Page 1 - Drumul_socialismului_1969_06

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢ IV Â *
Anul X X I Redacţia

Nr. 4482
ţi administraţia ziarului

Duminica D E V A , U t. D r P e tr u G ro ? s i, n r.

1 iunie

telefoane : ledactoi şet — 1588 ; redactor şef adjunct
secreta» de redacţie ţi s:c(ia viaţa de partid — 2138; sec­
1969 ţiile culluiâ-spori ţi probleme cetăţeneşti - 831? ; secţio
scrisori, documentare ţi eiterne — 2317 ; secţia industrie
ţi administraţia — 1275 ; telefon de serviciu Intre orele
16-24 - 1585.
4 PAGINI, 30 BANI

D I R E C T I V E L E PRQI E^ [

Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român privind

planul cincinal pe anii 1971-1975 şi liniile directoare ale

dezvoltării economiei naţionale pe perioada 1976-1980

In u ltim ii patru ani, energia creatoare şi eforturile po­ creştere a venitului naţional — de 8 la sută — a fost supe­ tilaterală şi deplină a socialism ului, crearea co n d iţiilo r ne­ 4. Promovarea largă a progresului tehnic în economia
porului nostru au fost îndreptate spre înfăptuirea am plu­ rio r celui prevăzut pe p rim ii trei ani din planul cincinal. cesare trecerii treptate spre comunism, pentru creşterea naţională, extinderea proceselor tehnologice avansate, in tro ­
lu i program sta b ilit de Congresul al ÎX-lea al P artidului Pe această bază au fost create condiţii ca, paralel cu contribuţiei României la întărirea sistem ului m ondial socia­ ducerea tehnicii electronice de calcul în producţie şi ges­
Comunist Român pentru dezvoltarea foite lor de producţie, alocarea unor fonduri sporite pentru acumulare, să se asi­ list, la afirm area ideilor socialism ului în lume. tiune. ridicarea calităţii produselor şi asimilarea de noi
perfecţionarea re la ţiilo r socialiste, a întregii vieţi econo­ gure resursele necesare creşterii sistematice a nivelului de Obiectivele şi sarcinile principale ale dezvoltării econo­ produse, în pas cu cerinţele revoluţiei tehnico-ştiintifice, cu
mice şi sociale a tării. trai. Incepind cu anul 1967, un mare număr de salariaţi au mice pe perioada 1971 — 1980 sint urm ătoarele: exigenţele crescînde ale pieţei interne şi externe. La solu­
B ila n ţu l realizărilor pe anii 1966— 1968 arata că planul bene: iul de sporirea, cu un an mai devreme decît era sta­ 1. Continuarea susţinută a industrializării tării, creşte­ ţionarea problemelor pe care le ridică progresul tehnic In
cincinal — elaborat pe baza directivelor Congresului şi cu- b ilit, a salariilor mici. Pe baza noului sistem de salarizare rea aportului industriei — ramură conducătoare a economiei economie, o contribuţie sporită trebuie să aducă cercetarea
prinzînd prevederi superioare acestora — se îndeplineşte pînă în prezent s-a aplicat majorarea salariilor la circa 1,4 — la sporirea venitului naţional, la satisfacerea nevoilor pro­ ştiinţifică, activitatea de concepţie proprie.
cu succes, obţinîndu-se progrese însemnate în toate sectoa­ milioane salariaţi. In cursul acestui an se va realiza ge­ ductive şi de consum interne, la extinderea cooperării şi 5. Ridicarea în ritm susţinui a productivităţii muncii îti
rele de activitate. neralizarea noului sistem de salarizare în loate ram urile schimburilor comerciale cu alte ţări, asigurînd participarea toate ramurile economiei naţionale pe baza perfecţionării si
R itm ul mediu anual de dezvoltare a industriei în pe­ de activitate economică şi social-culturalâ, astfel ca în 1970 mai activă a tă rii noastre la circuitul economic mondial. modernizării proceselor de producţie, a organizării ştiinţifice
rioada 1966—1968 a fost de 12.3 la sută, fată de 10,8 la sută toţi salariaţii să beneficieze de salarii majorate. Pensia me­ Trăsătura dc bază a dezvoltării industriei noastre în a producţiei şi a muncii, creşterii calificării şi specializării
cît s-a prevăzut în cincinal pentru aceşti trei ani, realizin- die a crescut în perioada 1966—1968 cu 39 la sută. faţă de perioada următoare va fi îmbunătăţirea structurii sale, creş­
du-se o producţie suplim entară de circa 20 m iliarde lei 35 la sută cît a fost prevăzut in planul cincinal pentru anul terea accentuată a unor ram uri moderne, strîns legate dc cadrelor, utiliză rii complete a timpului de lucru, raţionali­
Producţia industrială a anului 1968 este mai mare decit 1970 ; a fost introdus sistemul dc pensionare a m em brilor progresul lehnico-ştiintific contemporan, pentru a se asigura zării consumului de muncă în fiecare unitate şi la scara
cea obţinută în decursul p rim u lu i cincinal 1951— 1955. In cooperativelor agricole de producţie ; bursele studenţi­ valorificarea superioară a resurselor materiale şi a capacităţii întregii societăţii.
toate ram urile s-au realizat sporuri im portante de produc­ lor au fost m ărite cu circa 20 la sulă ; din anul 1969 au tehnice a forţei de muncă, ridicarea productivităţii muncii 6. Creşterea permanentă a eficienţei economico — fac­
ţie, iar în cele care au rol esenţial pentru progresul între­ sporit alocaţiile de stat pentru copii C heltuielile social-cul- sociale. Sc vor dezvolta mai intens industria electrotehnică tor hotărîtor al dinamismului economic — trebuie să stea la
gii economii naţionale — energia electrică, metalurgia, con­ turale din bugetul statului au crescut cu 37 ia sută — de şi electronică, producţia elementelor de automatizare, fabri­ baza întregii activilăti economice. Este necesar ca în toate
strucţia de maşini şi chim ia — s-au obţinut creşteri supe­ la 22,4 m iliarde lei în 1965, la aproape 31 m iliarde lei în caţia de maşini-unelle de înaltă tehnicitate, de utilaje teh­ ram urile si întreprinderile să fie accelerată viteza de rota­
rioare fată de media pe ansamblul industriei. 1968 — contribuind, alături de creşterea ve n itu rilo r directe, nologice şi instalaţii complexe. In concordantă cu cerinţele ţie a fondurilor materiale şi băneşti, să se Intensifice preo­
In anul 1968, producţia de energie electrică a ajuns la la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc In aceas­ calitativ noi ale dezvoltării industriei, va ti îmbunătăţită cuparea pentru folosirea cu maximum de randament a m ij­
27,8 m iliarde kW h, sporind cu 62 la sută fată de tă perioadă s-a dezvoltat baza m aterială şi s-a îm bunătăţit structura producţiei de metal, punîndu-se accent pe creşte­ loacelor de producţie, pentru economisirea fondurilor ma­
1965 S-a dezvoltat baza de metal a ţâ rii, producţia de otel activitatea in domeniul învăţământului, cu ltu rii, o cro tirii teriale, reducerea preţului de cost si creşterea rentabilităţii.
— de aproape 5 m ilioane tone — fiin d cu 39 la sută mai sănătăţii. E forturi continue s-au făcut pentru îm bunătăţi­ rea ponderii otelurilor aliate şi do calitate superioară. In­ 7. Dezvoltarea învătăm fnlului de toate gradele, continua
mare decît la începutul cincinalului. Producţia industriei rea condiţiilor de locuit ale populaţiei ; în p rim ii trei ani dustria chimică va cunoaşte o dezvoltare accelerată, sporin- lui modernizare, în vederea satisfacerii cerinţelor CTescînde
construcţiilor de maşini a crescut cu 56 la sută ; această ai cincinalului s-au construit din fondurile statului peste du-se cu precădere producţia de fire şi fibre sinletice, ma­ de muncitori calificaţi, cadre medii de specialitate, subingi-
ram ură asigură în prezent circa două treim i din necesa­ 159 000 de apartam ente; au fost luate măsuri pentru diver­ se plastice, îngrăşăminte chimice. Va fi lărgită şi moderni­ neri şi cadre cu studii superioare, cerinţe determinate de
rul de utila je şi maşini al economiei V alorificînd la un n i­ sificarea construcţiilor de locuinţe şi sp rijinirea populaţiei zată baza energetică. progresul economic şi social al tării ; se vor crea condiţii
vel mai înalt im portante resurse ale ţâ rii, chim ia — cea în construcţia de locuinţe proprietate personală. Cu toate O atenţie deosebită se va acorda extinderii şi diversi­ pentru ridicarea nivelului general de cultură al populaţiei.
•nai dinamică ram ură industrială — a realizat o producţie că in cursul cincinalului au fost majorate unele tarife şi ficării producţiei bunurilor de consum, corespunzător creşte­ 8. Extinderea re laţiilor de colaborare economică inter­
Ore a depăşit cu 75 la sută nivelul anului 1965. Industria preţuri, datorită faptului că veniturile sectoarelor respec­ rii puterii de cumpărare şi a cerinţelor populaţiei. naţională, dezvoltarea comerţului exterior. îmbunătăţirea
bunurilor de consum a cunoscut, de asemenea, o creştere tive nu acopereau cheltuielile, se prelim ină ca nivelul sala­ 2. Accelerarea procesului de dezvoltare intensivă a agri­ structurii acestuia şi ridicarea eficientei sale. Va trebui pro­
însemnată ; ea produce o gamă mai largă de sortimente şi riu lu i real să sporească pînă la sfîrşitu l cincinalului cu cca. culturii, prin folosirea mai bună a pămîntului, realizarea
contribuie în mai mare măsură la satisfacerea cerinţelor 23 la sulă. siluîndu-se între lim itele de 20—25 la sută în­ unui amplu program de irigaţii, chimizarea complexa, dota­ movată pe scară largă cooperarea în producţie, tphnică sl
variate ale populaţiei In perioada 1966— 1988. ritm u l me­ scrise în directivele Congresului al IX-lea al partid u lu i Se rea cu o gamă variată de tractoare şi maşini agricole mo­ în cercetarea ştiinţifică — formă superioară a relaţiilor eco­
diu anual de creştere a producţiei industriei uşoare a fost prevede, de asemenea, că in 1970 se vor realiza sarcinile derne. pentru a asigura producţii înalte şi stabile, aprovizio­ nomice între state. Dezvoltînd colaborarea economică si
de 11,5 la sută. iar cel al industriei alim entare de 7.7 la stabilite de congres cu privire la creşterea v e n itu rilo r reale narea populaţiei cu mărfuri • agroalimenlare şi a industriei tehnico-sliîntifică cu statele membre ale C A E R. si cu ce­
sută ale ţărănim ii. cu materii prime, precum şi creşterea resurselor de export. lelalte ţări socialiste. România va extinde totodată relaţiile
In aceşti trei ani s-a asigurat ridicarea nivelului teh­ Pe baza program ului stabilit de Congresul al IX-lea şi Se va dezvolta şi perfecţiona activitatea sectorului agricol cu toate statele, indilerent de orînduirea lor socială, va
nic al producţiei, s-a asim ilat un num ăr însemnat de pro­ de Conferinţa Naţională a P artidului Comunist Român din de stat. va continua consolidarea economico-organizatorică participa activ la diviziunea internaţională socialistă a mun­
duse cu caracteristici tehnico-economice superioare, a spo­ decembrie 1967, a fost adoptat şi este in curs de aplicare a unităţilor cooperatiste. cii şi In diviziunea mondială
rit capacitatea uzinelor noastre deva rezolva cu succes pro­ un complex dc măsuri p rivin d îm bunătăţirea continuă a 3. înfăptuirea unui pTogram susţinut de investim, în 9. Ridicarea cont nnă' a bunăstării poporului — telul su­
bleme tehnologice de o tot mai mare complexitate. organizării societăţii noastre, perfecţionarea conducerii şi scopul extinderii şi perfecţionării bazei lehnico-materîale a prem al întregii activilăti a partidului şi statului nostru.
A gricultura a înregistrat, de asemenea, progrese sim ţi­ p la n ifică rii economici naţionale. In tim p u l scurt care a soci el 3 ţ i i. sporirii avuţiei naţionale. Fondurile de investiţii Calea principală de creştere a nivelului de trai o va consti­
toare în creşterea şi intensificarea producţiei, punind mai trecut dc la adoptarea acestor măsuri viata a demonstrat vor fi dirijate cu prioritate spre dezvoltarea producţiei ma­ tui sporirea veniturilor directe, rezultate din aplicarea con­
larg în valoare avantajele form elor socialiste de organizare utilitatea şi viabilitatea lor, faptul că ele creează condiţii teriale. O deosebită atenlie se va acorda reducerii duratei secventă a repartiţiei socialiste după cantitatea, calitatea şt
şi rezervele existente în această ramură. Deşi condiţiile c li­ pentru stim ularea in iţia tive i maselor de oameni ai m uncii, de exeeulic a lucrărilor, scăderii ponderii construcţiilor tn importanta socială a m u n cii; se va urmări ca principiul
matice nefavorabile nu au permis realizarea integrală a pentru ridicarea eficienţei economice în toate sectoarele de totalul investiţiilor, creşterii eficientei economice a investi­ cointeresării materiale să se înfăptuiască în cadrul unul ra­
producţiilor agricole planificate pe 1968. totuşi în perioada activitate. ţiilor, obţinerii unui spor c il mai marc do producţie şi de port raţional şi echitabil între veniturile diferitelor categorii
1966—1968 s-a o bţinut o producţie globală agricolă care a Desfăşurarea a c tivită ţii economice în prim ele luni ale venit naţional la fiecare leu investit. Se va urmări îmbună­ dc oameni ai muncii. Va fi dez.voltală construcţia de locu­
depăşit lim ita superioară prevăzută în cincinal pentru aceşti anului 1969 evidenţiază că planul pe acest an se înfăptu­ tăţirea în continuare a repartizării teritoriale a forţelor de inţe. se va extinde baza materială a învălăm întului şi cultu­
»ni cu peste 2 m iliarde lei, asigurindu-se nevoile de eon- ieşte în bune condiţiuni Oamenii m uncii, sub conducerea producţie. rii, a ocrotirii sănătăţii.
um ale populaţiei, aprovizionarea industriei cu m aterii organelor şi organizaţiilor de partid, desfăşoară o activitate
prim e şi d isponibilităţi pentru export. Com parativ cu anii intensă pentru îndeplinirea sarcinilor de plan. a angaja­
1963— 1965 s-au ob ţinui producţii superioare cu 2 milioane mentelor luate în cinstea celui de-al X-lea Congres al p a rti­
de tone la cereale, cu 26.4 la sulă la legume şi 31—35 la dului şi a celei de-n X XV -a aniversări a eliberării patriei
sută ta sfecla de zahăr, flonrea-soarelui şi cartofi Există toaU* promisele ca. încă din 1969, să fie atins nivelul 2. Dezvoltarea economiei naţionale
O dală cu industria şi agricultura, o dezvoltare conti­ sta b ilit pentru 1970 — anul final al cincinalului — la o se­
nuă au cunoscut transporturile, construcţiile şi celelalte ra­ rie de produse im portante cum sînt ; alum iniu, cazane de
m uri ale producţiei materiale, care au contribuit la progre­ abur industriale, motoare cu combustie internă, aparate
sul m u ltilateral al patriei. electrice de măsură, control şi mijloace de automatizare,
Creşterea potenţialului economic al ţâ rii a fost asigu­ maşini şi u tila je pentru industria metalurgică, industria în perioada 1971-1975
rată prin înfăptuirea unui susţinut program de investiţii. m aterialelor de construcţii şi industria uşoară, vagoane de
In anii 1966— 1968, în economia naţională s-au investit din marfă, ciment, medicamente, ţesături tip bumbac. încălţă­
fondurile centralizate ale statului circa 155 m iliarde lei — minte. conserve de carne, de peşte şi de legume, lapte de
cu 2 m iliarde lei mai m ult decît s-a prevăzut — ceea ce consum şi altele. Potrivit obiectivelor şi sarcinilor dezvoltării economici Locomotive Diesel
depăşeşte volum ul in ve stiţiilo r realizate în întreaga peri­ Realizările din p rim ii 3 ani ai cincinalului şi mersul naţionale în perspectiva, se stabilesc următoarele directive şi electrice ma-
oadă 1950— 1960. Corespunzător o rien tărilo r stabilite de înd e p lin irii planului pe acest an dovedesc în mod convin­ pentru perioada 1971 — 1975, pe baza cărora se va elabora gistrale buc. 280 — 300 103 —115
Congresul al IX-lea. cea mai mare parte a in ve stiţiilo r a gător că sînt create condiţii ca sarcinile cu p rivire la creş­ proiectul planului cincinal, care va fi supus spre dezbatere Motoare electrice MW 4 600 — 5 200 159 —179
fost îndreptată spre ram urile producţiei materiale, îndeo­ terea producţiei industriale în anul 1970 faţă de 1965 cu şi adoptare M arii Adunări Naţionale In anul 1970. Transform atoare
sebi spre industrie şi agricultură. P rin realizarea acestui 66—73 la sută şi într-un ritm mediu anual de 10.6—l l 6 la de forţă MV A 15 000 —] 17 000 167 —189
im portant volum de investiţii. în p rim ii trei ani ni cincina­ sută să se realizeze peste lim ita superioară Rezultatele ob­ M ijloace de auto­
lu lu i au intrat în funcţiune peste 700 noi capacităţi de pro­ ţinute pînă în prezent arată că este pe deplin posibil ca r it­ Principalii indicatori orientativi ai dezvoltării matizare şi ale
ducţie şi obiective industriale im portante, au fost m oderni­ m urile şi proporţiile dezvoltării economiei, principalele n i­ economiei naţionale pe perioada 1971— 1975 tehnicii de cal­
zate şi reutilate numeroase întreprinderi din toate ram u­ vele ale producţiei m ateriale prevăzute în cincinalul ac­ cul. aparate elec­
rile economiei, s-a extins baza m aterială a a ctivită ţii ştiin ­ tual să fie îndeplinite şi depăşite % trice de măsură
ţifice şi socîal-culturale : s-a îm bunătăţit, în continuare, re­ D in analiza m ersului economiei se desprinde însă că, şi control mld lei 3,5- 4,0 307 —347
partiţia pe te rito riu l ţă rii a forţelor de producţie, au fost pe lingă succesele dobîndite în aceşti ani, in anum ite ra­ . A nul 1975 R itm mediu M aşini şi utilaje
amplasate noi obiective industriale în zonele mai puţin dez­ m uri şi sectoare de activitate s-au m anifestat şi neajun­ faţă de anual in pe- pentru industria
voltate In industrie şi alte ram uri neagricole s-au creat suri. In unele cazuri, investiţiile se realizează la costuri ne­ 1970 noada 1971— 1975 m inieră m ii tone 35 38 125 — 136
aproape o jum ătate de m ilion de noi locuri de muncă, asi- ju stifica t de mari, cu durate lungi de execuţie. Datorită în­ Tractoare m ii buc. 30 — 35 105 — 123
gurîndu-se mai buna folosire a fo iţe i de muncă şi creşte­ târzierilor in elaborarea proiectelor şi docum entaţiilor teh­ Producţia globală industrială 150— 157 8,5—9,5 Autocamioane ._ 40
rea ve n itu rilo r populaţiei. nice, in contractarea in sta la ţiilo r din (ară şi din im port, o Producţia globală agricolă şi autotractoare m ii buc. 35 100 —114
Înnoirea şi modernizarea m ijloacelor de muncă şi a serie de capacităţi de producţie, îndeosebi din chimie, me­ (media anuală pe perioada A utoturism e _
proceselor tehnologice, ridicarea nive lului tehnic al produc­ talurgie. prelucrarea lem nului şi industria alim entară, nu de 5 ani) 128— 131 5,0—5,5 de oraş m ii buc. 45 50 375 —417
ţiei în loate ram urile, creşterea nivelului de pregătire şi a au fost date în producţie la term enul planificat ; unele în ­ Productivitatea muncii pc un Îngrăşăm inte chi­
experienţei cadrelor, folosirea mai deplină a capacităţilor treprinderi puse in funcţiune lucrează încă sub nivelul pa­ salariat : mice (100 la sută mii tone 2 200 2 400 200 —219
de producţie şi a tim p ului de lucru în întreprinderi au dus ram e trilo r tehnico-economici proiectat». La îngrăşăminte — în industrie 137— 140 6.5—7.0 substanţă activă) m ii tone 110 — 130 200 —236
la sporirea p ro d uctivită ţii muncit, reducerea cheltuielilor de chimice, cauciuc sintetic, plăci aglomerate şi fibro-lem noa- — în construcţii-m ontuj 127— 131 5,0—5,5 Cauciuc sintetic
producţie şi creşterea acum ulărilor băneşti. O mare însem­ se. unele produse din industria alim entară realizările sînt — in transporturi feroviare 133— 135 5,9—6,2 M ateriale plastice 420 450 135 -1 9 3
nătate pentru ridicarea eficientei economice au avut-o ac­ sub prevederile cincinalului. N eajunsuri im portante au Reducerea ch eltuielilor la şi răşini sintetice m ii lo ne
ţiu n ile in iţia le de partid privind perfecţionarea organizării existai în aprovizionarea cu materiale şi utilaje • ele an In­ 1 000 lei producţie marfă în Fibre şi fire m ii lonc 130 ir. 150 170 — 197
producţiei şi a m uncii, reducerea ch eltuielilor dc produc­ fluenţat negativ ritm icitatea producţiei, gradul de folosire industria de stat ■ 6— 7 chimice
ţie. sporirea re n ta b ilită ţii — acţiuni care au contribuit la a capacităţilor, nivelul productivităţii m uncii. In m ulte în­ Volum ul com erţului exterior Celuloză şi semi- 650 , 600 142 — )48
identificarea şi punerea în valoare a unor rezerve din eco­ treprinderi, cheltuielile m ateriale sînt ridicate, re n ta b ilita ­ (pe perioada dc 5 ani) HO—145 ccluloză m ii tone 720 — 740 140 — 143
mii tone.
nomie Productivitatea m uncii pe un salariat a crescut în tea nu corespunde gradului de dotare tehnică a producţiei. Inve stiţiile centralizate clin H irtie şi cartoane mii. tone 13 — 11 160 — 172
Cim ent
industrie cu aproape 27 la sulă. într-un ritm mediu anual Este necesar ca întreprinderile, centralele industriale, m i­ fondurile statului (pe peri­
superior celui prevăzut, realizîndu-se pe această cale mai nisterele şi celelalte organe centrale să ia toate m ăsurile oada de 5 ani) — m iliarde Plăci din particule
m u lt de două tre im i din sporul producţiei industriale. Be­ pentru elim inarea acestor lipsuri, pentru perfecţionarea o r­ Ici 420—435 — aglom eiate şi fi- mi» tone 950 1 ion IR0 —210
neficiile obţinute peste prevederile in iţia le însumează c ir­ ganizării producţiei şi a m uncii şi îm bunătăţirea continuă V enitul naţional 145—150 7,7—8.5 bro-lcmnoase mld . Ici 6.7- 7.0 125 — 130
ca 6 m iliarde lei. a a c tiv ită ţii economice. V enitul naţional pe un locui­ M obilă m ii buc. 650 — 700 143 —154
Dezvoltarea economiei naţionale a avut loc în condi­ R ealizările dobîndite în anii cincinalului pe tă rim u l tor 137—142 6,5—7,3 Aparate radio 450 — 500 150 — 167
ţiile unei mai largi participări a României la schim burile dezvoltării economice şi sociale a ţă rii au cerut eforturi Creşterea num ărului de sala­ Televizoare m ii buc.
internaţionale, la diviziunea internaţională socialistă şi susţinute din partea întregului popor. P rin munca rodnică ria ţi în economia naţională Apai-ate electrice 1 200 _ _ 1 500 200 —250
mondială a m uncii. R itm u l mediu anual de creştere a co­ şi însufleţită a clasei muncitoare, ţărănim ii, in telectualităţii, (m ii persoane) 400—500 — de uz casnic m ii. lei 840 — 880 136 — 142
m ii
mp
m e rţului exterior a fost în perioada 1966— 1968 de peste 12 a maselor largi de cetăţeni, fără deosebire de naţionalitate. Fondul de salarii 130—135 5,4— 6,2 Ţesături 180 — 190 137 — J :•
la sută ; a sporit ponderea produselor industriale în expor­ România socialistă înaintează neabătut pe drum ul progre­ Volum ul desfacerilor de m ăr­ Tricotaje m ii. buc. 75 — 80 110 — î i 7
m ii . per.
tu l ţă rii. S-au dezvoltat continuu re la ţiile comerciale cu ţă­ sului şi prosperităţii. La aniversarea unui sfert de veac de fu ri cu am ănuntul 130— 135 5,4—6.2 încălţăm inte m ii tone 770 — 830 154 — 106
rile membre ale C.A.E.R.. cu toate ţă rile socialiste : au fost la Eliberare, poporul nostru. înfăptuind politica m arxist- Salariul real 116— 120 3,0-3,7 Came m ii tone 380 — 420 121 —133
extinse, totodată, legăturile economice cu alte ţări. leninislă a P a rtidului Comunist Român, se prezintă cu suc­ V eniturile reale ale ţărănim ii Ulei comestibil 580 — 610 105 — 111
R ealizările obţinute în industrie şi agricultură, în toate cese rem arcabile în dezvoltarea economiei şi cu ltu rii, in provenite clin producţia a- Zahăr m ii tone
ram urile producţiei m ateriale se oglindesc sintetic în dina­ toate dom eniile vie ţii sociale şi de stat şl este ferm hotărit gricolă 115— 120 2,9—3,7 Conserve steriliza­
congelate
mica ven itu lui naţional, care în 1968 a fost cu circa 26 la să asigure construcţia victorioasă a socialism ului şi comu­ te şi legume şi
de
sută mai mare decît in anul 1965 ; ritm u l mediu anual de nism ului in patria noastră.
I n d u s t r i a de tomate pastă m ii tone 450 500 *4 tn co 7 £
şi
fructe
1. Obiectivele şi sarcinile de bază ritm mediu anual de 8.5—9.5 la sută. producţia g lo b a li in ­ I. Pentru lărgirea bazei interne de materii primo, lu ­
In perioada 1971— 1975, Industria se va dezvolta intr-un
dustrială urm ind s i creasei cu 50—57 la ş u ti In 1975 fa ţi crările geologice co vor fi întreprinse în perioada 1971 —
1975 vor trebui să ducă la identificarea unor Tezervc in­
de 1970. Industria m ijloacelor de producţie va creşte. în dustriale sporite la liteî, gaze, minereuri neferoase, mine­
ale dezvoltării economiei naţionale medie, cu 9— 10 In sută anual, iar producţia bunurilo r de reuri de fier şi alte substanţe minerale utile, care să permi­
consum cu 7—R la sulă.
tă creşterea extracţiei si, pe această bază, satisfacerea iu
La principalele produse se va urm ări realizarea urm ă­
toarelor nivele orientative ; cit mai marc măsură a nevoilor economici.
Cercetările geologice vor trebui să asigure, într-o peri­
în perioada 1971-1980 de 1975 faţă de oadă scurtă de timp, un grad ridicat de cunoaştere a zăcă­
1975
nivelul anului
Unîlatea
mintelor noi şl a zonelor care prezinlă interes.
Pînă la
măsură 1970— % sfîrşitul acestui an se vor analiza zonele de perspectivă în
domeniul m inereurilor neferoase şi, îndeosebi, cele de m ine­
P artidul Comunist Român pune în centrul po liticii sale gului potenţial de producţie, pe o înaltă productivitate a Energie electrică mld. kWh 55 — 57 156 — 162 reuri cuprifere, întocmindu-se programe speciale privitoare
economice continuarea in ritm înalt a procesului de edi­ m uncii sociale — în vederea asigurării condiţiilor pentru Cărbune extras m ii. tone 36 — 38 154 — 163 la explorarea si exploatarea m inereurilor complexe şl cu­
ficare a unei economii moderne — bazată pe o industrie satisfacerea in lo t mai largă măsură a cerinţelor materiale Ţ iţei m ii. tone 13.1— 13.5 98.5-101.5 prifere, care să contribuie în cincinalul 1971 — 1975 la aco­
puternică şi o agricultură înaintată, pe folosirea cuceririlor şi spirituale ale m em brilor societăţii. Aceasta va avea o Gaz metan mld. mc 22 — 24 118 — 129 perirea în proporţie însemnată a nevoilor sporite de metald
revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane şi valorificarea im portantă holârîtoare pentru apropierea ţă rii noastre de Otel m ii. tone 10 — 10.5 154 —161
superioară a resurselor ţâ rii, pe utilizarea intensivă a intre- nivelul statelor cu economie avansată, pentru făurirea m ul­ A lu m in iu m ii tone 180 — 200 168 —187 (Continuare în pag. a 2-a)