Page 10 - Drumul_socialismului_1969_06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI — MIERCURI 4 IUNIE 1969

In arsenalul muncii poli­ mencle de predare a blocu­ tind eă se află mereu în în­
tice de masă,, a muncii ae lu i si m aistrul care răspunde treprinderi, că au intensificat
convingere pe care o desfă­ de lucrare. Dar m aiştrii sint controlul, îndrumarea, s p riji­ tone fontă, 200 tone piese tu r­ na un consum pe locuitor de
şoară organizaţiile de partid dem ult schimbaţi de ia locul nul pc earc-l acordă. Despre nate, 200 tone u tila j dc tu r­ circa 3 400 kWh anual. Este de
şi cele de masă, o m odalita­ respectiv de muncă, unii — calitatea acestora ne spune nare peste plan pe 1969 — sâ la sine înţeles eă un aseme­
te. un m ijloc pentru atinge­ din eite am aflat — sint chiar cile ceva şi agitaţia vizuală le închinăm evenim entului de nea consum de energie în ­
rea acestui scop — a unei plecaţi de pe şantier — dar pe care o vedem. Deocamda­ însemnălate istorică in viaţa seamnă un grad ridicai de
„conversaţii” directe cu cit mai numele Jor a rămas pc pa­ tă încă departe dc cerinţele poporului român, Congresul al confort si civilizaţie pentru
m ulţi oameni in problemele nou şi induce în eroare. şi exigenţele actuale. lizeze agregatele mai bine, o- X-lea al P.C R. toii oamenii muncii din patria
care interesează cel mai m ult Dar n-am vrea să .in ve n ta ri­ Dar să întrebăm : e ceva norînd cartea de vizită a uzi­ noastră. în trucît pînâ la sfîrşi-
organizaţia de partid — o em" toate situaţiile întîlnite. a lit de greu ca agitaţia vizua­ ÎNCREZĂTOR! ÎN VIITOR nei pe măsura prestigiului şi tu l deceniului va fi term inată
constituie agitaţia vizuală. Sint destule de acest fel. Cele lă să facă intr-adevăr agita­ a bunului renume dc care se PERSPECTIVA şi electrificarea satelor.
Intre condiţiile eficacităţii ei mai multe vădesc un formalism ţie, să fie reîmprospătată bucură acest colectiv. Centrala termoelectrică De­
este ca aceasta să reţină a­ cras, lipsa oricărei căutări de spre a răspunde problem elor — Tezele C.C. al P C.R pen­ va. a cărei putere instalată va
tenţia, să-l oprească pentru a li mereu în ton cu eveni­ care sc pun acum cu atita jr- .■ si,i / •*»> tru Congresul al X-lea al ENERGETICII ajunge în 1971 la 840 MW,
o clipă, cu o forţă de.. mag­ mentele, cu sarcinile curen­ stringenţă, de pildă, m obili­ partidului, Proiectul de D irec­ constituie un exemplu eloc­
net pe om din drum, să-l de­ te. Şi te întrebi ce-au văzut, zarea in întrecere. îndeplini­ tive privin d planul cincinal şi vent al p o litic ii ştiin ţifice a
termine să citească mesajul la ce-au gîndit şi ce au dres rea angajamentelor luate? „încerc un sentiment dc m îndrie cind citesc aceste do­ lin iile directoare ale dezvoltă­ partidului nostru de industri­
pe care-l transmite şi să-l instructorii com itetului m uni­ 1 ară a ne propune să elabo­ cumente Nu greşesc dacă spun că documentele elabo­ rii economiei naţionale pe pe­ {Urmare’din pog. 1) alizare socialistă a ţă rii, al r it­
invite la reflecţii, să declan­ cipal de partid, activiştii de răm „reţele" dar din cele în- rate de partid sînt creaţia întregului popor. Ele sinte­ rioada 1976—1980 situează si­ m u rilor înalte în care se edi­
şeze reacţii, ecouri. aici caic pretind eă s-au aflat tiln ite in tim pul raidului nos­ tizează experienţa unui sfert de veac de muncă încor­ derurgia noastră — remarca fică socialismul P rin punerea
Depăşind cadrul acestei pe şantiere, că au îndrum at, tru ne-am dat seama eîte dată. ne arată drum ul pe eare-1 vom parcurge în v iito ­ tovarăşul Ioan M. Popa, secre­ MWE. Poate unor c itito ri ai în funcţiune a întregii capa­
consideraţii generale indcobşic ră au a ju ta t... „rezei-ve interne" se pot găsi rii 10 ani. uim ind o lin ie care urcă tot mai sus spre tarul com itetului de partid — ziarului li se pare nou acest cităţi. centrala va livra siste­
cunoscute (dar care c totuşi Dar să mergem mai depar­ şi pe acest plan cu condiţia culm i dc civilizaţie la care altădată abia am visat" — printre ram urile cele mal d i­ termen — MWE. El reprezintă m ului energetic naţional pes­
bine să fie mereu ream inti­ te In ultim ele zile ale lu ­ ca ele să fie căutate, sâ fie spunea Aron Cristca, vechi membru de partid namice. Stabilirea jaloanelor numai puterea agregatelor e- te 5 m iliarde kW h energie e-
tă) am întreprins deunăzi un nii mai. aproape peste tot explorate. Cu oricine stai de vorbă in aceste zile sim ţi că tră­ unei noi perioade de muncă nergetiee, întrucît reactorli leclrică, adică de circa 5 ori
raid prin citcva unităţi cco- unde am fost ni s-a vorbit I/a K M . Deva am văzut, ieşti un puternic sentiment de m îndrie şi încredere dai rodnică şi avînt creator de­ vor avea puteri şi mai mari. mai m ult decît se producea
de consultarea permanentă a partidului cu masele, a
nomii'c ,.dc elită" ale m unici­ despre intenţia de a reîm­ spre exem plu.'destui vagoneţi căror destine le călăuzeşte sigur, neabătut, spre civ i­ clanşează în conştiinţa fiecă­ O pondere însemnată în pro­ în întreaga ţară In 1938.
piului Deva, acolo unde ar fi prospăta agitaţia vizuală Şi încărcaţi doar pe jum ătate ruia dintre noi dorinţa şi pa­ ducerea energiei electrice o Colectivul de muncă de pe
de aşteptat ca agitaţia vizua­ intenţiile se văd. Gazele de cu minereu. Cc-nr fi mai in ­ lizaţie şi progres. siunea de a contribui eu toate vor deţine şi în continuare şantierul C T E. Deva este an­
lă să-si spună... im cuvint perete, panouri sint zugră­ genios. mai u til : sâ în tre p rin ­ i efo rturile — aşa cum se arală centralele termoelectrice. In gajat tn prezent cu toate fo r­
răspicat Am avut In vedere vite şi scrise din nou. li se dem prin articole lungi la în Proiectul de D irective — la special se vor construi centra­ ţele în accelerarea desfăşură­
citeva elemente fundamenta­ fac reparaţii, li se dă un co­ gazeta dc perete „politica" nate şi alte produse a căror asigurarea progresului neîn­ le termoelectrice care vor rii lu cră rilo r dc construcţii şi
le faţă de rare această for­ lo rit nou. rcoa ce ar dori să necesităţii încărcării vagone- ANGAJAMENTUL valoare totalizează 1,7 milioane trerupt, pe baze moderne a funcţiona eu cărbuni in fe rio ri, montaj, pentru a asigura pu­
mă a muncii politice de ma­ r-uceiv/c prospeţime. ţilo r la rapacitatea lor (lucru de lei In prim ele rînduri sînt economiei naţionale, la ridica­ în scopul economisirii păeurii nerea In funcţiune în trim es­
să. de propagandă, trebuia să Ce ar trebui să înţelegem de toată lumea cunoscut, dis­ şi de astă dată schim burile rea nivelului de civilizaţie şi şi gazelor naturale care vor tru l IV a c a p rim u lu i grup
reacţioneze operativ, pe mo­ azi, in condiţiile deoscbilc ale cutat şi răsdisculnt. dar nu SIDERUR6IŞTIL0R conduse de m aiştrii fu m a lişti cultură a întregului popor. fi destinate unei valorificări de 210 MW şi este ferm hetă-
ment : angajamentele luate acestei perioade, prin prospe­ de toţi respectat întocmai) Em il Volner, Vasile Singeor- Angajamentele patriotice lua­ mai eficiente prin chimizare. rît ea. In cinstea celui de al
de colectivele u n ită ţilo r pen­ ţimea. prin reîmprospătarea sau sâ expunem _pe viu" un te de marca m ajoritate a fo r­ Pe baza creşterii puterii in ­ X-lea Congres al partidului >i
tru acest an. m arile eveni­ agitaţiei vizuale? T o ii văd asemenea vagonet cu ineâr- zan, tu rn ă to rii Gheorghe Jol- m a ţiilo r noastre dc lucru per­ stalate la nivelul arătat în a celei dc a 25-a aniversări a
mente pc care le înlîm pi- prospeţime şi reîmprospătare cătura lui în faţa galeriei (Urm ai* din pag 1) descu, Ioan Ciornei, Nicolae m it să afirm ăm cu certitudine Proiectul de D irective se va a­ eliberării României de sub ju ­
nâm : Congresul al X-lea al — din cile ne-am dat sea­ „Decebal". să înfigem în m i­ Samuţiu, Tudor Popescu şi a l­ că obiectivele cu care colecti­ junge ca în 1980 producţia de
P artidului Comunist Român ma — doar în schimbarea nereu o tablă modestă dar pe vul nostru este prezent în în­ energie electrică a tă rii noas­ gul fascist, să obţină noi suc­
si. apoi. a 25-a aniversare a fardului, a faţadei form elor care sâ fie trecut numele tone cocs fluidizat, 753 tone ţii care au hotărît sâ fru c tifi­ sufleţită întrecere — 3 000 000 tre sâ fie de circa 80-85 m ili­ cese în îndeplinirea sarcinilor
eliberării patriei existente de agitaţie vizuală. „autorului" ? Com entariile Ic lingoliere, 355 tone piese tu r­ ce experienţa cîştigatâ, să u ti­ lei la producţia globală, 1 000 arde KW h, ceea ce va însem­ şi angajamentelor luate.
vor. face. desigur, am plificai
şi cu rezultatele scontate, oa-
menii.
.Sau un alt exemplu. La
In preajma marilor evenimente şantierul termocentralei. în Secolele Devei
depozitul de materiale, pazni­
cul Gcorge Sîrb. a fost găsit
dorm ind în post. într-un loc
ascuns şi amenajat cu grijă
PEITRU a AGITAŢIA a fost prins in tim p ee în­ VECHI TERITORIU
pentru aceasta : Emanoil P uit
cerca să sustragă materiale
din şantier. De cc în aceste
u u ■locuri, tocmai acolo unde-era
..cortul" dc somn al pazni­
VIZUALA Si F1C1 cului nu s-ar putea popu­ AL CNEJILOR
lariza cu o inscripţie pe
un
panou că „aici şi-a găsit as­
cunzişul somnambulul paznic
care dorm ind „păzea" bunu­
rile şantierului" ? ROMÂNI (I)
m-ADEVlR... la Comitetul m unicipal dc
..D in cile sîntem inform aţi,
partid Deva s-a vorbit despre
unele intenţii pentru reîm ­
prospătarea agitaţiei vizuale, Stăpînirea romană, tim p de vedind o utilizare ulterioară,
despre renunţarea la ceea ce
AGITAŢIE este ..îm bătrinit". atrofiat şi 0 etapă superioară în procesul o fibulă digitatâ din sec V II,
1G5 de ani, asupra te rito riu lu i
nu mai are forţă dc convin­
descoperirile frecvente de mo­
vechiului stat dac a însemnat
gere şi despre căutarea unor
nede din sec IV — V reprezin­
forme dinamice, eficiente dc
agitaţie vizuală. Sc parc că sc evolutiv al dezvoltării socie­ tă doar citeva din m ărtu riile
ş tiin ţific
tă ţii omeneşti pe te rito riu l pa­
cure susţin in mod
preconizează chiar trim iterea trie i noastre Convieţuirea şt teza continuităţii de viaţă a
pc teren a unui colectiv în a­ munca în comun a populaţiei locuitorilor pe aceste melea­
cest scop. băştinaşe cu rom anii a dus la guri.
Cu cit intenţiile se vor ma- formarea populaţiei daco-ro-
Să .fotografiem " citeva din Socotese acest m ijloc de in ­ lorializa mai devreme. cu La şantierul de construcţii Brad, din cadrul Trustului de construcţii Deva, echipa de zi­ T e ritoriul Devei şi al i. -
cele constatate Sn ziua de 23 fluenţare ca un scop in sine atît va fi mai bine ! dari condusa de Ştefan Cazacu a început lucrârile la ultimul nivel al unui bloc de 35 apar­ mane, care constituie nucleul p re ju rim ilo r este şi el bogat
mai: pe un coridor al sălii dea- şi nu ea un m ijloc pentru a- tamente. Foto : V. ONOIU din care s-a plăm ădit, în seco­ reprezentat. La urm ele care a-
pel a E xploatării m iniere Deva, lingerea scopului, văd in a­ lele următoare, poporul ro ­ teslâ convieţuirea populaţiei
erau afişate rezultatele în gitaţia vizuală o cale de pa­ I ............................................... ..........— r mân. Cercetările arheologice dacice cu rom anii se adaugă
întrecere pe., prim ele trei voazare. de înfrumuseţare şi întreprinse pe te rito riu l jude­ descoperirea la M icia (Veţel),
luni ale anului acesta. Ca nicidecum de dezbatere, de I Lucrări de sporire concepe fără combaterea siste­ ţu lu i Hunedoara au scos la a unor im portante vestigii a r­
.şi cind in a prilie întrecerea conflict între ceea ce este matică a dăunătorilor, care a­ iveală bogate urme m ateriale heologice ca : patru monede
ar fi fost „staţionară" şi n i­ nou şi înaintat şi ceea ce este ! a capacităţii de Asigurarea tacă frunzele sau florile, di- (ceramică, unelte etc.) cu oca­ de mică valoare be la îm păra­
mic nou nu s-ar fi petrecut, vechi, rudim entar, perimat, şi m inuînd m ult producţia. Cel zia dezvelirii aşezărilor roma­ ţii Constantinus II (337—361)
ne de Ja Cincis. M icia (Veţel)
la gazeta de perete a şantie­ trebuie înlăturat din calea ! circulaţie pe linia mai prim ejdioşi dăunători sînt şi a com plexului agricol ro­ şi Graţianus (375—383), folo­
ru lu i n r 1 din Deva ediţia progresului Da conţinutul h- musculiţa Galicola, la lucer­ man de la capătul < străzii M. site de localnici in schim buri­
era tot festivă. gilaţiei vizuale, la mesajul, i ferată Petroşani- na. şi G ărgăriţa flo rilo r, la tr i­ Eminescu din Deva, m ă rtu rii le comerciale curente, o fib u ­
Roate că unii au uitat eă, la forţa de convingere şi c- seminţelor foiul roşu Im polriva musculi- care aruncă o lum ină vie asu­ lă de bronz reprezentind aşn-
pentru că o j Mintia
dem ult a trecut ziua de 1 Mai coul ei mai puţin gindesc Şi lei Galicola se aplică obliga­ pra tra iu lu i populaţiei dacice num itul lip cu picior îndoit
>i şantierul nu se găseşte în- asta, desigur. toriu 2 p ră fu iri în preajma in perioada stâpînirii romane. din sec. IV, o fibulă digitatâ
tr-o situaţie fericită in ce m ult mai uşor şi comod să Pentru a face faţă îm bobocitului, la intervale de din sec. V II şi altele, sint
priveşte îndeplinirea planului dai cu o vopsea peste alta tra ficu lu i sporit de c ir­ se poate solda decit eu pagube 8-10 zile. iar G ărgăriţa se Renunţarea Romei la pro­ m ă rtu rii elocvente ale locuirii
la predarea apartamentelor. scorojită dccit să cauţi cu culaţie o dată cu pune­ pentru unităţile agricole combate prin 2 tratamente, in vincia Dacia. în anul 271 e.n., continue a vechii aşezări ro­
Jn ru bricile gazetei sint două sp irit de in vcn lila le şi inge­ rea in funcţiune a Ter­ (U rm a * din pog. 1) funcţie de avertizările prim ite. datorită numeroaselor răscoa­ mane şi după anul 271 Ln
articole in care se vorbeşte niozitate forme simple dar cu mocentralei M intia, pc Perioada optimă de în flo ri­ le ale populaţiei locale şi re­ Deva. şi cazul este deosebit de
sem nificativ, tocmai pe locul
petatelor atacuri ale dacilor li­
elogios despre aproape ace­ mare efect, care au aderentă lînio ferată Petroşani Pe loturile de re şi fructificare a lo tu rilo r beri şi ale prim elor valuri de vechiului complex agricol r«>*
leaşi brigăzi — o dată Je lau­ la oameni, le reţin atenţia şi — Deva — M intia se şi la m aturitatea in pîrgâ. In trebuie judicios aleasă la toate popoare migratoare, care nu miin, in stratul de pămînt de­
dă secretarul com itetului sint capabile să determine o execută in prezent lu ­ amîndouâ cazurile se id e n tifi­ nutreţuri cultivate culturile, stabilind cu maximă mai puteau fi stăvilite, retra­ pus peste ruinele aşezării s-au
U.TC. şi apoi un alt autor influenţă în conştiinţă. un crări de sporire a capa­ că şi elim ină plantele aparţî- răspundere momentul începe­
revirim ent în activitate. cităţilor de transport. rii recoltatului. gerea o fic ia lită ţilo r romane în descoperit vase dc Iul şi frag­
Acelaşi lucru, parcă copiat, Şi apoi să nu omitem un nînd altor soiuri sau varietăţi, Randamentul lo tu rilo r se- sudul D unării, flu v iu l consti­ mente ceramice, urmele unei
poate fi in tiln it la gazeta de In cursul acestui an nu înfăptuirea cerinţei ca fieca­ tuind o graniţă mai sigură vetre dc foc şi a unui bordei
fost alocate peste 15 m i­
perete a organizaţiei de ba­ alt aspect : tendinţa mai ve­ ; lioanc lei destinate precum şi cele slab dezvoltate, mincere de luccrnâ, trifo i, re unitate agricolă să-şi pro­ dc apărat, n-a însemnat însă din sec. IX —X Aceste urme
ză „cazane" de la Termocen­ che „moştenjtă", spre gran­ construirii unui nou atacate de boli $i dăunători ghizdei şi sparcetă este con­ ducă săminţa de leguminoase $i încetarea oricărei forme de ale persistentei populaţiei lo­
trală, unde In două din cele domanie : gazete de perete tunel lung dc 650 me­ După întreţinere, loturile diţionat nem ijlocit de lucrările perene pentru necesarul pro­ viată socială în acest ţinut. cale demonstrează utilizarea
trei rubrici se vorbeşte ab­ veritabile construcţii arhitec­ tri in zona Râniţa. pre­ sînt supuse operaţiunii de re­ de întreţinere ce se aplică, priu cit şi cantităţile contrac­ Populaţia locală dacică. în solului fe rtil din preajma De­
stract. la general, despre în­ turale. din zidărie masivă, cum şi mărirea p ro filu ­ tate cu Agrosemul. impune o r­ curs de romanizare, a conti­ vei de azi peniru nevoile cu­
semnătatea şi sem nificaţiile ori construcţii metalice în­ lui altor 3 (unele. în ve­ cunoaştere în scopul determ i­ precum şi de momentul recol­ ganizarea temeinică a prim ei nua! să trăiască pe păm întu- rente de hrană. Ce alt scop
zilei de J Mai. Aici cel pu­ zorzonate cu fel de fel de a r­ derea electrificării gc- nării gradului de puritate bio­ tării. Combaterea buruienilor 1 ile de baştină. Societatea au­ dccit practicarea ag ricultu rii,
ţin nu se aminteşte nici un tific ii şi lucrături .artistice". ■ nerole a liniei pînă in logică a soiului respectiv. Reu­ se realizează pe cale clîlmică, coase pc lo tu rile semincere, tohtonă. incepînd cu sfîrşitvil ar fi putut determ ina popu­
nume de om, nici un fapt de .Sc vede treaba, cel puţin ; anul 1973. şita acţiunilor este condiţio­ folosind ierbicidul A re lil. Pe urm ărind obţinerea unor can­ sec III, a evoluat in cadrul laţia locală sâ se stabilească
muncă Totul e scos din con­ din agitaţia existentă acum De asemenea. eslc tită ţi cit mai mari de sămînţă unei noi etape istorice, cunos­ intr-o zonă deschisă. în valea
dei si parcă plagiat din a r­ că unele comitete de partid prevăzută începerea lu ­ nală in măsură hotârîtoarc de loturile semănate in rînduri la hectar. Astfel se poale re­ cută sub term enul generic de fe rtilă a M ureşului, expusă in ­
din întreprinderi şi şantiere
ticolele de fond ale ziarelor (să nu mai vorbim şi de in ­ cră rilo r de centralizare aportul cadrelor tehnice din distanţate (la luccrnâ şi spar- nunţa la procurarea seminţe­ perioada de trecere la feuda­ vaziilor popoarelor m igratoa­
de acum (iţiv a ani. clcctro-dinam ică a sta­ unităţi în îndrumarea şi con­ ectă), se efectuează prăşilul re ?
stitu ţii), unele birouri ale lor din alte judeţe, realizîn- lism. perioadă în care pe aces­
Unele lozinci... şi ce lozinci organizaţiilor de bază şi res­ ţiilo r precum şi coman­ tro lu l executării lu cră rilo r de mecanic ori de cîte ori este te meleaguri a luat fiin ţă lim ­ După cum reiese din ann’ i-
cu chemări patetice se găsesc ponsabili eu problemele de da centralizată a tra fi­ întreţinere pe lo tu rile semin- necesar. du-se chiar disponibilităţi pen­ ba română şi poporul român. za m aterialelor arheologice,
aşezate in locuri lăturalnice, propagandă din cadrul aces­ cului de către un s*n- cere. Orice subapreciere a u­ tru livrare. In acest răstim p de şapte autohtonii au continuat să lo­
stropite cu noroi, parcă fe ri­ tora. sc concentrează in as­ gur serviciu dc dispece­ Producerea sem inţelor de veacuri (271 e.n. — secolul cuiască în vechile aşezări ro­
te de văzul oam enilor Kle nu pecte nesemnificative, de fa­ rat. neia din lucrările am intite nu leguminoase perene nu se Ing. EUGEN IOHOM X). autohtonii, uim in d un mane sau în preajma lor.
numai că nu-şi îndeplinesc ţadă si scapă din vedere toc­ diurn plin de restrişti şi greu­ Populaţie de agricultori si
menirea, dar. celui ce le ve­ mai esenţialul : conţinutul a- tăţi, în condiţiile trecerii nu­ păstori, practicînd totodată şi
de, celui căruia i sc adresea­ gitaţici vizuale, felul cum ca meroaselor valuri de popoare uncie meşteşuguri (lem nnrilu!.
ză, în loc să-i inspire respect, ivi poale îndeplini in condiţii migratoare, au trecut la fău­ olă ritu l, făurăritul, torsul şi
îi face si o proastă educaţie, oplim e menirea, scopul, desti­ INDUSTRIA HUM EDO. rirea unui nou fel de via|ă şi ţesutul), autohtonii au tră it în
ca si cind ar dori să critice naţia. \ TRACTOARE activitate economică, in care aşezări cu locuinţe modeste,
form alism ul si superficialita­ Toate acestea se petrec — agricultura a devenit p rin ci­ construite la suprafaţa solului
tea. o repetăm înadins — în tim p palul m ijloc de procurare a sau în bordeie săpate în pă-
Pe şantierul din cartierul <c unii activişti de partid de PENTRU C.A.P. | celor necesare tra iu lu i m int, fiin d organizaţi in obşti
Gojdu am văzut panouri prin la m unicipiu şi ai organiza­ In situaţia în care izvoarele săteşti teritoriale, ln cadrul
care sînt făcute cunoscute ter- ţiilo r de sindicat, U.T.C., pre- REANÂ D U PĂ 5 LUNI scrise ale autorilor antici sî obştilor ţăranii stâpincau locu­
i Zestrea tehnică a coopc- j bizantini nu cuprind decit pu­ rile de casă. cu o mică supra­
faţă îm prejur, cu grădină sau
ţine si lapidare relaţii cu p ri­
: rativclor agricole clin jude- j vire la te rito riu l patriei noas­ livadă, iar pâm întul arabil,
păşite c u : 20 038 tone fontă, sarcinile la nici un sortim ent, ; (ui nostru sc îmbogăţeşte i tre. urmele c u ltu rii m ateria­ păşunile, pădurile, rîu rile şi
12 276 tone otel, 3 180 tone la­ acumulînd de la începutul li­ I an de an cu noi utilaje şi ; le. numeroase şi variate, scoa­ iazurile erau proprietate ob­
minate. 726 tone cocs, 18 570 nului restante de 7 450 m etri | maşini necesare desfăşură- | se la iveală în d iferite părţi ştească. Aceste obşti erau con­
tone cărbune, 2 703 metri cubi buşteni, 5 725 m etri cubi j rii in bune condiţii a procc- j ale ţin u tu lu i hunedorean. au duse de către cneji sau juzi
cubi cherestea, 44 tone prepa­ lemn de mină şi 3 940 m etri : sului dc producţie. Acestui j o valoare documentară deose­ aleşi dintre m em brii com uni­
IF . Orâştie. Haţeg şi Petro­ rate de carne. cubi lemn pentru celuloză. In- ! scop ii este destinat şi lotul j bită. prin faptul că sînt izvoa­ tăţii. Cu toate va lu rile de po­
şani care numai in luna tre­ In a doua grupă intră unită­ (r-o situaţie sim ilară se află : dc tractoare p rim it de eoo- re directe si contemporane, poare migratoare ce au trecut
cută au rămas restanţiere cu ţile industriale în care, deşi M L . Hunedoara la prefabri­ î peralivele agricole din U ni­ care evidenţiază faptul câ aici peste aceste meleaguri, cu toa­
18.7 m ilioane Ici. cate din beton şi II.L . Brad la : rea. Pricaz şi Rrctea Strei.
s-au înregistrai restanţe de la a existat o amplă şi continuă te obligaţiile pe care populaţia
Este cunoscut că îndeplini­ începutul anului sau a lunii, cărăm izi şi blocuri ceramice şi : A lto r 7 unităţi coopcratis- activitate economică şi socială le avea faţă de aceştia, socie­
rea exemplară a volum ului decada a treia a constituit o mobilă i Ic urmează sâ li se livreze a populaţiei daco-romane. tatea locală a cunoscut o dez­
producţiei globale si marfă veritabilă perioadă de redre­ Din cele trei cazuri rezidă j tractoare, prin întreprinde- Reutilizarea a m fiteatrului voltare continuă şi ascenden­
vîndută şi încasată este hotâ- sare. A m intim aici colectivul cu claritate concluzia câ in i rea judeţeană dc aprovizio- . roman de la Ulpia Trniana tă, un impuls acestei evoluţii
rito r condiţionată de realiza­ IM . Hunedoara, unde s-a re­ întreprinderile în care comite­ ; nare a C.A.P. : Sarmizegetusa cu o mică in ­ imprimîndu-1, în sec. V II. lua­
rea ritm ică a prevederilor cuperat rămînerea in urmă la tele de direcţie şi organizaţii­ cintă fortificată, tezaurul de rea de contact cu obştea sla­
cantitative la toate sortim en­ două sortim ente de- bază, pro- le de partid au făcut din r it­ monede m ici de aramă din
tele. Aceslei probleme esenţi­ dueîndu-se suplim entar 1 635 micitatea realizării sarcinilor tim p u l lui Valentinian I (364— vă, al cărei nivel de dezvolta­
ale pentru bunul mers al în­ tone fie r in minereu marfă. de plan o preocupare curentă | Hărnicie re economică şi social-politicâ
tregii activităţi economice, zi­ De asemenea, este îm bucură­ majoră, se pot obţine rezulta­ 375), ascunse într-o lojă a am­ era asemănător cu al popu­
arul nostru i->a consacrat tor de pi^ecizat că la „M arm u ­ te valoroase. Şi, invers, acolo fite a tru lui, zidurile de separa­ laţiei autohtone cu care intra
recent o pagină în ca­ ra" Simeria, planul lunar la unde ritm u l producţiei nu este re a camerelor m ari de la pa­
drul ru b ricii „Hunedoara marm ură şi piatră extrasă a u rm ă rit eu atenţie, unde nu se ! tinerească latul augustalilor, construite în legătură.
în întrecere", subliniind fost depăşit eu 13C m etri cubi, intervine cu toată prom ptitu­ cu o tehnică rudim entară, do­ Prof. IOAN ANDRIţOIU
necesitatea imperioasă a înde­ realizindu-se pentru prim a oa­ dinea pentru asigurarea unor
p lin irii sarcinilor zilnic, deca­ ră în acest an depăşirea cu condiţii normale de lucru, va­ i In cadrul a cţiunilor vo- i
dă eu decadă şi în toate sec­ 3C30 m etri pătraţi a prevede­ loarea rezultatelor se menţine i Iuntar-patrioticc pentru în- }
toarele rilo r la dale mozaieate. Ase­ sub posibilităţi şi cerinţe. ; frum uscţarca oraşului, tine- j
P rivind tabloul general al menea aprecieri merită cu p ri­ U ltim a decadă a lunii mai. \ rii clin Sim eria nu prestat :
rezultatelor cantitative, se con­ sosinţă conducerile şi colecti­ cind unele u n itâ ji cum sînt ; un marc volum dc muncă. ;
stată ca şi în lunile trecute vele de la I M T*bea. I L Si­ minele Văii Jiulu i. I M. Hune­ ; Recent, tin e rii utccişti dc la : Noi sortimente asimi-
trei moduri diferite în care meria. I.I L. Orăşlie. doara. „M arm ura" Simeria au : U.M.M.R. şi naza 12 Simc- ;
comitetele de direcţie şi orga­ In fine. se menţine încă a realizat între 38 şi 44 la sută \ ria au colectat şi trim is o- j
nizaţiile de partid abordează treia categorie de în tre p rin ­ clin producţia întregii luni, de­ ; (clarilor dc la Hunedoara j
ritm icitatea. In prim a grupă deri unde, nu numai că nu monstrează eă printr-o con­ j peste HO de tone fier vechi, j : late în producţie
se detaşează acele în tre p rin ­ se întreprind măsuri pentru centrare şi coordonare intensi­ \ Elevii şcolii generale clin j
deri unde se urmăreşte stărui­ recuperarea restanţelor, dar vă şi raţională a potenţialu­ î Sîntandrci. utccişti clin cla- ;
tor îndeplinirea sarcinilor pe acestea se am plifică de la o lui între prin d erilo r se pot ob­ î selc 7 şi H au plantat în j In cadrul F abricii dc nasturi din Deva au fost asi­
zile. agregate şi form aţii de zi la alta Cu riscul de a re­ ţine indiscutabile sporuri de j prim ăvara acestui an 100 ; m ilate dc curind in fabricaţie noi produse destinate fa ­
lucru, unde se acţionează ener­ peta din nou ceea ce am maî producţie. Este ceea ce se ce­ : dc pomi, au sădit flo ri şi j b ricilo r de confecţii şi m obilă din ţară. Astfel, in pre­
gic pentru crearea tuturor con­ arătat şi cu alte p rile ju ri, tre­ re eu acuitate acum din par­ \ tran d afiri pc zonele verzi ' zent sc fabrică nasturi din polistircn şi policstcri In
d iţiilo r necesare desfăşurării buie sâ precizăm câ la între­ tea fiecărui colectiv de m un­ : din incinta c u rţii dc la ; d iferite culori şi m ărim i. De asemenea, au fost in tro ­
normale a proceselor de pro­ prinderile forestiere Haţeg şi că. pentru a asigura încă din î şcoală şi căm inul cultural. ; duse în producţie de scrie d ife rite piese pentru fa b ri­
ducţie. Vom remarca mai ales cile de m obilă ca : butoane, nasturi pentru tapiţerie
colectivele C.S.IL U.V. Călan. Orâştie nu se simte eîtuşi do aeesle prim e zile de lucru ale ; au încărcat şi descărcat ba- ; care se bucură din partea beneficiarului dc o bună
IM Deva. minele Lupeni şi puţin efectul e fo rtu rilo r şi lunii iunie succesele sconlale ; last şi dale ornamentale, i : apreciere.
Paroşeni, I F. Deva. I I C. De­ m ăsurilor promise de nenumă­ în îndeplinirea exemplară a ; participinri şi la construirea j Introducerea în fabricaţie a noilor produse va
va. Datorită e fo rtu rilo r depu­ rate ort de cele două com ite­ prevedcMilor planului şi anga­ ; unui trotuar la şcoală şi Ia : i aduce un spor al producţiei in acest an în valoare dc
Lăcâtusul Kis Francisc de la atelierul de reductoare al F.C. se. aceste colective au contri­ 300 000 Ici.
Orâstie, este unul din muncitorii de frunte ai fabricii. buit nem ijlocit ca prevederile te de direcţie. In luna trecută, jam entelor pe prim ul semes­ i cămin. i
planului pe 5 luni sâ fie de- ambele unităţi nu au realizat tru al anului. \_________________________ _________ [