Page 5 - Drumul_socialismului_1969_02

/ ftlWioteM * ^ 1 ul. • |
'
i.'n.
r
3 E U C IU R A
Proletari din toate ţfirlle, unlţl-v • •
Vizita în ţara noastră a

preşedintelui R.S.F. Iugoslavia,

losip Broz Tito

Timişoara Trim işii speciali blicii Socialiste Federative Iu­ adjunct al m inistrului afaceri­
transm it: goslavia, preşedintele Uniunii lor externe, Vasile Daju, mem­
La Invitaţia tovarăşului Comuniştilor din Iugoslavia. bru al C C. al P C.R<, prim-
Nicolae Ceauşescu, secretar Preşedintele R.S.F Iugosla­ vicepreşcdinte al Consiliului
general al Comitetului Central via este Insolit do M ialko To- popular judeţean Timiş, pre­
al Partidului Comunist Român, dorovici, secretar al Comitetu­ cum şi de lakşa Pelrici, amba­
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL RC.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU preşedintele Consiliului dc Stat lui Executiv al C C al U.C.I., sadorul R.S.F. Iugoslavia U
al Republicii Socialiste Româ­ Kiro Gliqorov, vicepreşedinte Bucureşti.
nia, slmbată a sosit In tarn al Vecei Executive Federale, In gara Timişoara, erau ar­
noastră, pentru o scurtă vizită membru al C C. al U.C I , Vin* borate drapelele de stat ale
de prietenie, tovarăşul losip dim ir Popovici, secretar gene­ Republicii Socialiste România
ANUL XXI. NR. 4381 DUMINICA 2 FEBRUARIE 1969 4 PAGINI 30 DE BANI Broz Tlto, preşedintele Repu­ ral al preşedintelui republicii, şi Republicii Socialiste Federa­
membru al Prezidiului CC. al tive Iugoslavia; pe pancarte
U.C I., Mişo Paviccvici. se­ erau Înscrise urări de bun ve­
cretar de stat ad-interim pentru nit In lim bile română şi slrbo-
afacerile externe, Djuka Vu- croată.
kolicî, şeful secţiei politice în răşul losip Broz Tito a fost sa­
La coborîrea din tren. tova­
Secretariatul de stat
pentru
N A NIFESTU soane oficiale. lutat cordial de tovarăşul
afacerile externe, si alte per­
Nicolae Ceausescu şt de cei­
lalţi conducători de partid şi
In gara Timişoara, In înlîm-
plnarea oaspeţilor au venit to­
M iile
de cetăţeni, aflaţi pe
varăşii Nicolae Ccausescu, Ion de stat ai ţării noastre
Gheorghe Maurer, Chivu Stoi­ peronul gării, ovaţionează pu­
ca, Manea Mănescu. precum şi ternic. Un grup de pionieri
oferă oaspeţilor flori.
Corneliu
tovarăşii
Mănescu,
FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE m inistrul afacerilor externe, peron, prezintă onorul. Tova­
Garda militară, aliniată
pe
Vasile Vlad, $ef dc secţie
la
răşii losip Broz Tito si Nicolae
CC. al P.C.R, si Aurel M ăl-
Ceausescu trec în revistă gar­
năşan,
ambasadorul Republicii
Socialiste România la Belgrad. da militară.
Pe peronul gării Timişoara se In piaţa gării şt pe străzile
aflau, dc asemenea, tov. Mihaî oraşului m ii de timişoreni cu
Telcscu, prim-secrctar al Co­ stegulete române sl iugoslave,
Oameni ai muncii j ducţiei industriale este cu peste 40 la sută mai mare rimii, aduce o contribuţie tot mai mare la creşterea m itetului judeţean Timiş al cu buchete de flori, au salutat
P.C.R , preşedintele Consiliului
căldură pe tovarăşii
cu multă
bogăţiei naţionale, participă tot mai activ la întreaga
dccît în 1965, ritmul mediu anual de creştere a produc­
losip
ţiei a fost de peste 12 la sută, faţă de 10,7 la sută cît viaţă socială şi de stat. popular judeţean, conducători Nicolae Ceauşescu si condu­
ai organelor locale de
partid
Broz Tito, pe ceilalţi
de Ia oraşe şi sate! prevedea planul cincinal. România se situează astlel In ultimii ani PARTIDUL ŞI GUVERNUL AU şi de stat, un mare număr de cători de partid şi de stat ai
locuitori ai oraşului.
printre statele cu economia cea maî dinamică. întreaga
tării noastre, pe ceilalţi înalţi
producţie industrială a anului 1938 se obţine în 24 de ACORDAT O ATENŢIE DEOSEBITA DEZVOLTĂ­ Dc la punctul dc frontieră oaspeţi iugoslavi, ovaţionînd
zile. RII ŞI MODERNIZĂRII ÎN V Ă ŢA M ÎN TU LU I. Toţi Slamora-Moravita, preşedintele îndelung, manifestînd pentru
Cetăţeni ai Republicii Au crescut cu deosebire ramurile industriale hotă- fiii patriei, fără deosebire de naţionalitate, dispun de losip Broz Tito si ceilalţi oas­ prietenia dintre poporul român
şi popoarele Iugoslaviei, pentru
peţi au fost însoţiţi pe terito­
pace şi colaborare între toa­
rîtoare pentru avîntul economiei naţionale — construc­ posibilităţi largi de a se instrui potrivit aptitudinilor riul ţării noastre de tovarăşii te ţările lumii.
şi capacităţilor lor. Numeroasele şcoli construite
la
Emil Bodnaras, Vasile Şandru,
ţiile dc maşini, energetica, metalurgia şi chimia. Forţa,
Socialiste România! capacitatea industriei româneşti sînt confirmate de fap­ oraşe şi sate, bursele acordate de stat, gratuitatea în­
tul că an de an sînt asimilate şi labricate produse tot văţământului, a manualelor în şcolile generale şi li­
mai complexe, de înaltă tehnicitate şi eficienţă econo­ cee, garantează din punct de vedere material exerci­ Convorbiri
Ne aflăm în pragul unui evenimenj. de seamă tarea dreptului Ia învăţătură. Peste patru milioane de
mică.
în viaţa politică a ţării: alegerea deputaţilor în MAREA copii şi tineri învaţă în şcolile de toate gradele.
Un obiectiv esenţial al activităţii industriale din
\DUNARE N A ŢIO N ALA şi în CONSILIILE POPU­ ultimii ani l-a constituit dezvoltarea ramurilor bunuri­ S-a cxtîns şi perfecţionat învăţămîntul superior. româno - iugoslave
LARE judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale. lor de consum, intensificarea eforturilor pentru creşte­ In cele 16 centre universitare ale ţării studiază aproa­
rea producţiei în acest sector de importanţă deosebită. pe 150 000 de studenţi, de cinci ori şi jumătate mai
Realizările nu depăşit prevederile primilor trei ani ai cin­ mulţi decît în anul 1938. Numărul locurilor în că­ La I februarie, la sediul Comi­ cipa tovarăşii M ialko Todoro-
Frontul Unităţii Socialiste se prezintă în cinalului, asigurîndu-se în acelaşi timp diversificarea şi minele studenţeşti a crescut în perioada 1966— 1968 tetului judeţean Timiş al P.C.R, vici. secretar al Comitetului
convorbirile
au început
Executiv al C.C. al U.G.I., Kiro
în­
alegerile de Ia 2 martie inmănunchind, intr-o ridicarea calităţii produselor. A sporit aportul coope­ cu 7 500, iar în cantine cu 5 000. Aproape două treimi tre tovarăşii Nicolae Ceauşescu. Gligorov, vicepreşedinte al Vc-
indestructibilă coeziune, Partidul Comunist raţiei meşteşugăreşti la satisfacerea cerinţelor populaţiei, din numărul studenţilor beneficiază de burse, care secretarul general al Comite­ cei Executive Federale sl mem­
bru al C.C. al U.C.I., V ladim lr
tului Centra! al Partidului Co­
Român, detaşamentul de avangardă al clasei s-a extins sfera serviciilor pentru cetăţeni. în ultim ii ani au fost mărite. munist Român, preşedintele Popovici, secretar general al
muncitoare, conducătorul încercat al societă­ La baza puternicului avînt al industriei noastre stă Statul asigură fiecărui absolvent al învaţămîntului Consiliului dc Stat al Republi­ preşedintelui republicii, mem­
faptul ca în trei ani ai cincinalului s-au investit în profesional, tehnic şi superior un loc de muncă co­ cii Socialiste România, şi losip bru al Prezidiului CG. al
ţii noastre, organizaţiile de masă, profesio­ respunzător calificării, vocaţiei sale şi nevoilor societăţii. Broz Tito, preşedintele Repu­ U.C î , Mlso Pavlcevici, secre­
economic din fondurile centralizate ale statului peste
nale şi obşteşti, consiliile oamenilor muncii 155 miliarde Ici, sumă care depăşeşte totalitatea fonduri­ DEZVOLTAREA ŞTIINŢEI SE ÎNSCRIE CA O blicii Socialiste Federative Iu­ tar de stat ad-interim pentru
U niunii
goslavia, preşedintele
afacerile externe, Iak$a Petrici,
aparţinînd naţionalităţilor conlocuitoare, toa­ lor investite în întreaga perioadă 1950— 1960. Zestrea PREOCUPARE DE FRUNTE A PARTIDULUI ŞI Comuniştilor din Iugoslavia. ambasadorul R.S.F, Iugoslavia
te forţele sociale şi politice ale ţării. întregul industrială a ţării a sporit în aceşti ani cu circa 700 de STATULUI NOSTRU. In această perioadă au lost Din partea română par­ la Bucureşti
Dupâ-amiază convoi'-* ” * •
tovarăşii
popor, unit prin aceleaşi năzuinţe şi interese, uzine, fabrici şi secţii noi, dotate cu tehnică modernă. luate masuri pentru îmbunătăţirea coordonării ac­ ticipă Maurer, Ion Gheor­ continuat.
al
membru
ghe
este animat de ţelul suprem al construirii so­ O influenţă pozitivă asupra activităţii din indus­ tivităţii dc cercetare şi legarea ei mai strînsa de Comitetului Executiv, al Prezi­ In cadrul convorbiri
trie o exercita masurile luate dc partid şi .guvern pen­ diului Permanent al C.C al fâşurate Intr-o atmosf
cialismului şi comunismului, al realizării unei producţie. Prin realizările sale, ştiinţa patriei noastre P.C.R., preşedintele Consiliului
tru perfecţionarea conducerii şi planificării economiei, contribuie la dezvoltarea şi modernizarea producţiei, Ia dială, prietenească, d-
înalte civilizaţii materiale şi spirituale in de M iniştri, Emil Bodnaras, gere reciprocă, a ave
adîncirea democraţiei economice, folosirea. mai bună a introducerea cuceririlor progresului tehnic în toate ra­ membru al Comitetului Execu­ schimb de păreri pri
România. pîrghiilor economice proprii 'orînduirii socialiste. murile de activitate social-economica, se afirma ca o tiv, al Prezidiului Permanent bleme ale relaţiilor
Clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, toţi Faptele ilustrează justeţea politicii de industriali­ forţă tot mai activă a dezvoltării societăţii. al C C. al P.C.R , vicepreşedin­ dintre cele două pi
oamenii muncii — romani, maghiari, germani şi de alte zare a ţării, a orientării stabilite dc Congresul al IX-lea LITERATURA ŞI ARTA AU ÎMBOGĂŢIT PA­ te al Consiliului dc Stat, Chivu state, precum sl asupra unor
naţionalităţi — întîmpină alegerile într-o atmosferă de al partidului pentru dezvoltarea industriei în pas cu Stoica, membru al Comitetului aspecte ale situaţiei internaţio­
Executiv, al Prezidiului Perma­
intensă activitate socială şi politică, de puternic elan pa­ cerinţele revoluţiei tehnico-ştiinţifice mondiale. TRIM ONIUL SPIRITUAL AL ŢA R II CU NO I LU­ nent, secretar al C.C. al P.CR, nale actuale.
O
li iotic, dcsfăşurînd întrecerea pentru noi realizări în Industria noastră aduce astăzi o contribuţie hota- CRĂRI DE VALOARE, CARE SE BUCURA DE Manea Mănescu, membru ol Sîmbătă la amiază a avut Irvr
cinstea celei dc-a XXV-a aniversări a eliberării patriei rîtoare la avîntul întregii economii, la valorificarea bo­ PREŢUIRE ATIT IN ŢARA CIT ŞI PESTE HOTARE. Comitetului Executiv, secretar un dejun In cadrul căruia to­
şi a Congresului a! X-lea al Partidului Comunist Ro­ Cultura pătrunde tot mai adînc în masa milioanelor de al C.C. al P.CR., preşedintele varăşii Nicolae Ceausescu sl
man. găţiilor ţării, la sporirea avuţiei naţionale şi creşterea Consiliului Economic, Corneliu losip Broz Tito au toastat pen­
bunăstării poporului. cetăţeni, devenind hrana lor spirituala firească. In în­ Mănescu, membru al CC. tru dezvoltarea continuă a
Sentimentele de încredere care însufleţesc naţiu­ treaga ţară pulsează o intensă viaţă culturală. S-au al P.C.R., m inistrul afacerilor prieteniei sl colaborării dintre
nea noastră socialistă îşi au izvorul în .bilanţul rodnic In vasta operă de industrializare s-au afirmat vigu­ construit şi dat în folosinţă noi case de cultura, staţii externe, Vasile Vlad, şef de Partidul Comunist Român sl
al înfăptuirilor de pînă acum. In perioada cnre a tre­ ros conştiinţa socialistă a clasei muncitoare — cea mai de radîo şi televiziune. In prezent funcţionează o vastă secţie la C.C. al P.CR., Aurel Uniunea Comuniştilor din Iu­
cut de la alegerile precedente, poporul nostru, urmînd înaintată forţă sociala a ţării —, capacitatea creatoare şi reţea de cinematografe, teatre şi alte instituţii artistice, Mălnăsan, ambasadorul Repu­ goslavia, dintre Republica So­
la
blicii Socialiste România
cialistă România şi Republica
liniile directoare stabilite de Congresul nl IX-len al receptivitatea ci faţă de ceea ce este înaintat în tehnica muzee, cămine culturale, cluburi şi biblioteci, care con­ Belgrad. Socialistă Federativă Iugosla­
Partidului Comunist Roman, n înaintat ferm pe calea şi ştiinţa contemporană, devotamentul său în munca stituie o puternică bază pentru ridicarea nivelului dc Din partea Iugoslavă parti­ via.
desăvârşirii construcţiei socialiste. A fost îndeplinit cu pentru întărirea necontenită a socialismului. cultură al poporului, pentru înflorirea vieţii spirituale
succes programul prezentat poporului în alegerile tre­ R E Z U L T A T E D E S E A M A A U F O S T O B ­ în oraşele şi satele patriei. în mijlocul muncito­
cute. S-au realizat prevederile primilor trei ani ai pla­ Ţ IN U T E IN A G R IC U L T U R A . Cooperativizarea,
nului cincinal, asîgurîndu-sc toate condiţiile pentru în­
deplinirea şi depăşirea obiectivelor Congresului al IX-lca. înfăptuită sub conducerea Partidului Comunist Român,
a deschis drum larg modernizării şi creşterii producţiei CETĂŢENI rilor de la Uzina
Forţele de producţie au continuat să se dezvolte în ritm
susţinut, relaţiile socialiste s-au consolidat şi perfecţio­ agricole, a determinat profunde schimbări înnoitoare în
nat. Principiile democraţiei socialiste şi-au găsit o tot viaţa ţărănimii, a exercitat o înrîurire pozitivă asupra
mai largă şi consecventă aplicare în întreaga viaţă so­ întregii economii. Cooperativizarea agriculturii s-a do­ ŞI CETÂŢENE! mecanica din
cială ; au fost îmbunătăţite, corespunzător cerinţelor vedit a fi condiţia esenţială pentru generalizarea rela­
etapei în care ne aflăm, formele şi metodele de con­ ţiilor socialiste în economia naţională, pentru lichida­
rea exploatării omului de catrc om, pentru victoria de­ Timişoara
ducere şi organizare a societăţii.
plină şi definitiva a noii orînduiri. ÎN T R E A G A A C T I V I T A T E A P A R T ID U ­
In această amplă operă constructivă, s-a afirmat
cu deosebită putere şi s-a întărit rolul clasei muncitoare Cooperativele agricole, forma cea mai potrivita dc L U I Ş I S T A T U L U I N O S T R U , T O T C E E A C E In cursul după-amiezii, tova­ cu marea hală de prelucrări
— forţa socială conducătoare în societatea noastră ; organizare a muncii unite a ţărănimii, au obţinut suc­ S E ÎN F Ă P T U IE Ş T E IN R O M Â N IA , IN IN ­ răşii losip Broz Tito si Nicolae mecanice. In fata masinilor-u-
s-au cimentat alianţa muncitorească-ţărănească, unita- cese importante în dezvoltarea şi consolidarea lor eco­ Ceauşescu, împreună cu ceilalţi nelte moderne, a unor utilaje
tatea social-politica a muncitorilor, ţăranilor, intelec­ nomică şi organizatorica, în sporirea producţiei vege­ D U S T R IE , IN A G R IC U L T U R A , IN Ş T IIN Ţ A conducători de partid şi de stat realizate aici, oaspeţii au p ri­
români şi iugoslavi, au vizi­
tualilor ; s-a închegat şi mai strîns, pc baza aplicării tale şi animale, în creşterea veniturilor lor şi ridicarea Ş I C U L T U R A , E S T E ÎN C H IN A T O M U L U I — tat Uzina mecanică din T im i­ m it explicaţii privind structura
producţiei, procesul tehnologic,
politicii naţionale mai xist-leniniste a partidului, frăţia bunăstării cooperatorilor. Unul dintre cci mai dc seamă S U P R E M A V A L O A R E A S O C IE T Ă Ţ II S O ­ şoara. De-a lungul magistrale­ funcţionarea unor agregate. In
dintre oamenii muncii români şi ai naţionalităţilor con­ indici ai progresului lor este creşterea averii obşteşti, C IA L IS T E . lor oraşului, In drum spre a­ secţia lăcătuscrie-montaj, oas­
locuitoare. In cadrul orînduirii noi s-a afirmat tot mai care a fost în 1968 cu aproape 30 la suta mai marc dc- cest obiectiv, zeci de mii de peţilor le-au fost prezentate ca­
viguros naţiunea noastră socialistă, s-a manifestat din cît în 1965. Creşterea venitului naţîonal în 1968 cu circa 26 Ia cetăţeni au aclamat pe înalţii racteristicile tehnice si func­
oaspeţi. M uncitorii marii uzine
ce în ce mai intens iniţiativa creatoare a poporului, stă- Un rol important îndeplinesc întreprinderile şi fer­ sută faţă de 1965 a asigurat sporirea sistematică a fon­ bănăţene le-au făcut o entu­ ţionale ale unor produse. V izi­
—
ta s-a încheiat la sculărle
pîn al ţării, făuritor conştient al propriei istorii, al pro­ mele agricole de stat, care contribuie într-o marc mă­ dului dc consum, ridicarea veniturilor oamenilor mun­ ziastă şl călduroasă primire. una din cele mai moderne sec­
priului său destin. sura la acoperirea nevoilor industriei şi ale consumului cii, îmbunătăţirea condiţiilor de trai. Numărul salaria­ Directorul general al uzinei, ţii, care realizează o gamă
Prestigiul şi autoritatea internaţională a României cu produse vegetale şi animale, sînt un factor de pro­ ţilor a crescut în primii trei ani ai cincinalului cu pes­ ing. Gheorghe Bosniac, a înfă­ largă de dispozitive de mare
pu­
ţişat dezvoltarea acestei
au sporit ca urmare a realizărilor sale economice şi so­ movare a tehnicii noi, sprijină dezvoltarea cooperati­ te 480 000. ternice unităţi a industriei precizie şi productivitate.
Pe un platou
de încercare
ciale, a politicii externe consecvente dc întărire a prie­ velor de producţie. Pe baza hotărîrilor partidului şi guvernului au fost constructoare de maşini, a pre­ a avut loc o demonstraţie cu
teniei şi alianţei cu ţările socialiste, de dezvoltare a co­ Partidul şi guvernul s-au preocupat permanent de majorate în 1967, cu un an mai devreme decît se pre­ zentat utilajele produse aici — cîleva utilaje noi, produse 1n
laborării cu toate statele, indiferent dc orînduirea lor întărirea bazei tehnice-materiale a agriculturii, reparti- vedea în planul cincinal, salariile mici la peste un mi­ poduri rulante, macarale porta- această uzină.
socială, a contribuţiei active aduse la soluţionarea pro­ zînd în acest scop importante mijloace materiale şi bă­ lion de salariaţi ; au fost sporite, de asemenea, salariile le. încărcătoare $i auloslivul- In toate secţiile vizitate, mii
toare, lin ii tehnologice pentru de muncitori, ingineri si func­
blemelor cu care este confruntată omenirea contempo­ neşti. Pc ogoarele ţării lucrează aproape 100 000 dc unor categorii dc muncitori şi personal tehnic de la căi­ industria alimentară, ele — ca­ ţionari au ovaţionat pentru
rană, la apărarea cauzei socialismului, păcii, libertăţii tractoare, peste 55 000 de semănători mecanice, 50 000 le ferate, ale docherilor, precum şi ale economiştilor din re sînt destinate dotării tehni­ prietenia româno-iugoslavă, au
şi independenţei popoarelor. de combine pentru cereale şi alte maşini agricole, care toate domeniile de activitate. In anul 1968 a început ce a ram urilor economici na­ salutat cu deosebită simpatie
Toate succesele obţinute în aceşti ani sînt rezulta­ asigură un grad ridicat de mecanizare a lucrărilor. experimentarea noului sistem dc salarizare şi au fost ţionale, precum si exportului prezenta în m ijlocul lor a to­
varăşilor Nicolae Ceauşescu sl
tul eforturilor neobosite, pline dc abnegaţie ale poporu­ Au sporit în măsură însemnată cantităţile de îngrăşă­ ridicate salariile într-o serie de întreprinderi, iar la în­ în numeroase ţări. losip Broz Tito.
lui muncitor, al aplicării neabătute a politicii creatoare, minte chimice livrate agriculturii ; au fost extinse su­ ceputul acestui an au fost mărite salariile cadrelor di­ Vizitarea uzinei a început (Agerpres)
marxist-leniniste a Partidului Comunist Român. Ela­ prafeţele irigate ; în ultimii trei ani, stalul a investit în dactice, ale muncitorilor şi personalului tchnic-admi-
borarea vastului program de înflorire a patriei, intensa această ramură aproape 20 miliarde lei, sumă egală nistrativ din industria alimentară şi industria uşoară.
activitate politică şi organizatorică desfăşurată în rîndul cu cea din cei cinci ani anteriori. Incepînd din 1967 a avut loc majorarea generală a
maselor pentru înfăptuirea acestuia, au ridicat pc o In urma acestor măsuri s-a obţinut sporirea pro­ pensiilor. In 1968 pensia medie a fost cu 30,5 la sută De la Ministerul
treapta mai înaltă rolul conducător al partidului comu­ ducţiei vegetale şi animale. Cu toate greutăţile cau­ mai mare decît în 1965.
nist, unanim recunoscut de întregul popor ca autorita­ zate de condiţiile climatice nefavorabile din ultimul Veniturile băneşti ale ţărănimii au fost în anul A
tea politică supremă, au consacrat misiunea sa istorică de an, producţia agricolă globală medic a perioadei 1968 cu peste 25 la sută mai mari decît în 1965. Au Invâţâmîntului
purtător al celor mai profunde interese şi năzuinţe ale 1966— 1968 a fost mai marc cu aproape 24 la sută fost introduse pensiile pentru ţăranii cooperatori — ce­
maselor, dc făuritor al vieţii noi pe pămîntul României. decît media producţiei obţinute în cei cinci ani ante­ rinţă socială de mare importanţă. Numărul satelor elec­
tine
Dalele la care se va
riori. Intre 1966— 1968 s-a recoltat anual în medie trificate a ajuns la 9 200, faţă dc 4 600 în 1962. Zeci concursul de admitere in invă- vea loc înlre 5 şi 15 septembrie
1969,
Muncitori, ţărani, cu 2,4 milioane tone de cereale maî mult faţă de pe­ dc mii dc cadre didactice, ingineri agronomi, medici şi tăm intul superior pentru anul tul de înscriere la concurs, da­
Condiţiile de admitere (drep.
rioada 1961 — 1965, depăşindu-se astfel prevederile în­
alţi intelectuali îşi desfăşoară activitatea în satele pa­
ur­
universitar 196^/1970 sînt
scrise in planul cincinal. Agricultura a asigurat apro­ triei noastre, adueîndu-şi contribuţia la ridicarea lor e­ mătoarele ; la începerii înscrierilor, actele
La învătăm lntul de zl si se­
intelectuali! vizionarea populaţiei, materiile prime necesare indus­ conomică şi social-culturală. ral pentru toate facultăţile şl necesare pentru înscriere), sini
cele cuprinse în broşura „A d ­
triei, precum şi disponibilităţi pentru export.
Măsurile de perfecţionare a organizării şi condu­ O mare extindere a căpătat construcţia de locuinţe. secţiile (inclusiv secţiile de miterea în învătăm lntul supe­
sl
rior — 1968". Disciplinele
subingineri) între 5 si 15 iulie
Cetăţeni şi cetătene! cerii agriculturii, constituirea uniunilor cooperatiste, In primii trei ani ai actualului cincinal s-au construit 1969. probele pentru concurs slnt a-
vor fl
dîn fondurile statului peste 155 000
de apartamente,
celeasl ca In 1968. Ele
reorganizarea întreprinderilor agricole dc stat şi a celor
La facultăţile şi secţiile la ca­
pentru mecanizarea lucrărilor au creat un cadru mai în care s-au mutat mai mult de jumătate milion de re nu se va completa numărul publicate din nou în „Gazeta
IN ULTIM II ANI, OPERA DE INDUSTRIALI­ prielnic sporirii producţiei şi productivităţii muncii în persoane. In acee . o -ocuitorii satelor şi-au de locuri în urma concursului Jnvăţâm întulur. „Admiterea în
In broşura
ZARE SOCIALISTA - TEMELIA DEZVOLTĂRII această importantă ramură a economiei naţionale. clădit 160 000 de din iulie se va organiza un al învăţăm întul superior — 1969",
doilea concurs între 5 şi
15
ECONOMICE $1 CULTURALE A ŢARII, A PRO­ Rezultatele obţinute în agricultură sînt rodul hăr­ septembrie a.c. care urmează să apară în
GRESULUI EI GENERAL — A PARCURS O ETAPA niciei şi priceperii ţărănimii, al tuturor celor ce mun­ La învătăm lntul fără frecven­ cursut lu n ii martie a.c„ se vor
publica sl programele discipli­
NOUA, CALITATIV SUPERIOARA. Volumul pro­ cesc la sate. Ţărănimea, aliată dc nădejde a muncito­ (Coi a 2-a) tă, concursul de admitere va a- nelor pentru concurs.