Page 5 - Drumul_socialismului_1969_04
P. 5

PRIMRI  LA  TOVARĂŞUL                                                           1
                                                     fel'o'"-'* *   :  COP^                                   PROLETARI  DIN  TOATE  ŢARILF..  UNIŢI-VA!
                                                                                                                                                                          NICOLAE  CEAUŞESCU
                                                                                                                                                                                                                                  TELEX


                                                                                                                                                                         Ambasadorul  R.S.F.  iugoslavia

                                                                                                                                                                  Tcvarăşul  Nicolao  Ceauşescu,   plenipotenţiar  al  R S.F.  Iugo­  INFORMAŢIE
                                                                                                                                                                 secr?tar  general  al  Comiteln-   slavia  la  Bucureşti,  Jakşa  Pc-
                                                                                                                                                                 lui  Cenlral  al  Partidului  Co­  tric,  la  cererea  acestuia.  In  conformitate  cu  pla-   |
                                                                                                                                                                 munist  Român,   preşedintele   Cu  acest  prilej  a  avut  loc  o   nul  Comandamentului  U­
                                                                                                                                                                 Con iiliului  de  Stat  al  Republi­  convorbire  care  s-a  desfăşurat   nificat,  între  25  martie  şi
                                                                                                                                                                 cii  Socialiste  România,  a  pri­                            1  aprilie  1969,  pe  terito­
                                                                                                                                                                 mit,  marii  l  aprilie  1969,  pe   într-o  atmosfera  cordială,   to­  riul  R.P.  Bulgaria  s-a  e­
            1                                                                                                                                                    ambasadorul  extraordinar   si  vărăşească.                   xecutat  o  aplicaţie  comu­
                                                                                                                                                                                                                               nă  la  care  au  participat
                                                                                                                                                                      Tovarăşul  Carlos  Rafael  Rodriguez                     statele  majore   operative
                                                                                                                                                                                                                               ale  trupelor  de  uscat,  lio­
                                                                                                                                                                                                                               telor  maritime  militare  şi
                O R lN   Al  COMITETULUI  JUDEŢEAN  HUNEDOARA  Al  P.CR  $1  Al  CONSILIULUI  POPULAR  JUDEŢEAN                                                    Marţi  la  amiază,  tovarăşul   CC.  al  P.C R.,  vicepreşedinte   trupelor  de  apărare  anti­
                                                                                                                                                                 Nicolae   Ceauşescu,   secretar   al  Consiliului  de  Miniştri.  aeriană  a  teritoriului  ale
                                                                                                                                                                 gen îrai  al  Comitetului  Cen­  A  participat,  de  asemenea,   R.  P.  Bulgaria,  Republicii
                                                                                                                                                                 tral  al  Partidului   Comunist   Jesus  Barreiro  Gonzalez,  am­  Socialiste  România  şi  U-   j
                   tnui  m  Ni  1431  -   MIERCURI  2  aprilie  1969  -   4  P1G.  30  BUH  -   ADRESA  REDACŢIEI:  Deva.  slr.  Di.  Petru  Groza  Ni.  35  -   Tel.  1275.  2317.  8317  Român,  preşedintele  Consiliu­  basadorul  Republicii  Cuba  la   niunii  Sovietice.
                                                                                                                                                                 lui  de  Stat,  a  primit  pe  tova­  Bucureşti.                Aplicaţia  s-a  desfăşurat
                                                                                                                                                                 răşul  Carlos   Rafael   Rodri-   In  timpul  întrevederii,  care   sub  conducerea   coman­
                                                                                                                                                                 gues,  membru  al  Secretaria­  s-a  desfăşurat  într-o  atmosfe­  dantului  suprem  al  Forţe­
                                                                                                                                                                 tului  Comitetului   Central  al   ră  tovărăşească,  de  caldă  prie­  lor  Armate  Unite  ale  sta­
                                                                                                                                                                 Partidului  Comunist  din  Cuba,                              telor  participante  la  Tra­
                       Ridicarea  calitativă  a  întregii  activităţi  economice  la  C.S. Hunedoara  sc                                                                                       tenie,  au  fost  abordate  pro­
                                                                                                                                                                 preşedintele   Comisiei  naţio­                               tatul  de  la  Varşovia,  ma­
                   impune  cu  o  acuitate  deosebită  deoarece  întregul  plan  al  anului  1969  a                                                             nale  de  colaborare  economi­  bleme  privind  lărgirea  colabo­  reşalul  Uniunii -  Sovietice,   .
                   fost  aşezat  pc  balanţe  materiale  strînse.  Reducerea  din  efort  propriu  a  chel­                                                      că  şi  tehnieo-ştiinţificâ,  care   rării  şi  cooperării  economice,   I.  I.  lakubovski.
                                                                                                                                                                                               ştiinţifice  şi  tehnice
                                                                                                                                                                                                                     dintre
                   tuielilor  de  producţie  pc  1969,  în  comparaţie  cu  1968,  este  de  peste  77  mi­                                                      se  iiflâ  în  ţara  noastră  cu  pri­  cele  două  târî,  probleme   ale   Aplicaţia  a  scos  în  evi­
                                                                                                                                                                 lejul  lucrărilor  primei  sesiuni                            denţă  nivelul  ridicat   de   .
                   lioane  de  lei.  In  primele  două  luni  ale  anului  1969  însă,  la  o  serie  de  ma­                                                    a  comisiei  mixte  româno-cu-   dezvoltării  relaţiilor   priete­  pregătire  operativă  al  ge­
                   terii  prime  şi  materiale  s-au  consemnat  economii  în  timp  ce  la  altele   s-au                                                       bareze.                       neşti  dintre  cele  două  partide   neralilor,  ofiţerilor  şi  sta­
                                                                                                                                                                                               şi  popoare,  precum  şi
                                                                                                                                                                                                                     unele
                  înregistrat  depăşiri.                           t          #    .                                                                               La  primire  a  luat   parte   aspecte  ale  situaţiei  interna­  telor  majore,  capacitatea
                       O  primă  concluzie  ce  sc  desprinde  din  activitatea  acestei  perioade  este                                                         Ghoorghe  Râdulescu,  membru                                   acestora  de  a   conduce
                                                                                                                                                                 al  Comitetului   Executiv   al  ţionale  actuale.             mari  unităţi  operative  de
                   că  în  aprovizionarea  agregatelor  cu  materii   prime  şi  materiale   persistă                                                                                                                           toate  categoriile  de  forţe
                   unele  neajunsuri,  reccpţionarea,  păstrarea  şi  utilizarea  lor  nefăcîndu-sc  la  ni­                                                                                                                    armate.
                   velul  cerinţelor.                                                                                                                                                                                            De  asemenea,  aceasta
                       Deoarece  consumul  de  materiale  refractare  este  destul  dc  ridicat,  abor­                                                                                                                         a  dat  posibilitatea  sâ  fie
                                                                                                                                                                                                                                prelucrate  probleme   de
                   dăm  aceasta   problemă  cu  sprijinul  unor  specialişti  dc  la  O.S.M.  II  şi  al
                                                                                                                                                                                                                                cooperare  şi  a  favoriiat
                   tovarăşului  Aurel  Guşat,  inginer  şef  la  Fabrica  „Refractara   Alba  lulia.                                                                                                                           întărirea  colaborării  între
                                                                                                                                                                                                                                armatele  ţârilor  Tratatului
                                                                                                                                                                                                                                de  la  Varşovia.
            La  fiecare  fonă  de  o|el                                                                                                                                    implică  studiul  atent                              CONSFĂTUIRE
                                                                                                                                                                                                                                ŞTIINŢIFICA
                                                                                                                                                                         al  cerinţelor  populaţiei
                       C IT   H A I   PUŢINE                                                                                                                                                   părare   Studiul  veniturilor    IN  DOMENIUL
                                                                                                                                                                                                                                INTERNAŢIONALA
                                                                                                                                                                      Din  dezbaterea
                                                                                                                                                                                      iniţiala
                                                                                                                                                                    :le  redacţie  pc  tema  moder­  trebuie  insă  completat   cu
                                                                                                                                                                    nizării  activităţii  comercia­  analiza  cererii  de  consum,   COMERŢULUI
                                                                                                                                                                                               care  este  un  fenomen  com­
                                                                                                                                                                    le  se  desprind  o  muUiludi-
                                                                                                                                                                                                                                 La  Budapesta  au  înce­
                                 V A T i              RIALE                                                                                                         ne  de  probleme.  Penlru  ca   plex  In  continuă  schimbare.  put  lucrările  unei  consfă­
                                                                                                                                                                                                 Pentru  ca  studiul
                                                                                                                                                                                                                 cererii
                                                                                                                                                                    ele  să  depăşească
                                                                                                                                                                                       sladiul
                                                                                                                                                                    discuţiilor,  trebuie  analizate   de  consum  să  fie  cit   mai   tuiri  ştiinţifice  internaţio­
                                                                                                                                                                                                                                nale  în  domeniul  comer­
                                                                                                                                                                    cu  deosebită  atenţie,   cău­  aprofundat,  consumul  pe  cap   ţului.  La  lucrări  participă
                                                                                                                                                                                               de  locuitor  trebuie  să  cape­
                                                                                                                                                                    tate  soluţiile  core  să  duca   te  o  folosire  mai  largă,  pen­  directori  ai  institutelor  de
                                                                                                                                                                    la  rezolvarea  lor.  lată
                                                                                                                                                                                          dc
                        R E F R A C T A R E                                                                                                                         ce  în  rîndurilo  care  urmea­  tru  fundamentarea  volumu­  cercetări  in  domeniul  co­
                                                                                                                                                                                                                                merţului  şi  oameni
                                                                                                                                                                                                                                                   de
                                                                                                                                                                                               lui  de  desfacere  şi,  mai  ales,
                                                                                                                                                                    ză  mă  voi  referi  în  mod  deo­
                                                                                                                                                                                                                                                gazdă,
                                                                                                                                                                    sebit  la  necesitatea  strin­  a  structurii   fondului  de   ştiinţă  din  ţara   Bulgaria,
                                                                                                                                                                                                                                precum  şi  din
                                                                                                                                                                    gentă  a  studierii  atente  a   mărfuri.  De  aceea,   organi­  Cehoslovacia,  R.  D.  Ger­
              Colectivul  oţelăriei   Mar-                              multe  de  spus  —  este  dc  pă­                                                           cerinţelor  populaţiei.  Aceas-   zaţiile  comerciale  trebuie  să   mană,  Iugoslavia,   Polo­
                                                                                                                                                                                                                     în-
                                                                                                                                                                                               desfăşoare  investigaţii
                                                                                                                                                                    la  este  dîctalii  de  faptul  că
            fin-II  trebuie  să  realizeze,  în                         rere  inginerul  Ilic  Marinescu,                                                           s-au  creat  condilîi   penlru   tr-un  cadru  mal  larg,   să   nia,  România  şi  Uniunea
            acest  an,  o  producţie  de  2.-1                          adjunctul  şefului  de   secţie.   întreaga  aparatură  de  măsură  şi  control  a  U.R.U.M.  Pe­  creşterea  fondului  de  măr­  găsească  mijloace  mai   efi­  Sovietică.
            milioane  tone  metal.  Compa­                              Mâsurînd  dc  mai  multe   ori                                                                                         ciente  care  să  permită  con­
            rativ  cu  realizările  anului  tre­                        stratul  de  zidărie  în  zonele   troşani  este  verificată  în  atelierul  de  metrologie.  Aici,  fotore­  furi  destinat  aprovizionării   sultarea  consumatorilor  pen­
            cut.  se  va  elabora  cu  50 0Q(i                          uzate  ale  oalelor  de  turnare   porterul  nostru  a  surprins  Ia  lucru  pe  inginera  Iveniţa  Jur  şi   populaţiei,   lărgirea  gamei   lru  elaborarea  unui  necesar   UN  INTERESANT
                                                                                                       pe  muncitorul  Petru  Belei.
            tone  mai  mult  oţel,  fără  do­                           demolate,  am  constatat  că  gro­                                                          sortimenlale  şi  îmhunălăţi-   mare  de  mărfuri,  ţlnînd  sca­
            tări  suplimentare  în  agregate                            simea  căptuşelii  variază  între                                                           rea  calităţii  aceslora.                                   FESTIVAL  ARTISTIC
            şi  utilaje  tehnologice.  La  atin­                        20  şi  40—45  mm,   nemaipre-                                                                O  expresie  grăitoare   o-   mă  dc  modă,  dc  evoluţia
            gerea  nivelului  de   producţie                            zenîînd   garanţie   pentru  o                                                              consliluic  creşterea  vertigi­  gusturilor  cetăţenilor.    In   intimpinarea   celei
            stabilit  concură.  într-o  măsu­                           nouă  turnare.  La  aceasta  se                                                              noasă  a  volumului  lotal  at   Lipsa  'unor  mărfuri,   u­  de-a  25-a  aniversări  a  e­
            ră  importantă,  calitatea  pro­                            mai  adaugă  şi  rosturile  zidă­                                                           vînzărilor  dc  mărfuri  cu  a-   neori  chiar  de  strictă   ne­  liberării  patriei,  în  locali­
            duselor  refractare,   îndeosebi                            riei  mai  mari  decît  cele  pre­        P a g in a   a  ll-a                               nvjnuntul  atîl  la  oraşe  cit   cesitate,  sc  datore.şte  faptu­  tăţile  situate  de-a  lungul
            a  celor  dcstinale  câptuşirii  oa­                        scrise,  datorate  abaterilor  di­                                                          şi  la  sate.  Problema  esenţia­  lui  că  solicitările  comerţului   apelor  Mureşului   se   va
            lelor  de  turnare.  Circa  80  la                          mensionale  ale  majorităţii  for­                                                           lă  care  se  ridică  în  tata  or­  nu  pornesc  de  la  o  studiere   desfăşura  un   interesant
            sută  din  cărămida  întrebuin­                             matelor  de  cărămizi.                                                                      ganizaţiilor  comerciale  este   organizată   a   cerinţelor   (estival  artistic,  Io   care
            ţată  în  acest  scop  este  livra­                           Neajunsuri  prezintă  si  cără­  •   Din  viaţa  organizaţiilor  U.T.C.                    aceea  a  analizei  şi  stabili­  populaţiei.  Nocunoscînrl  ne­  vor  lua  parte  formaţii  din
            tă  dr  Fabrica   „Refractara"                              mizile  de  formatul  „N2",  pc                                                              rii  măsurilor  penlru  desfă­  cesarul  real  există  reţineri   judeţele   Mdreş,   Albo,
            din  Alba  lulia  Dacă  din  punct   eslc  deficitară  In  legătură  cu                                                                                  şurarea  unei  astfel  de  acti­  din  partea   aparatului  co­  Harghito,   Hunedoara   şi
            cie  vedere  al  aspectului  cără­  această  problemă,  am  solicitat   care  le  folosim  la  câptuşirea   •   CUVÎNTUL  SPECIALISTULUI:               vităţi  care  să  asigure  o  a-   mercial  în  aprovizionarea  cu   Arad,  judeţe  legate  prin
             mida  este  în  general  bună,  în   opiniile  cîtorva  specialişti  de   rinelor.  Ele  au  abateri  dimen­                                           provizionarc  corespunzătoa­  canlilăli  suficienlc  do  măr­  .  străvechi  tradiţii  folclorice.
                                                                                                                                                                                               furi.  Din  această  cauză  co-
            sensul  că  n-are  ştirbjturi.  mu­  la  otelârjn  M-ârtin-TI.  sionale  maî  accentuate,  poro-   măsuri Jmoortante pentru  prevenirea                  re  dlierffelor  categorii   dc   • iiTt-nrilr  -mî  formriloflvă  cln-   Deschiderea  (estivalului  va
                                                                                                                                                                                                                                auea  loc  »n  pitoreasca
            chiile  lovite  sau.-fisuri,  din  cel   —  Privind  comportamentul   zîtfiţi  foarte  mari  şi  sînt  'insu­                                           cohsumatofi,   potrltfTT  pute­  Pă  aprecierea  merceologilor   localitate  Izvorul  Mureşu­
                                                                                                                                                                     rii  lor  de  cumpărare.
            nl  rezistenţei/în   exploatare  cărămizilor  pentru  oale  ar  Ii  ficient  presate   Din   aceste   fasciolozei                                         Penlru  cunoaşterea  aecs-   care,  neeonosoînd   concret   lui  din  judeţul  Harghito.
                                                                        cauze.  în  momentul  evacuării                                                              lor  fenomene,   organizaţiile   posibilităţile   dc  desfacere,   In  cadrul  acestor  mani­
                                                                        oţelului,  cărămizile  se  uzează                                                            comerciale  au  la  tndemînă   în  cele  m<ii  multe  razuri   festări,  ansamblurile   fol­
                                                                                                                                                                                                                                clorice  dintr-un  judeţ  vor
                                                                                                                                                                                               duc  la  goluri  în  aprovizio­
                  Lucrările agricole de primăvara                       chiar  pînă  la  dispariţie.  Dc  o-                                                         o  seric  de  metode  cu  aju­  nare  sau  la  stocări  de  măr­  evolua  pe  scenele  celor-
                                                                                                                                                                     torul  cărora  pot  asigura  o
                                                                        bicci,  se  înzidese  trei  rînduri
                                                                                                                                                                                                                                lolte  judeţe,  prin  rotaţie.
                                                                                                                                                                                               furi  nesolicilate  care  devin
                                                                        de  cărămizi  pe  lat.  In  unele                                                            aprovizionare   corespunză­  greu  vandabile               Festivalul  se  vo   încheia
                                                                        cazuri  însă.  după  descărcarea          P a g in a   a  ill-a                              toare  a  populaţiei.  Primoşle   Uneori  contractările   sc   cu  un  amplu   spectacol
                                                                                                                                                                     o  importantă  deosebită  in
                                                                                                                                                                                                                                muzical-coregrafic,  ce  va
                 12  tractoare  stau,                                    unei  singure  şarje,  rămînc  pe                                                           această  problemă   întocmi­  fac  avind  la  bază  realizări­  fi  prezentat  la  Alba  lulia
                                                                                                                                                                                               le  din  perioada  prccetlenlu.
                                                                         vatra  rinei  ultimul  rînd  din
                                                                                                                                                                     rea  balanţei  de  venituri  şl
                                                                                                                                                                                                                                               celor  5
                                                                                                                                                                                                                                de  ansamblurile
                                                                         cele  trei,  şi  acela  cu  o  uzură   ® Colaborarea—cheia valorifică­                      cheltuieli  băneşti  ale  popu­  fără  a  sc  cunoaslc   precis   judeţe.
                                                                                                                                                                                               dacă  în  anul  tirniălor
                                                                                                                                                                                                                     se
                                                                         avansată.  De  aici.  unele  neca­                                                          laţiei  cu  ajutorul  căreia  se
                 14  sînt  de  toate,                                    zuri  în  exploatare,  care   se                                                            face  o  repartizare  raţională   TRAIAN  BARBU             IMPORTANT
                                                                                                                                                                     a  volumului  dc  mărfuri  pc
                                                                                                        rii  depline  a patrimoniului  turistic
                                                                                                                                                                     teritoriul  judeţului.  Cunos-   octivist  ol  Comitetului
                                                                                                                                                                     cînd  fondul  de  cumpărat  al   judeţean  Hunedoara       OBIECTIV  DE
                                                                                   V.  FOCSENEANU
                 clar  „planificăm,                                                                       •  Neglijente  care  pun  în  peri­                        populaţiei  se  poate   stabili   ‘  al  P.C R.            CERCETARE  IN
                                                                                                                                                                     ru  precizie  volumul  dc  măr­
                                                                                                        col  bogăţia  obştească                                      it!  în  funcţie  de  specificul                            DOMENIUL  MINIER
                                                                                                                                                                     local,  dc  puterea  de  cum­
                                                                                                                                                                                                                                  Un  important   obiectiv,
                    mjam, ! • • •
                                                                                                                                                                                                                                de  cercetare  în  domeniul
                                                                                                                                                                                                                                minier  se  inolţâ  în  peisa­
                    Se  ştie  că  soarta  recoltei  este  hotoiîto  în  more  mâ-             f                                                                                                                                 jul  dealurilor  de  cretă  de
                    3  de  contribuţia  pe  core  o  aduc  mecanizatorii  Io                  1                                                                                                                                 la  Murfatlar  —  prîma  sta-
                    ■cutarea  lucrărilor  de  pregătire  o  terenului  şi  însă­              m            M l                                                                                                                  ţie-pilot   din   Dobrogea
                    ilări.  Acum.  cind  orice  oră  buno  de  lucru  in  cimp                                                                                                                                                  pentru  cercetarea   mine­
                  c>»e  deosebii  de  preţioasă, nu  se  poate  admile  nici  un              ¥    *  c l i                                                                                                                     reurilor  nemetalifere,   in
                 gol  îii  oclivitoleo  secţiilor  de  mecanuoie,  principala                                                                                                                                                   vederea  stabilirii  conţinu­
                  sorcină  a  lioctoriştilor  fiind  folosirea  cu  randament  ma­                                                                                                                                              tului  lor  şi  obţinerii  de
                  xim  o  utilajelor. Colaborarea  rodnică   între  conduce­                                                                                                                                                    produse  cu  indici  calita­
                  rile  C AP.  şi  secţiile  I.M.A  reprezintă  cheio  succesului                                                                                                                                               tivi  superiori.  Ea  va  avea
                  m  buno  organizare  şi  desfăşuiore  a  lucrărilor  agricole                                                                                                                                                 două   (inii   tehnologicei
                  de  sezon.                                                                                                                                                                                                    destinate  continuării,  în­
                    Aspectele  înlîlnite  ieri  Io  secţia  din  Deva  o  IM.A.                                                                                                                                                 tr-o  fază   superioorâ,  <\
                  Orăştie  rellectd  insă  existenţa  unor  serioase  deficienţe                                                                                                                                                studiilor  de  laborator  asu­
                  de  ordin  orgonizatoric.  La  oro  7.  douăsprezece  tractoare                                                                                                                                               pra  coolinului  şi  altor  mi­
                  dm  cele  14  ole  secţiei"  se mai  găseau  aliniate  Io  se­                                                                                                                                                nereuri  nemetaliferc  :  ar­
                  diul  cooperativei  agricole,  unul  era  Io  brigoda  din  Sin-                                                                                                                                              gila  de  Dobrogea,  bento-
                  luhalm,  ior  altul  Io  reparat  Io  Orăşlie  (avind  blocul  mo­
                  torului  spart  doar  după  cîteva  ore  de  funcţionare).  După                                                                                                                                              nita  de  Răzoare,  grafitul
                  o  jumolole  de  oro,  6  tractoare  au  pornit  spre  C A P  Ar-   Fe  ogoarele  cooperativei  agricole  de  producţie  din  satul  Aurel  Vlaicu,  mecanizatorii  din  secţia  condusă  de  Roman  Suciu,  execută  pregătirea  terenu­  de  Rm.  Viicea,  diatomita
                  hio  (6  km  dus  şi  întors),  să  execute  arături.  5-a  făcut   lui  in  vederea  însămînţărîlor.                                                                              p0ţ0  .   ONOIU            de  Adamclisi  şi  altele.
                  oro  8,30  şi  trei  Woctoare  încă  nu  porniseră  Io  lucru.  In
                  lipsa  şefului  secţiei,  Nicolae  Cristea,  core  nici  in  ziua
                  precedentă  nu  trecuse  pe  aici.  dor  „este   oşteptat  so
                  soseoscă  din  moment  în  moment  de  Io  Orăştie".  calcu­
                  latorul  Ponfil  Olaru  se  ocupa  de  „dirijarea"  tractoarelor.
                  Inginerul  loan  Borza  ne  spunea  ca  „probabil  şeful  sec­
                  ţie»  este  bolnav,  dar  ii  oştept  şi  eu  să  vină  cu  cartea   —  M-nm  născut  şi   am                                                                                                               latie  a  unor   medici  de  la
                  tehnică  a  semănătorii  pentru  legume,  deoarece  în  lipsa   crescut  în  Bucureşti.  Acolo                                                                                                              Spitalul  din  Brad  la  circum­
                                                                         am  terminat  liceul,  faculta­
                  ei  nu  putem  regla  maşina.  Mergem  totuşi  să  insămin-   tea.  In  faţa  comisiei  de  re­ DE CE VREA SÂ PLECE MEDICUL SATULUI?                                                                        scripţia  din  Buceş  n-ar   re­
                  ţăm  un  hectar  cu  ceopă,  moşino  fiind  reglată  de  ieri  in                                                                                                                                           zolva  niai  bine  problema  ?
                  acest  scop  şi  probabil  între  timp.  pînă  să  începem  însă-   partizare  —  acum  cînd  eram                                                                                                            La  dispensarul  medical  din
                  mînţatul  altor  sortimente  de  legume,  vo  sosi".   deja  medic  —  am  cerut  să  fiu                                                                                                                   Bălţa  stăm  de  vorbă  cu  medi­
                    —  Lo  C AP.  Arhia  araturile  se  termină  in  2-3  ore   trimis  la  ţară.  Am  venit aici,   oamenilor,  respectul  de  care   împrăştiate  pe  o  rază  de  zeci   ceş.  Cum  va  trăi ?  Cum  va   doi,  credem  câ  nu  trebuie  s-o   cii  Nicolae  Popa  şi  Zeller  La-
                  şi  apoi  o  să  moi  vedem  ce  lucrăm,  ior  miine  merg  la   la  Ghelar.  între  mineri.  Mi-a   so  bucura  in  rîndul  sătenilor.   de  kilometri,  cu  drumuri  gre­  munci  ?  Cît  va  râniîne  la  Bu­  facă  tot  femeia  aceea...  dislau.  Mulţumirile  lor  sufle­
                  C.A.P.  Popeşti  —  ne-a  relatat  Panfil  Olaru.      fost  destul  de  greu.  începu­  „Am  şapte  sate  pe  raza  cir­  le,  unde  nu  poţi  ajunge  decît   ceş  ?  La  aceste  întrebări  pot   —  Mie  nu  mi-a  fost  greu  de   teşti  sînt  acelea  câ  în  ultimii
                    Moi  era  oare  nevoie  atunci  ca  6  tractoare  să  focă   sem  să  regret  câ  am  luat  o   cumscripţiei,  toate  împrăştia­  pe  jos.    răspunde  numai  cetăţenii  co­  la  început,  nc  spune  medicul   ani  mortalitatea  infantilă  in
                  deplosoreo  la  Arhia  cînd  Io  C AP.  Devo  au  moi  râmos   asemenea  hotărîrc.  Îmi   era   te  prin  munţi.  Pentru  a  ajun­  —  Ne   descurcăm   foarte   munei  în  frunte  cu  autorităţi­  Tiberiu  Delapeta,  dc  la  dis­  cele  11  sate  ale   comunei  a
                  de  arat  70  de  hectore,  după  părerea  inginerului,  sau   dor  de  bulevard,  de  animaţia   ge  la  ele,  am  la  dispoziţie  un   greu  fără  medic  în  comună  —   le  locale.  Numai  dc  ei   de­  pensarul  medical  din  Blăjenî.   ajuns  la  zero,  numărul  bol­
                  peste  100  după  cea  a  preşedintelui  ?             şi  forfota  Capitalei,  de  operă,   cal  şi  o  şaretă.  Cind  merge   ne  spunea  tovarăşul   Todor   pinde...      Sînt  de  la  ţară.  Aşa  câ,  n-a   navilor  de  silicoză  a   scăzut
                    |n  programul  de  lucru  întocmit  pentru  ziuo  de  ieri,   de  teatru.  In  primul  an  tot   calul,  nu-i  bună  şareta  şi  in­  Ştefan,  secretarul  Consiliului   —  Cum  faceţi  tratamentele   fost  o  noutate  pentru  mine.  In   mult,  alte  boli  au  dispărut  de­
                  la  C.A.P.  Deva  s-a  planificat  execulorea  arăturilor  pe   salariul  mi-1  cheltuiam   pe   vers.  Vara  mai  merg  pc  jos,   popular  comunal  Buceş,  maî             plus,  sînt  foarte  mulţumit  dc
                  6  heclore,  însomînţoreo  o  4  hectare  cu  sfeclă  de  za­  tren,  lugeam  la  Bucureşti  A­  cu  bicicleta.  Iarna-i   foarte   ales  câ  aici  la  centrul  de  co­  cetăţenilor  care  vin  la  dis­  condiţiile  de  muncă  şi  de  via­  finitiv.
                  hăr  (?)  şi  2  cu  legume,  transportul  a  15  tone  îngrăşă­  poi,.  încet,  încet,  rn-am  obiş­  greu  Să  nu  mai  vorbesc  de­  mună  nu  avem  nici  un  cadru  pensar  ?,  —  i-am  întrebat  pc  ţă  ce  mi-au  fost  create  aici.  —  Circumscripţia   noastră
                  minte,  precum  şi  tăvâlugirea  o  20  hectare.  Acesi  volum   nuit ...  Cu  oamenii,  eu  locurile,   spre condiţiile în  care  locuiesc                                     Intr-adevăr.  In  centrul  co­  ridică  o  serie  de   probleme
                  de  lucrări  este  departe  de  a  oglindi  folosirea  cu  în­  cu  viaţa  de  aici.  N-ani   mai   cu  soţia  şi  doi  copii   mici.                                         munei  Blăjeni  a  fost  construit   speciale,  deosebite.  Avem  mul­
                  treaga  capocitate  o  celor  6  tractoare  râmase  Io  coope­  fost  la  Bucureşti,  am  şi  uitat   Mi-am  spus  necazurile  în  toa­                                       un  modern  dispensar  medical,
                  rativă,  Deşi  însâmînţatul  sfeclei  a  început  in  ziua  de  28   dc  cînd...     te  părţile,  dar  nimeni  nu  niâ                                                       în  cadrul  căruia  a  fost  sta­  te  întreprinderi,   majoritatea
                  martie  a.c..  pînă  ieri  lucrarea  s-a  realizot  abio  pe  15   Aşa  a  început  discuţia  noas­  îa  în  seamă"  —  mi  se  destăi­  A N  C H  E T A                      bilită   şi   locuinţa   medicu­  cu  profil  m.nier.  Sîntem  che­
                  heclore  din  cele  50  planificate.                   tră  cu  medicul  Aurel  Cioba-   nuia  plin  de  amărăciune  tină-                                                    lui.   O   realizare   minunată,   maţi  la  accidente,  la  diferite
                    —  Acum  trebuio  şi  era  posibil  ca  intreoga  suprofoţă   nu,  directorul  Spitalului   din   rul  medic.                                                               un  exemplu  pc  care  ar  trebui   urgenţq^IM-avem  cu  ce  ne  de­
                  să  fîe  însămînţato  cu  sfecla,  dar  inlr-o  zi  tractoarele  ou  Ghelar  De  ce  acest  „greu  de   L-am  căutat  dc  curînd.  Me­  sanitar  Nu  se  mai  poate  fără   Gheorghe  Matei,  oficiant  sani­  să-l   urmeze   cetăţenii   din
                 ' stat  din  cauza  lipsei  de  ulei,  iar  duminică  nu  s-o  lu­  început"  ?  De  ce  viaţa  primi­  dicul  Victor  Iancu  nu   mai   medic,  a  încheiat  dînsul.  tar  şi  Trandafira  Dinu,  soră   comunele  care  nu   asigură   plasa  rapid.  Ar  fi  nevoie  de
                  crat  —  ne-a  spus  inginerul  loan  Borza.           lor  2-3  ani  se  scurge  atît  de   este  la  Buceş.  A  plecat.  Astăzi   Deci,  acum  nu  se  mai  poa­  medicală,  aflaţi  la  dispensa­  condiţiile  stnot  necesare  me­  o  autosanitară  —  ne   spune
                     Cum  sc  poate  aprecia  însă  atunci  afirmaţia  că   anevoios  pentru  cei  mai  mulţi   oamenii  din  şapte  sate   sînt   le  !  Dar  consiliul  popular  ce   rul  din  Buceş.  I-am  întrebai   dicului,  şi,  drept  urmare,  n-au   medicul  Popa.  Apoi  ne  lipsesc
                  „mergem  cu  10  hectare  pe  zi  la  Insăminţatul  sfeclei",   medici  repartizaţi  în   mediul   fără  medie.  Moaşa  este  inter­  a  făcut  pentru  a  ajuta  me­  pentru  câ  nu  semănau  a  per­  medici.  specialişti  de  pediatrie.  Dacă
                  dacă  ieri  s-a  planificat  abia  realizarea  a  4  hectore  ?  Da»   sătesc  7  „Să  treacă  stagiatura.   nată  in  spital,  sora  medicală   dicul ?  Câ  au  avut  medic  bun,   sonal  sanitar.  Oficiantul,  cu   —  Giraţi  şi  circumscripţia
                  cu  faptul  că  m  ziua  de  31  martie  o.c.,  s-a  planificot  în-   să  plec  de  aici",  spun  mulţi   face  naveta  la  Brad.  ofician­  lînâr,  din  apropiere,  fără  gîn-   haine  ponosite,  pline  de  mur­  din  Buceş,  după  cîte  * ştim.   nu  medic,  cel  puţin  o  asis­
                  sărnînţarea  a  4  hectare  de  legume  cu  maşina,  iar  în   medici  tineri.  Si.  într-adevăr.   tul  sanitar  c  din  Vulcan.  Să­  duri  de  plecare.  Dar  avea  so­  dărie.  Nici  vorbă  de   halat.   Cum  reuşiţi  sâ  vă   împărţiţi   tentă  să-mi  fie   repartizată.
                  reolitate  de-obia  atunci  s-o  făcut  reglojul  ei  ?  Am  aflat   aşa  fac  Fug  de  sat.  Caută  un   nătatea  oamenilor  este  lăsată   ţie  şi  doi  copii  -nici  şi  nu-1   Sora, şi ea, în  costum  dc  stra­  peste  tot 7  Pe  lîngă  aceasta,  este  necesar
                  că  pe  oici  o  trecut  în  ziua  de  31  martie  a c  şi  un  in­  locuşor  într-un  oraş,  un  post,   în  seama  medicului  Tiberiu   interesa  pe  nime.  1  cum  locu­  dă.  încăperile  foarte  murda­  sâ  facem  periodic  controale
                  structor  al  UJ.C.A.P.  !                             numai  sa  /ic                Delapeta.  dc  la   dispensarul   ieşte.   Şareta  şi  .Vilul  nu  le-   re,   dezordonate.   Oficiantul   —  Destul  de  greu  !  —  ne
                     Argumentele  sînt  suficiente  pentru  a  dovedi  că  spo­  Cu  cîleva  luni  în  urmă  dis­  rlin  Blăjeni.  care  face  tot  ce   putea  folosi.  Meri  V;  la  După   ne-a  spus  câ  „a  suit   nişte   răspunde  medicul.  profilactice  pentru  depistarea
                                                                                                                                                                                                  Sinceri  sâ  fim,  nu  ne  pu­
                  rirea  aportului  mecanizatorilor  la  urgentarea  lucrărilor   cutam  cu  fostul  medic  al  co­  omeneşte  e  posibil  pentru  a   Piatră,  la  Tarniţa,.  V^âni.ia,  pe   saci  în  pod  dar,  se  mai  spa­  tem  imagina  cum  s-n  judecat
                  agricole  şi  coordonorea  activităţii  lor  nu  constituie  încă   munei  Buceş,  Victor   Iancu.   veni  şi  la  Buceş  o  dată   pe   jos,  cind  trebuia,  „ft-n  vrut   lă"  ;  sora  n-a  zis  nimic  la  în­     GH.  I.  NEGREA
                  o  problemă  de  moxîmă  însemnătate  şi  răspundere  pen­  despre  aceeaşi  problemă.  Cum   sâptămînă  La  experienţa  sa   nimeni  să-l  primească  în  ca­                cînd  1  s-a  pus  în  sarcina  me­
                  tru  conducerea  secţiei  şi  cooperativelor  agricole  deser­  munceşte  şi  trăieşte  ?   Ne-;i   de  un  an.  tînărul  medic  răs­  să,  cu  doi  copii",  Vine  o  mo­  ceput,  apoi,  „ştiţi,  femeia  care   dicului   Delapeta  o  circum­
                                                                                                                                                                  îngrijeşte  calul  şi  şareta,  mai
                                                                                                                                                                                                scripţia  grea  în  plus,  pe  lingă
                  vite.                                                  impresionat  seriozitatea   cu   punde  de  sănătatea  oamenilor   tivare  !  ?          face  şi  curat"  în   dispensar.   cea   dc   care   răspundea!   (Contifluor*  în  pog.  O  3  q)
                                                                         care  se  ocupa  de   sănătatea  din   15   sate   de   munte*  Va   veni  alt  niedic  la   Bu-  Curăţenia  personală  a  celor  Oare   deplasarea   prin   ro-
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10