalităţilor
                                                                                                                                                                                               Pentru  înţelegerea  problemelor   bucură  de  adeziunea   maselor
                                                                                                                                                                                                                             largi  :
                                                                                                                                                                                                                                     în liln iri
                                                                                                                                                                                                                                              cu  scriitorii,
                                                                                                                                                                   preocupări                  ştiinţifice  şl  tehnice,  de  pildă,   consfătuiri  cu  redactorii  de  c-
                                                                                                                                                                                               tle  o  largă  popularitate  se  bu­
                                                                                                                                                                                                                             dituri,  prezentări  de  cârti,  ex­
                                                                                                                                                                                               cură  lucrările  apărute  în  co­  puneri  pe  diverse  teme  ştiin­
                                                                                                                                                                                               lecţiile  „Cunoştinţe   folositoa­  ţifice,  seri  şi  concursuri  lite ­
                   ANUL  XXI.  Nr.  4380                SIMBATA  1  FEBRUARIE  1969                                       4  PAGINI  30  DE  BANI
                                                                                                                                                                                               re"  şi  „O rizonturi".  Interesul  rare,  recenzii  etc.
                                        Sub  semnul  profundului  ataşam ent  îaţă  de
                                                   întreaga politică  a  partidului  şi  statului                                                                                                VEN  TUL
                                  OAMENII  MUNCII  HUNEDORENI





                     ÎNTÎMPINÂ  ALEGERILE  DE  DEPUTAT!






                                         Succese de  prestigiu                                                                     MANIFESTĂRI

                                                                                                                                   CULTURAL-EDUCATIVE

                                         pe  graficul  întrecerii                                                                    S      lejuiesc  pe  toi  cuprinsul  Judeţului  noslru,  In  oraşe  şl

                                                                                                                                              Zilele  premergătoare  alegerilor  de  la  2  marile  pri­
                                                                                                                                            sale,  manlleslărl  spontane,  pline  de  fnsul/efire,  prin
                                                                                                                                     _
                                                                                                                                            care  oamenii  muncii  îşi  arată  dragostea   neţărmurită
                                                                                                                                            lată  de  înfăptuirile  politicii  pline  de   înţelepciune  a
                                                   CoJecllvelc  de  muncă   din  inlrcprinderilc  judeţului   In  oraşul  Vulcan  se  face  recep­  partidului  şi  statului  nostru,  ataşamentul  lor  deplin  la
                                                 nostru   au   încheiat  bilanţul   primei   luni   din   ţia  la  un  bloc  cu  30  de  apar­  chemările  partidului.  0
                                                 acest   an.   Preţuind   in  mod  organizai  şl  cu  răs­  tamente.  Aceslea  slut  primele                      acest  an.  preocupările  con­
                                                 pundere  ştafeta  întrecerii,  multe   dintre  ele   şl-au   apartamente  din  planul  pe  1969  Pe  raza  m unicipiului  Deva   ducerii  de  partid  pentru  per­
                                                 depăşit  propriile  performanţe   din   anii   precedenţi                          au  loc  numeroase  manifestări   fecţionarea  formelor  şl  me­
                                                 şi  se  prezintă  acum  cu  realizări  apreciabile.                                cultural-educativc.  Tovarăşul
                                                                                                    Toate  secţiile  uzinei         Nicolae  Bocănici.  şeful   co­  todelor  de  organizare  şl  pla­
                                                                                                                                    misiei  muncii  politice,  cultu-   nificare  a  muncii,  dezvolta­
                                                                      eu  191
                                                                              tone  oteluri  speciale
                                        Bază  pentru                  mai   mult   dec î t   prevedeau   cu  planul  depăşit        ral-educalive  de   masă   din   rea  şi  întărirea  democratis­
                                                                                                                                    cadrul  comitetului  municipal   mului  în  tara  noastră.
                                                                      sarcinile,  îndeplinind   planul
                                                                                                                                                                    In  ceea  ce  priveşte  munca
                                        îndeplinirea                  lunar  înainte  de  termen.  A lă­  De  la  Uzina  „V icto ria"  din   de  partid,  ne-a  furnizat  cite-   politică  şi  cultural-edueativît
                                                                                                                                    va  amănunte  despre  desfă­
                                                                      turi   de  succesele   otelarilor   Călan  am  prim it  alte  veşti  îm­  şurarea  lor.     de  masă,  acţiunile  vor  fi  ca­
            Candidaţi  de  deputaţi     angajamentelor                şl  furnaliştllor  se  înscriu  re­  bucurătoare.   întrecerea   ca­  —  Consiliul  municipal  al   nalizate  spre   popularizarea
                                                                      alizările  laminatorilor  de   la   re  se  desfăşoară  aici  anihilea­  Frontului  Unităţii  Socialiste,   înfăptuirilor   anilor   noştri.
                din  municipiul           înainte  de  a  începe   anul,   blumlngnl  de  I  000  mm.  de  la   ză  unele  greutăţi  pe  care  Iarna   în  perioada  pregătirii  şi  des­  Vor  fi  organizate  seri  de  în­
                                        siderurglştil   din  Hunedoara   laminoarelc  de  650  şl  800  mm   încearcă  să  le  impună.  Siderur-   făşurării  alegerilor  de  depu­  trebări  şi  răspunsuri,   con­
                  Hunedoara             şi-au  anunţai  hotărîrea  de  a   care  au  depăşit  mult  planu­  gişlii  de  pe  Strei  ridică  nivelul   taţi  pentru   Marea  Adunare   sultaţii  privind  Legea  electo­
                                                                       rile  stabilite
                                        realiza   importante  cantităţi                              realizărilor   la  cote  tot   mai   Naţională  şi  consiliile  popu­  rală  si  Legea  privind  orga­
                                        de  otel,  fontă,  laminate  şi  al­                        superioare.  In  perioada   1-3C   lare,  va  conduce  şi  coordona   nizarea  şi  funcţionarea  con­
                                        te  produse,  peste  plan.  Dia­  Primele  apartamente      ianuarie  toate  secţiile   uzinei   întreaga  activitate  de   pro­  siliilo r  populare,  vizionări  sl   Grafic  întocmit  pe  baza  datelor  publicate   in  Comunicatul
                                        grama  producţiei  pe  primele                              şi-au  depăşit. planul  de  produc­  pagandă,  precum  şi   muma   audiţii  colective   ale   unor  cu  privire  la  îndeplinirea  planului  de  stat  de  dezvoltare  a  eco­
                                        2(J  de  zile  confirmă  respectul                          ţie  Ca  şi  in  alte  ocazii,  fuma-   uuHural-cdueativă  dc   masă.  (Continuare  1n  pag.  a  3-a)  nomici  naţionale  a  ţării  noastre  pe  anul  1968.
                                        pe  care-1  poartă  lăurarii   do   din  acest  an          liştii  î.şi  apără  prestigiul.   Li   - -   Vă  rugăm  să  menţio­
                                        metal  pentru  cuvlnlul  dat   in                           au  realizat  203  tone  fontă  pes­  naţi  citeva  dintre  cele   mai
                                        perioada  respectivă  colectivul                            te  plan  şi  depun  o  muncă  sus­  importante  acţiuni.
                                        care  deserveşte  furnalele   de   După  cum  s-a  mai  anun­  ţinută  pentru  reducerea  consu­  —  O biectivul   cenlral  al
                                        1  000  mc  a  produs  6*142  to­  ţai.  constructorii  din  judeţul   mului  de  cocs.  Şi  celelalte  sec­  ai liv ită lii   du   propagandă
                                        ne  fonta  peste,  plan,  înregis-   Hunedoara  trebuie  să  reali­  ţii  din  uzină   şi-au  îndeplinii   este  asigurarea   cunoaşterii
                                                                                                                                    profunde-  Q  conţinutului  do­
                                        trînri  unul  dintre  cri   mai   zeze  anul  acesta  circa  4 000                          cumentelor  de  partid,  popu­ Pîrghie însemnată pentru creş-
                                        buni  indici  de  utilizare  a  n-   de  apartamente.  Zestrea  ur-"   sarcinile  prevăzute  pentru  pe­
                                        gregatelor  din  ultim ii   ani   hanislică  din  Valea   Jiului.   rioada  caro  a  trecut  din  acest  larizarea  sarcinilor  ce  revin
                                        La  otelăria  Martin  nr  2  pio­  Deva,  Hunedoara  şi  din  alte   on.  Ca  urmare, s-au  produs pes­  colectivelor  de  muncă   în
                                        nul  producţiei  pe  29  de  zile   localităţi  din  judeţ  va  fi  com­  te  plan  420  tone  cocs  brichetp,   contextul  planului  economic
                                        a  fost  depăşit  cu  740  tone  o­  pletată  cu  un  număr  de  lo­  300  tone  zgura,  15  tone  cilindri   p e  anul  1969,   mobilizarea   ferea cointeresării maferiale
                                        tel,  colectivul  de  la  otelăria   cuinţe  care  depăşeşte  cu  1  224                    activă  la  îndeplinirea  aces­
                                        Martin  nr.  1  a  înscris  pe  gra­  apartamente  realizările   anu­  pentru  laminoarelc  din  Hune­  tora  In  cercurile  si  cursurile
                                                                       lui  trecut   In  fata   acestei
                                        ficul  depăşirilor  659  tone  me­                           doara,  70  tone  piese  mecanice,   învătămîntului  de  partid  vor
                MARIA  COLCER,   labo­                                sarcini  importante,  constructo­                                                            Aşa  după  cum  ani  relatat  In   sensul  economic  al  acestei  pon­
            rantă  la  C.S.H.,  candidată  de   tal,  iar  cuploarele   electrice   rii  sc  află   In  plină   acţiune   20  tone  radiatoare  $i  alte  pro­  fi  abordate  probleme  legate   ziarul  nostru  de  ieri,  In  cadrul   deri.  menea,  este  binevenită  măsura
            doputat  în  circumscripţia  elec­  ale  combinatului  au  asigurat  chiar  şi  tn  aceste  zile  do  iarnă  duse.      de  semnificaţia  alegerilor  din  unităţilor  dc  Industrie  alimen­  — înainte  dc a răspunde  direct   privind  calcularea  salariului  ta­
            torală  jude|eană  nr,  17  Hu­                                                                                                                      tară  din  judeţul  Hunedoara  an   la  Întrebare  vreau  să  arăt  că   rifar  individual  în  raport   cu
            nedoara.                                                                                                                                             avut  foc  entuziaste  adunări  ale   prevederile  noii  hotăriri  au  fost   îndeplinirea  sarcinilor  de  plan
                                                                                                                                                                                                                             ale  fiecărui  angajai.
                                                               Peisaj  contem poran                                                                              colectivelor  de  muncă,  prilej   cunoştinţă  fată  dc  întreaga  po­  darea  unor  premii  în  cursul  a­
                                                                                                                                                                                               primite  cu  multă  bucurie  şi  re­
                                                                                                                                                                                                                              — Noua  lutlărîre prevede acor­
                                                                                                                                                                 ru  care  s-a  prezentat
                                                                                                                                                                                     recenta
                                                                                                                                                                 Hotărîre  a  Consiliului  de  M iniş­
                                                                                                                                                                                                                    această
                                                                                                                                                                 tri  privind  generalizarea   ex-   litică  a  partidului  şi   stalului   nului  pentru  rezultate  deose­
                                                                                                                                                                                               nostru.  Noi  vedem  în
                                                                                                                                                                                                                             bite.  Cum  veţi  utiliza
                                                                                                                                                                                                                                                   aceste
                                                                                                                                                                 perimenlârii  noului  sistem   de   hotărîre  un  puternic  stimulent   fonduri ?
                                                                                                                                                                 salarizare  si  majorarea  salarii­  pentru  realizarea  sarcinilor  de
                                                                                                                                                                 lor.  Cu  această  ocazie  munci­  plan  şi  a  angajamentelor  pe   —  Noi considerăm că un  stimu­
                                                                                                                                                                 torii,  maiştrii,  tehnicienii.  Ingi­  (are  ni  le-am  luat.  Această  a-   lant  pentru  salariaţii  întreprin­
                                                                                                                                                                 nerii  şi  funcţionarii  din  indus­  lirm atie  arc  un  suport  tocmai   derii  noastre  vor  fi  şi  premiile
                                                                                                                                                                 tria  alimentară  a  judeţului  nos­  in  răspunsul  pe  care  o  să-l  dau   (c  se  vor  acorda  în  cursul  a-
                                                                                                                                                                 tru   au   dat   o   înaltă   apre­  întrebării  dumneavoastră   la­  nulii)  pentru  rezultate  deose­
                                                                                                                                                                 ciere  şi  recunoştinţă   deplină   tă despre cc este vorba:  salariul   bite  \   cu  eficientă  economică
                                                                                                                                                                 g rijii  pe  care  partidul  şi  gu­  tarifar  In  cîşligurilc  nominale   iertă.  De  fapt  acest  fond.  care
                                                                                                                                                                 vernul  tării  noastre  o  poartă   reprezenta  in  trecut  la  munci­  este  deja  constituit,  vine   să
                                                                                                                                                                 făuritorilor  bunurilor  de  con­  tori  81  la  sulă  iar  la  persona­  canalizeze  activitatea  In  scopul
                                                                                                                                                                 sum,  ca  de  altfel   întregului  lul  tehnico-administrativ  91,3 ta  obţinerii  unor  rezultate  remar­
                                                                                                                                                                                                                             cabile,  care  în  final  să  se  con­
                                                                                                                                                                                                                             cretizeze  în  ridicarea  gardului
                                                                                                                                                                                                                             de  rentabilizare  a  întreprinde­
                 GHEORGHE    CISMAŞ,                                                                                                                                   Noul  sistem  de  salarizare                          rii.  Sînlem  convinşi  că  aseme­
            maistru  furnalist   la  C.S.H.,                                                                           * :TvjY?.ST:   T*
           candidat  de  deputat  in  circum­                                                                                                                                                                                nea  rezerve  există,  Insă  ele  au
            scripţia  electorală   judeţea­                                                                                                                              în  industria  alimentară                           stat  în  stare  „latentă",  lipsind
            nă  nr.  16  Hunedoara.                                                                                «   I o t J v m m                                                                                         stimulentul  material  echitabil.
                                                                                                                                                                                                                             Din  calculele  noaslre  rezultă
                                                                                                                                                                                                                             (ă  pînă  la  sfîrşitul  anului  o  să
                                                                                                                                                                 nostru  popor.  Participanţii   Ia   sută.  Chiar  în  condiţiile  cînd   obţinem  o  economie  la  preţul
                                                                                                                                                                 adunări  au  arătat  cu  satisfac­  planul  de  producţie  nu  sc  rea-   de  cosi  în  valoare  de  517 700
                                                                                                                                                                 ţie  că  prevederile  noii  hotă-   liv.a,  lo  salariile  tarifare  nu  se   iei.
                                                                                                                                                                 rîrt  se  înscriu  în  directivele   aplica  nici   o  penalizare.   )n
                                                       v -;                                                                                                      Congresului  al  IX-lea  al  P C R ,                          —  Desigur  că  acordarea  spo­
                                                                                                                                                     '                                         condiţiile  noii  hotăriri   ponde­  rului  dc  3-10  la  sută   pentru
                                                   ■ytfiŞ-r;                                                                                                     privind  creşterea  nivelului   de   rea  salariului  tarifar  reprezin­  vechime  neîntreruptă  va  con­
                                                                                                                                                                 trai  al  oamenilor   muncii   si   tă  la  muncitori  97,0  )a  sută,  iar
                                                                                                                                                                constituie  totodată  o  puternică   la  personalul  tehnico-ariminis-   duce  Ia  stabilizarea  angajaţi­
                                                                                                                                                                                                                             lor.
                                                                                                                                                                 pîrghie  în  ridicarea  la  un  n i­  Irativ  90,1  la  sulă  Orice  nc-
                                                                                                                                                                vel  superior  a  tuturor  laturilor   realizare  sau  depăşire  a  pla­  —  Categoric.  In  trecut  a  e-
                                                                                                                                                                de  activitate  din  întreprinderi,   nului  de  producţie  se  oglindeş­  xislal  tendinţa  plecării  multor
                                                                                                                                                                asigurlnd  în  acelaşi  timp  cîş-   te  în  salariul  tarifar   Fiecărui   cadre  ale  noastre  spre  alte  în­
                                                                                                                                                                tiguri  majorate  pentru  liecarc   procent  de  depăşire  a  planului   treprinderi.  Prin  aplicarea   a­
                                                                                                                                                                angajai  In  legătură  cu  semni­  îl  revine  un  procent  corespun­  cestor  sporuri  considerăm   că
                                                                                                                                                                ficaţia  acestei  hotăriri  i-am  a   zător  de  majorare  a  salariului   angajaţii   noştri  vor  fi   mai
                                                                     ■
                                                                                                                                                                dresat  cîteva  întrebări   tova­  tarifar  şi  invers,  numărul  pro­  mult legali de întreprindere şi  ca
                                                                                                                                                                răşului  inginer  şef  de  la   In­  centelor  sul)  planul   de  pro­  atare  nu  vom  duce  lipsă   de
                                                                                                                                                                dustria   laptelui   Simerla   —   ducţie  se  răsfrînge  în  mod  co­  forte  de  muncă.  Permanentiza­
                CORNEL  COVALIOV,  se­                                                                                                                          Silvestru  Greceanu.                                         rea   oamenilor  va   duce   la
            cretarul  comitetului  de  partid      Petroşani.  Un  mare  municipiu  al  ţării  ;  mare,   pentru  greutatea  sa  economică  in  balanţa  producţiei  socialiste  ;  mare,   —  Vă   rugăm   să   ne  vor­  respunzător   asupra  ciştigului.   o   calificare   superioara   la
            ol  I.C.S.H.,  candidat  de  de­  ca  întindere  şi  cuprindere.  Pe  teritoriul  său  se  întind  o  serie  de  oraşe  şi  comune  —  puternice  centre  ale  exploatării  cărbune­  biţi   despre   ponderea   sala­  Considerăm  că  foarte  echita­  locurile   de   muncă   şi   in
            putat  în  circumscripţia  elec­  lui.  Dezvoltarea  care  a  cunoscut-o  acest  municipiu  este  impresionantă.  Cartiere  întregi,  oraşe  noi  s-au  înălţat  din  acelaşi  pâ-   riului   tarifar   în   rîştlguri-   bil  s-a  procedat  şi  cu  persona­  acelaşi  timp  la  creşterea  câş­
            torală  municipală  nr.  84  Hu­  mint  bogat  şi  generos.  Dar  generozitatea  pâmintului  este  dată  de  munca  şi  priceperea  oamenilor  ce  l-au  populat.  Ei  au  ri­  le   nominale   avînd   în   ve­  lul  tehnico-administrativ   care   tigurilor  nominale.
            nedoara.                          dicat  construcţii  care  fac  din  Petroşani  un  oraş  modern.                                                                                de  asemenea  va  realiza  un  ciş-
                                                                                                                                                                dere  vechile  şi  noile   preve­  lig  în  raport   cu  îndeplinirea   — In  comparaţie cu anul   1963
                                                                                                                                                                deri,  şi  în  acelaşi  timp  despre  planului  de  produclie  Dc  ase-  cu  cit  va  creşte   fondul   de
                                                                                                                                                                                                                             salarii  şi  cum  se  vor  concre­
                                                                                                                                                                                                                             tiza  efectele  hotărîrii  în  obţi­
                                                                                                                                                                                                                             nerea  unor  rezultate  superioa­
                                                                                                    fci  •—  mărturiseşte  Cornel  Cr>-   excavat  şl  ridicat  pe  măsura   re  de  întreţinere  şi  raparalll   uzină  de  fier,  cînd  un   singur   re  ?
           întreprinderea  de  construcţii                                                          va//ov,  secretarul   comitetului   ta  întreprinderii  noastre  —  ne   cu  care  realizăm  orice  fel  dc   furnal,  complet   mecanizat,  e   acest  an  ca  urmare  a  aplicării
                                                                                                                                                                                                                              Fondul  dc  salarii  cfeşle  in
                                                                                                                                  marilor  cerinţe  ce  stau  In  fa­
                                                                                                    de  partid  de  aici,  omul  care  a
                                                                                                                                                                             mijloacelor
                                                                                                                                                                reparaţii  ale
                                                                                                                                                                                        dc
                                                                                                                                                                                              mai  mare  decit  cele  4  vechi
                                                                                                    încercat  sentimentul   emoţiei   spune   inginerul  şei  Zaharie   transport  şi  săpături,  ateliere   la  un  loc,  clnd  otelăria   S .M.   noii   hotăriri   cu   suma   de
                                                                                                    primelor  lucrări  şi  care  trăieş­  Farcaş.  Dispunem  de  294   de   în  care  confecţionăm  o  mare   cu  cele  8  cuploare  e  un  /aho-,   517 700  lei.  Acestei  creşteri  co­
                                                                                                    te  azi  bucuria  m arilor  izbinzf.   autovehicule  a  căror   capaci­  parte  din  piesele  necesare  lu­  rator  dc  proporţii  uriaşe  f/i  ale   lectivul  dc   muncă   din  între­
           siderurgice  Hunedoara                                                                   Clnd  s-a  adus  primul  screper   cu  capacitatea  unui  tren  cam   crărilor  de  investiţii.  Sectorul   cărui  retorte  curge  oţelul   in   prinderea  noastră  este  hotârît
                                                                                                                                  tate  de  încărcare  ar  echivala
                                                                                                    —  care
                                                                                                             lăcea  munca  a  zeci
                                                                                                                                                                                                                                                angajare
                                                                                                                                                                                                                            să-i  răspundă  cu  o
                                                                                                                                                                nostru  de  producţie  industria­
                                                                                                                                                                                              valuri  fără  slirşit,  cînd  zecile
                                                                                                    de  oameni  şl  roabe,  clnd  pri­  dc  120  vagoane  ;  dispunem  de   lă  asigură  agregate  de  balas­  de  agregate  sfnt  o  mlndrie   a   totală  pentru  realizarea  şi  de­
                                                                                                    ma  macara  construită  aici,  cu  41  de  excavatoare  de  mărimi  tieră,  betoanele   necesare,  o   tehnicii  româneşti.  păşirea  indicatorilor  de  plan.
            Poezia  industrială  a  Hune­  de  aglomerare  a  minereurilor,   unei  întreprinderi   puternice.                                                  parte  din  prelabricate   (toate   Cel  care  nu  cunoaşte  dru­  înalta  grijă  pe  care  partidul
           doarei   socialiste.  o  poezie   uzine  cocso-chimicc.  labrici  de   care  să  se  specializeze  in  con­                                          materialele  de  construcţii  care   mul  greu,  dar  plin  de  bărbă­  şi  statul  nostru  o  poartă  oame­
          bărbătească,   viguroasă,  toni­  materiale  de  consi ntefit,  disti­  strucţii  grele  siderurgice  Ne­                                             necesită  o  prelucrare).     ţie  al  construdarilor  hunedn-   nilor  muncii  constituie  pentru
          că,  a  scris-o  In  ultimele  două   lării  de  gudroane,  O.T ,  O.M.,   cesitatea  ei  sc  anunja  preg­                                            I.C.S.H.  s-a  născut  sărac,  "dar   reni  —  şi  va  reuşi  sd  răsfo­  fiecare salariat  din  întreprindere
           decenii  un  poet  ce-şi  semnea­  microraioane.   stadioane,  clu­  nant  o  dată  cu  sarcinile  p ri­                                             plin  de  viată.  Oameni/  el  au   iască  albumul  biogralic   pe   un  imbold  pentru  ridicarea  tu­
           ză  carlea  de  vizită  :  I  C SH .   buri,  rosteşti,  de  lapt,  Hune­  mului  cincinal’ .                                                        Zăcut  ca  vechea  uzină  de  fler   care  secretarul  com itetului  de   turor  laturilor  de  activitate  pe
           Scriind-o,  ea,  adică  colectivul   doara.   Aceasta   înseamnă   O  telegramă  ce  pornea  spre                                                    să  se  retragă  In  laţa  bastimen­  partid  de  aici  II  păstrează  ca   un  drum   lot  mai  ascendent.
           sdu  a  făptuit  politica  partidu­  l.C.S H .:  Hunedoara  azi,  Hune­  fhicureştl  la  6  iulie  1950  ra­                                         telor  industriale  ce  se  alinia­  pe  o  comoară  de  preţ  —,  va   Vrem  ca  în  anul  acesta   să
           lui  nostru  comunist  de  Indus­  doara  socialistă.      porta  conducerii  partidului  în­                                                        ză  intr-un  echilibru  ferm,  a  fă­  încerca  In  faţa   hecărel  Iile   cinstim  evenimentele   politice
           trializare  a  României,  q  dai  o-   J.C  S.H.  n  pornit  de  la  zero   ceperea  lucrărilor.  „Temerita­  o  capacitate  de  ridicare  de  40   $I  capacităţi   diferite  de  la   cut  ca  vechiul  oraş  sd  se  re­  sentimentul  prolund  al  admi­  ce  au  loc  —  cea  dc  a  25-a  ani­
           raştiiu/  medieval  nume  de  ce­  —  a,»a  spun   oamenii  ci.  F.n   tea  cu  care  conslructorii   d*’   tone,  a  uşurai  enorm  elorturi-   0.15  mc;cupă  pină  la  2  mc!cu­  tragă  in  fata  celui  nou,  scris   raţiei  pentru  lăurarii  cunoscuţi   versare   a  eliberării  patriei  si
           tate  siderurgică  socialistă,   un   es ie  sulă  la  sută  creai ia  regi­  atunci  s-au  luat  la  luptă   cu   le  constructorilor  —  un  sullu   pă,  cu  care  realizăm  ţoale  lu ­  cu  allabctul  de  beton  şi   sti­  şi  necunoscuţi  ai  Hunedoarei  Congresul  al  X-lca  al   P.C R
           sens  nou  şi  nobil,  către  care   mului  nostru,  este  întreprinde­  dealul  Răcăşliei,  la  picioare­  nou,  plin  dc  încredere  a  stră­  crările  de  săpături  ;  de   zece   clă,  cu  hărnicia  şi  fantezia  au­  cu  o  produclie   suplimentară
           a  tins  de  multă  vreme.    rea  crescută  din  prima  zi  prin   le  căruia  au  început  lucrările   bătut  şantierul  de  la  un  capăt   macarale  turn  pentru  consiruc-   torilor  lui.  LUCIA  LICIU   în  valoare  de  680 000  lei,   ii-
             Cind  rosteşti   i n i ţ i a l e l e  grija  şi  sub  îndrumarea  parti­  de  săpături   pentru  furnalul   la  altul.  Hi  cu  destinaţie  social-cultu-   Cum   să-fi  mai  reaminteşti                      vrînd  comerţului  produse  lac­
           l.C.SH   (întreprinderea   de   dului.   Crislalizindu-se  planul   de  4.50  mc,  înarmaţi  doar   cu   ~   Astăzi   putem  vorbi  de   rală,  de  17  buldozere,  dc  o  se­                                   tate  de  bună  calitate.
           construcţii   siderurgice  Hune­  privind  dezvoltarea   centrului   lopeti,  tirnâcoape  şi  roabe,  era                                            de  tabloul   Industrial  de  Ieri   tCootmuB»#  în  pag.  a  3-»;
           doara),  rosteşti  de  lapt  furna­  siderurgic   Hunedoara  se  ce­  de  admirat.  Căci  / C S H .    s-a   o  puternică  lor fă  mecanizată,   rie  de  utilaje  de  mică  mecani­  clnd  numai  uzina  cocso-chlml-   Convorbire  consemnată  de
           le,  oţelării,  laminoare,  fabrici  reau  măsuri  radicale,  crearea  ndscuf  sdrac,  dar  plin  de  via-  de  mijloace  de  transport,   de  zare.  Avem  o  ba2d  de  aleiio-  că  e  mal  mare  dectt  veohea            A.  MOLDOVAN
   1   2   3   4   5   6