Page 12 - Drumul_socialismului_1969_08

Pag. I DRUMUL SOCIALISMULUI DUMINICA 3 AUGUST 1969

VIZITA PREŞEDINTELUI S.U.A.,

RICHARD NIKON, IN T A R A NOASTRĂ

m ulţim e şl strîng m iînile la şină deschisă, care, escortată Cei doi preşedinţi coboară şi teneşti cu poporul american, paşnice, colaborării intre sta­
(Urmore din po$. 1) zeci şi zeci de tineri, bărbaţi de m otociclişti şi urmată de se îndreaptă spre mulţimea cu toate popoarele, de a dez«. te cu sisteme politice diferite. Cuvîntarea
$î femei. Prin simpatia şi cor­ coloana m aşinilor oficiale, se care îi aclamă şl îi înconjoa­ volta legăturile de înţelegere Ea subliniază rolul ce revine
dialitatea cu care a intîm pinat îndreaptă spre reşedinţa re­ ră cu simpatie, dau mina cu şi colaborare cu toate ţările, statelor mari şi mici. contri­
pe oaspeţi, populaţia Capita­ zervată oaspeţilor. De-a lungul numeroşi cetăţeni. fără deosebire de orînduirca buţia pe care acestea o pot a­
prietenia româno-americană’ lei a dat expresie stimei po­ traseului, îm podobit cu drape­ duce ia asigurarea aplicării
— a fost rostită în lim ba ro­ porului român fată de po­ Cei doi conducători de stat lor social-politieâ. în interesul p rin cip iilo r coexistenţei paşni­
mână. porul american, fată de capa­ le de stat ale S.U.A. şi Româ­ răspund cu cordialitate m ani­ păcii şi progresului din lumea ce în relaţiile Internationale. preşedintelui
Urmează defilarea gărzii de cităţile sale creatoare şi reali­ niei, în comuna Otopeni şi pe festărilor de prietenie ale întreagă.
O
.
onoare. zările obţinute In domeniul bulevardele Capitalei, zeci şl populaţiei. Aşa cum a apreciat şi presa Ceremonia sosirii preşedin­
zeci de m ii de bucureşteni sa­
Un grup de tinere, în fru ­ dezvoltării forţelor de produc­ In prim irea făcută preşedin­ internaţională, această vizită telui Nixon a fost transmisă
moase costume româneşti ofe­ ţie, a tehnicii, ştiinţei şi cul­ lută cu căldură pe oaspeţi şi telui S ute lo r Unite ale Ame- este de natură să aibă efecte în direct de posturile româ­
ră buchete de flo ri. pe conducătorii români. Se rlc ii şi-a găsii o vie expresie pozitive, să influenţeze crea­ Richard Nixon
tu rii în ţara sa neşti de radio şl televiziune şi
Cetăţenii a fla ţi pe aeroport In aplauzele şi ura lele ce­ aud urări de bun sosit, sînt tradiţionala ospitalitate a po­ rea pe mai departe a unui c li­ reluată de posturi străine.
aclamă îndelung pe cei doi lor prezenţi, cei doi conducă­ fluturate stegulete. Pe parcurs, porului român, dorinţa sa sin­ mat politic favorabil dialogu­
preşedinţi care se apropie de tori de stat iau loc într-o ma­ coloana de maşini se opreşte. ceră de a întreţine relaţii prie­ lui, schim burilor dc vederi (Agerpi.es)
la sosirea
Dineu oficial oferit de preşedintele Consiliului de Stat

în Bucureşti

Preşedintele C onsiliului de Au luat parte Ion Gheorghe şi ai C onsiliului de M i­ asistent special al preşedinte­ de presă al preşedintelui, col. au fost intonate im nurile de
Stat al Republicii Socialiste Maurer, Gheorghe Apostol, niştri, membri ai /C onsi­ lui pentru problemele securi­ James D. Hughes. adjutant stat ale celor două tari.
România, Nicolae Ceauşescu. Chivu Stoica, Paul Nieulescu- liu lu i de Stat şi ai gu­ tăţii naţionale. .Tohn D. Ehr- m ilita r al preşedintelui, Ri- In tim pul dineului, care s-a trebuie să aibă aceleaşi carac­
şi soţia, au o fe rit simbătâ, în M izil, V irg il Trofici. 11 io vernului. conducători de insti­ chard H. Davis. ambasadorul desfăşurat înlr-o atmosferă teristici. Ţara mea a luat în­
saloanele Consiliului de Stat, Verdet, m em brii şi mem­ tu ţii centrale, împreună cu lichman. consilier al preşedin- S.U.A. la Bucureşti, şi alte caldă, cordială preşedintele că de pe acum in iţia tive noi
un dineu oficial în onoarea brii supleanţi ai Com itetului soţiile, m em brii suitei perma­ lelui. H R. Haldemnn. asistenl persoane o.'icialc care însoţesc N iroC e Ceauşescu şi preşedin­ pentru «a reduce încordarea
preşedintelui Statelor Unite Executiv şi secretarii CC. al nente române a domnului şi al preşedintelui, James Keogh. pe preşedintele Statelor U n i­ tele Richard Nixon au rostii pentru o viaţă in care să nu care există In lume. Noi sîn­
ale A m ericii, Richard Nixon, P C R cu soliile. vice­ doamnei Nixon asistenl special al preşedinte­ te ale Am ericii. ■-/toasturi. tem gata să răspundem ferm
şl a soţiei sale. preşedinţii C onsiliului de Stat Au participat H. Kissinger, lui, Ronnld Ziegler. secretar înaintea începerii dineului (Agerpres) cxislo (cama de război sau şi pozitiv la in iţia tive le since­
ameninţarea de război, pentru
re şi concrete pe care a lţii ar
o cooperare constructivă cu putea să le aibă Fiecare na­
a lţii, aflaţi mai aproape sau ţiune. indiferent de mărime,
mal departe. (Aplauze). de regiunea în care este situ ­
loastul preşedintelui loastul preşedintelui început să fim sinceri unii cu ată in lume. ne va găsi recep­
Sîntem de acord ca de la
tivi la ideile noi, realiste, pe
a lţii. Deosebirile dintre
noi
• sînt chestiuni de esenţă : în- calea spre pace. dumnea­
Scopul in vita ţie i
ir-iidcvăr interesele nici unei voastră. domnule preşedinte, şi
naţiuni nu sînt identice cu ce­
vizitei
în
Consiliului de Statelor Unite ale fimericii, le ale altor naţiuni Dar na­ contactele înt
obiectivul
mele
România este a
ţiunile pol să aibă orînduiri
interne foarle diferite şi în a-
cclaşi tim p. să trăiască îm pre­ noastre Acesta
folositor şi paşr
ună în pace. N aţiunile pot să sp irit dc realism .
Nicolae Ceausescu Richard Nixon le diferite şi. în acelaşi timp. că o dată pentru
aibă interese economice foar­
le aştept cu piue
rile noastre. Vă i
să trăiască in pace.
că
Slatelc Unite consideră
Icrnîcc).
Stimate domnule preşedinte, re le-am purtat s-a relevai că ţii internaţionale, a cărei re­ drepturile tuturor naţiunilor dumneavoastră. (.
Stim ată doamnă Nixon, stadiul pe care l-a atins cola­ zolvare ar putea aduce o con­ Domnule preşedinte mele spinoase internaţionale, rare interesele legitim e ale trebuie să fie egale : însă nu Trăiască prieten:
Doamnelor şi dom nilor, borarea celor două ţâri este tribuţie radicală la întărirea Ceauşescu, crede înlr-o mai bună înţele­ fiecărei ţâri sini respect de. americană. (Aplau
Sînt bucuros să vă pot salu­ insă departe de a epuiza posi­ păcii, este înfăptuirea dezar­ Stim ată doamnă Ceauşescu, gere. înlr-o comunicare mai iar interesele tuturor sînt considerăm că toate naţiunile repetate, uralc şi <
ta pe dumneavoastră, înalţi b ilită ţile existente şi s-a ma­ m ării şi, in prim ul rînd, a de­ Doamnelor şi domnilor, largă, chiar d^câ există puncte salvgardate
reprezentanţi ai poporului a­ nifestat dorinţa reciprocă dc a zarm ării atomice, realizarea Înainte de a mă referi la dc vedere deosebite. Tocmai Astăzi, cînd am intrat în o­ începerea convorbii
Domnule preşedinte,
merican, la acest dineu. P ri­ explora noi căi de extindere a unor măsuri concrete pe calea cuvintele domnului preşedinte de aceea avem această în lil-
mirea care vi s-a făcut, dom­ schim burilor şi cooperării reducerii şi lichidării perico­ Ceauşescu, aş dori să relev că nire. raş, am văzut numeroase
nule preşedinte, de către cetă­ noastre economice, ştiinţifice, lului termonuclear. In acest am fost mişcaţi de prim irea Domnule preşedinte, pancarte pe care erau dese­
ţenii Capitalei reflectă senti­ tehnice şi culturale. sens, o im portanţă deosebită călduroasă, generoasă pe care Ţara dumneavoastră promo­ naţi cei trei aslronauţi. Peste oficiale
mentele de preţuire şi de stimă îm i exprim convingerea că ar avea lichidarea îm p ă rţirii am avut-o astăzi )a Bucureşti. vează o politică de dezvolta­ un m iliard de oameni clin în­
pe care cele două popoare ale vizita dumneavoastră în Româ­ lu m ii în blocuri m ilitare opu­ Am călătorit în multe ţări re a re la ţiilo r şi contactelor treaga lume au văzut şi auzit
noastre şi le poartă reciproc, nia, dom niile preşedinte, va se, desfiinţarea Pactului A t­ din lume. am vizitat multe cn toate naţiunile. Căutaţi in ­ aselenizarea. Omenirea a vă­ Sîmbâlă după-amiuză, lu Fa gere reciprocă, părţile au con­
exprim ă dorinţa poporului marca un pas însemnat în lanticului de Nord şi, conco­ capitale, cred însă că nicio­ ii-u n mod foarte activ soluţii zut păm înlul nostru înlr-o laiu l C onsiliului dc Stat au în-^ venit asupra m odalităţii des­
nostru de pace şi prietenie cu dezvoltarea ra porturilor m ul­ mitent, a T ratatului de la V ar­ dată nu am văzut o prim ire pentru reducerea încordării nouă perspectivă — ca un lă­ ccput convoi b irilc oficiale făşurării convorbirilor, astfel
poporul american, cu toate tilaterale, reciproc avantajoa­ şovia, lichidarea bazelor m ili­ aşa de călduroasă, aşa de ge­ internaţionale. Tara mea îm ­ caş al unei (am ilii umane, ale româno-americane. Incit tim pul rezervat pentru
popoarele lum ii. Este incon­ se, între ţările noastre tare străine şi retragerea neroasă cum a fost cea de părtăşeşte. de asemenea, aces­ cărei asemănări şi interese co­ Din partea română au p arti­ acestea să fie folosit d t mai
testabil că prezenţa pentru Considerăm, de asemenea, trupelor în graniţele lor na­ astăzi la Bucureşti Sintem te obiective. In momentul de mune depăşesc cu m ult deose­ cipat : Nicolae Ceauşescu, pre­ deplin.
prim a oară in istorie a pre­ pozitiv faptul că discuţiile au ţionale. Ştim că acestea sînt foarte m u lţu m iţi Din toată faţă. noi căutăm mijloace pen­ birile. şedintele C onsiliului de Stal. In continuare, preşedintele
şedintelui Statelor Unite ale conturat posibilităţi de lărgire probleme foarte complexe şi inima, vreau să exprim m ul­ tru a asigura securitatea, pro­ Deoarece toate naţiunile Ion Gheorghe Maurer, preşe­ Nicolae Ceauşescu şi preşedin­
A m ericii în România are o a conlucrării noastre pe arena serioase, dar oamenii politici, ţum irea noastră. gresul şi independenţa na ţiu­ trebuie să urmărească Înţe­ dintele Consiliului dc M iniş­ tele Richard Nixon, împreună
semnificaţie deosebită pentru mondială. în interesul cauzei conducătorii statelor, sînt o­ Vizita noastră în ţara dum ­ n ilor din Asia. pentru că, aşa legerea cu preţuiesc foarte tri, Corneliu Mâncscu, m inis­ ('ii preşedintele C onsiliului dc
evoluţia ra p o rtu rilo r dintre păcii. Desigur, în convorbirile bligaţi, dacă ţin seama de in ­ neavoastră este scurtă şi îmi cum a arătat istoria recentă, m ult discuţiile pe care le-am tru l afacerilor externe. Cornel M iniştri, Io n Gheorghe
statele noastre. Ea oglindeşte pe care le-am avut, s-au relie­ teresele om enirii şi ale păcii, exprim regretul că nu poale li dacă nu există pace in Asia, avut astăzi şi aştept cu m ul­ Burtică, m inistrul com erţului Maurer, şi cu asistentul spe­
totodată schim bările pozitive fat şi păreri diferite în legă­ să le abordeze şi să le gă­ mai lungă. Cu toate cu -.ţara nu poate exista pace în în­ tă plăcere convorbirile noas­ exterior. Gcorgc Macovescu, cial al prcşcdipţclyi S.U.A,,
produse în lumea contempora­ tură cu unele probleme ale si­ sească soluţii. Astăzi, omeni­ dumneavoastră este mai mică treaga lume. Ţara mea îşi va tre de mîine Am constatai prim -adjunct al m inistru lu i a- lîe n ry A. Kissingerrau făcui un
nă. este o dovadă a v ia b ilită ţii tuaţiei Internaţionale actuale, rea aşteaptă de la oamenii decit a noastră din punct de asuma sarcinile ce-i revin pen­ creşterea continuă a re laţiilo r faccritor externe. V'asile Gliga. schimb larg dc păreri privind
politicii de coexistenţă paşni­ dar aceasta nu poate fi o pie­ politici, de la conducătorii vedere geografic, ea se bucu­ tru făurirea păcii în lume. bilaterale dintre ţările noastre. adjunct a) m inistrului afaceri­ stadiul şi evoluţia re la ţiilo r
că ce se impune tot mai m ult dică pentru a acţiona în co­ statelor nu vorbe ci fapte, aş­ ră de calitatea diversităţii pe A ici, în Europa, noi sîntem In u ltim ii ani. legăturile lor externe, Cornel Bogdan, bilaterale româno-americane
in viaţa Internaţională. mun pe calea destinderii, pen­ teaptă ea să se îndeplinească care o avem şi noi. Aveţi aici. gata să luăm în consideraţie noastre bilaterale au crescut ambasadorul României la Wa­ in diverse domenii precum si
Este notoriu că România şi tru a căuta noi căi de îm bu­ năzuinţa ei de a trăi in pace / in România, văi frumoase, loale posibilităţile concrete in m ulte domenii, iar ca re­ shington, Jean liaşchir. direc­ posibilităţile de lărgire a aces­
Statele Unite ale A m ericii sînt nătăţire a clim atului politic şi colaborare. m unţi înalţi, cursuri de apă pentru reducerea tensiunii. zultat al convorbirilor noastre tor a.i. in M.A.E. tora în viito r. De asemenea,
state cu regim uri d iferite şi mondial. România porneşte de Un im portant progres în d i­ minunate, o coastă m aritim ă, Noi sîntem în favoarea nego­ voi continua să crească. Din partea americană au au fost abordate unele proble­
ca atare concepţiile noastre la considerentul că toate ţă­ recţia destinderii s-ar înregis­ mari păduri, păm int fertil. c ie rilo r cu p rivire la toate participat : Richard Nixon me ale situaţiei internaţionale
despre dezvoltarea social-poli- rile lum ii, m ari şi m ici, poar- tra, după părerea noastră, prin După cum în România, alături problemele litigioase, nu nu­ Şi acum, domnule preşedin­ preşedintele Slutelor Unite ale actuale. P ărţile au exprim at
tică a lu m ii se deosebesc. Noi lă răspunderea pentru soarta instaurarea unei securităţi de români trăiesc o serie de na­ mai de dragul negocierilor, ci te, perm iteţi-m i ca în numele A m ericii. Hunry A. Kissinger, dorinţa dc a explora noi căi
tuturor să exprim rlin nou a­
considerăm însă că existenţa păcii, pentru evoluţia re la ţiilo r trainice pe continentul euro­ ţionalităţi conlocuitoare. iot pentru soluţionarea litig iilo r, asistent special al preşedinte­ pentru dezvoltarea re la ţiilo r
diferentelor în orinduirea so­ internaţionale, au datoria să pean. Securitatea europeană aşa şi în ţara noastră — un­ in vederea îm bunătăţirii situa­ precierea noastră, m ulţum irea lui pentru problemele securită­ bilaterale în spiritul p rin c i­
cială nu trebuie să împiedice contribuie la soluţionarea pro­ se poale înfăptui pornin- de au venit din m ulte ţări ale ţiei actuale, în vederea prom o­ noastră pentru acest splendid ţii naţionale. Ilnnaid Zicglcr, p iilo r egalităţii în drepturi si
dineu, pentru această muzică,
dezvoltarea re la ţiilo r de cola­ blemelor spinoase ale vieţii du-se de la realităţile sta­ lum ii — trăiesc oameni de vării securităţii pentru noi toţi. pentru lot ce aţi făcut pentru secretar do presă al preşedin­ avantajului reeiproc. înţelege­
borare între na ţiu ni; d im p o tri­ contemporane, la instaurarea tornicite ca urm are a celui de mai multe naţionalităţi. Este . Sîntem gata să ducem ne­ telui, Joscpli Sisro. asistent al rii .şi enoprrării internaţionale
vă. aceasta impune promovarea încrederii şi cooperării între al doilea război mondial, dc la un adevăr că una din legătu­ gocieri într-un mod foarte se­ noi. Ştiu că prim irea pe care secretarului dc stal pentru In aeelaşi tim p. celelalte
activă în viaţa internaţională popoare. existenţa celor două state ger­ rile dintre noi este şi aceea rios, cu p rivire la problema ne-nţi făcut-o astăzi n-a fost problemele O rientului A pro­ personalităţi române şi am eri­
o prim ire numai pentru mine
a coexistentei paşnice, a unei Ca ţară socialistă, România mane. de la recunoaşterea in ­ că astăzi aproape un sfert de crucială şi complexă a arm a­ sau pentru soţia mea, ci a fost piat şi Asiei dc Sud. M artin J. cane au purtat separat convor­
H illenbrand, asistent al secre­
politici realiste, lucide, con­ pune în centrul p o litic ii sale v io la b ilită ţii graniţelor postbe­ m ilion de americani pot spu­ m entelor strategice ; vom lua o manifestare de prietenie tarului de stal pentru proble­ biri asupra unor aspeeto con­
structive, conlucrarea largă a externe colaborarea m ultilate­ lice, inclusiv a frontierei Oder- ne că unul sau ambii părinţi in consideraţie orice aranja­ pentru poporul american. In mele europene Richard li crete ale re la ţiilo r în domeni­
tuturor ţâ rilo r în vederea în ­ rală cu ţările socialiste, de ca­ Neise. O influenţă pozitivă ar r,-au născut în România. ment. care să apere în mod Davis. ambasadorul S.U.A. !u ile economic, lolm ico-ştiinţific,
tă ririi păcii şi securităţii. re este legată prin com unita­ avea ţinerea unei Conferinţe echitabil securitatea tuturor numele poporului nostru vreau cultural, consular dintre cele
V izita dumneavoastră în tea orânduirii sociale Ea dez­ europene, deziderat exprim at Cu toate că vizita noastră părţilor, $i care, in acelaşi să vă. mulţumesc Vorbind în Bucureşti. Mclmut Sonncnfoldt. două ţâri.
România, domnule preşedinte voltă totodată, neîncetat, re­ tot mai m ult de m ulte state In aici este scurtă, vom avea to­ tim p ar asigura controlul creş­ numele poporului american consilier la Consiliul Securită­ C onvorbirile s-au desfăşurat
Barncs
tuşi ocazia să vedem cîteva din
ţii Naţionale, Uarry
vreau să vă spun că noi res­
Nixon, are Ioc în ajunul ani­ la ţii fructuoase, pe toate pla­ înfăptuirea securităţii pe conti­ terii calitative şi cantitative a jjr., consilier. într-un spiri* *'■
versării unui sfert de veac de nurile, cu celelalte ţâri ale nentul nostru sînt vital inie- realizările dumneavoastră, în arm amentelor. pectăm şi acordăm toată cin­ sinceritate şi
m ulte domenii. Din prim a mea
stirea independentei şi suve­
la eliberarea poporului nostru lum ii. veşate nu num ai popoarele eu­ vizită Sn ţara dumneavoastră Noi dorim o pace stabilă în ra n ită ţii naţionale a ţă rii Intr-o atmosferă de înţele­
de sub jugul fascist. In ace6t După părerea noastră, as­ ropene. ci toate popoarele lu ­ şi din in fo rm a ţiile pe care O rientul M ijlociu, o pace în
dumneavoastră. Vtem să
vă
context aş dori să menţionez tăzi, cînd noi şi noi popoare m ii ; realizarea acestui obiec­ le-am p rim it în Statele U ni­ care toate ţările din această adresăm dumneavoastră şi po­ Recepţie
fap tu l că, împreună cu arm a­ se afirm ă pe arena mondială, tiv ar avea o în riu rire deose­ te. sîntem conştienţi de reali­ regiune şi din întreaga lume porului român toate urările de
tele U niunii Sovietice şi cele­ manifestîndu-şi voinţa fermă bit de favorabilă asupra c li­ zările pe care le-aţi făcut în să poată avea încredere, o pa­
lalte armate aliate, ostaşii a­ de a păşi de sine stătător pe m atului politic pe toate con­ construirea unei societăţi mo­ ce pe care nim eni, dinăuntrul bine pentru noi succese în e­ Simbătâ seara, preşedintele gă preşedinl
mericani au contribuit la in- calea progresului şi c iv iliz a ţi­ tinentele. derne. Ne bucurăm că avem sau dlnafara regiunii să nu fo rtu rile pe care le faceţi Consiliului ele Slat al Republi­ meroşi ziariş:
pentru dezvoltarea şi prospe­
fringerea Germaniei fasciste, ei, asigurarea condiţiilor ca îm i exprim convingerea, posibilitatea să vedem mîine o poată exploata pentru sco­ ritatea acestei ţări La noi în cii Socialiste România. Nicolae ini.
la eliberarea popoarelor co­ fiecare naţiune să-şi poată de­ domnule preşedinlp. că în tiln i- cîteva din aceste realizări puri înguste Statele Unite. după cum j Ceauşescu, şi soţia au oferit, Au p a rticij
tropite de nazişti. Luîndu-şi cide singură destinul, calea rea şi convorbirile pe care Pentru toate acestea aveţi fe li­ Domnule preşedinte, poate ştiţi, nc folosim de ex­ la Palatul C onsiliului de M i­ asistent .speci
soarta în pro p riile m îinl si dezvoltării sociale şi politice, le-am avut. hntârirea noastră cită rile noastre. După cum am arătat în presia : „înainte, îm preună", niştri, o recepţie în cinstea lui pentru p
pornind cu toată hotărîrea pe reprezintă im perativul esenţi­ de a dezvolta colaborarea d in ­ cursul discuţiilor noastre de Am descoperit însă că aceas­ preşedintelui Statelor Unite lă ţii naţional*
drum ul unei vie ţi libere şi in ­ al al vie ţii internaţionale. D u­ tre România şi Statele U ni­ In mom entul sosirii la astăzi, noi dorim relaţii n o r­ tă concepţie, că această idee ale Am ericii, Richard Nixon, soane oficial»
dependente, poporul român a pă părerea noastră, în epoca te ale A m ericii vor constitui Bucureşti, am vorbit despre o male cu toate ţările din lu­ nu este originală, ea aparţine şi a soţiei sale. pe preşedinţi
reuşit într-un tim p Istoric scurt actuală condiţia sine qua non un aport însemnat la cauza cauză care stă foarte aproape me. indiferent de orîncluirea şi altora Vă rog perm iteţi-m i Au luat parte Ion Gheorghe xon
să schimbe din tem elii în fă ţi­ a păcii este statornicirea în păcii şi cooperării mondiale, de inim ile noastre, de inima lor internă ; sîntem gata să ca în toastul meu de aslâ- M aurei şi ceilalţi conducători Au fost pn
şarea ţă rii, să-şi dezvolte eco­ raporturile dintre state a la promovarea tot mai largă poporului american, cauza li­ venim in înttm pinarea eforlu- searâ să folosesc cuvintele u ­ do partid şi de slat cu soţiile, siunilor diplo ___
nomia, ştiinţa şi cultura, să p rin cip iilo r independenţei şi în lume a p rin c ip iilo r coexis­ nei păci juste, o pace între po­ vilor fiecărei ţâri care caută nui mare poet român. M ihail vicepreşedinţii C onsiliului de la Bucureşti.
făurească o orînduire nouă al suveranităţii naţionale. abo­ tenţei paşnice. poare care aparţin ,unor rase relaţii normale cu noi Sîntem Eminescu : ..Fiii tăi trăiască Stat şi ai C onsiliului de M in iş­ La intrarea în sala de re­
cărei ţel suprem este bună­ lirea d e finitivă a p o liticii de Avînd loc la cîteva zile doar d iferite şi care au credinţe d i­ fle x ib ili în ce^a ce priveşte numai în frăţie". tri, condueâlori de in s titu ţii cepţie au fost intonate im nu­
starea şi fericirea celor ce dom inaţie şi amestec în tre ­ după înfăptuirea visului m ile­ ferite despre natura om ului şi m ijloacele prin care pacea centrale, cu soţiile, generali, rile de slat ale celor două ţâri.
muncesc Poporul nostru este burile interne ale altora, in ­ nar al oamenilor de a călători cea divină ; o pace între na­ poate fi căutată .şi făurită No! Vă propun să toastăm pen­ academicieni şi a lţi oameni de Recepţia s-a desfăşurat tn-
ferm holârît să continue in ­ staurarea egalităţii depline in ­ pe aştri, întîlnirea noastră dn- ţiu n i cu interese care se deo­ nu punem preţ nici pe polem i­ tru domnul preşedinte Nicolae ştiinţă şi cultură, m em brii m i­ tr o atmosferă de o deosebită
tens vasta sa muncă paş­ tre naţiuni. Aceste principii bîndeşte o sem nificaţie deose­ sebesc şi care au orînduiri so­ ca rcciDrocă. nici pe euforia Ceauşescu. pentru prietenia siunii române ataşate pe lin ­
nică creatoare, să asigu­ capătă o tot mal mare recu­ bită. Ea simbolizează posibili­ ciale diferite. De un lucru sîn­ falsă. Căutăm esenţa destinde­ româno-americanâ cordialitate.
re progresul neîncetat şl noaştere internaţională, se a- tatea ca popoarele să trăiască tem siguri — sîntem încre­ rii, nu atmosfera ei. Căutăm, (Toastul preşedintelui Rîc-
m u ltila tera l al naţiunii, firm â tot mai m ult in re la ţii­ în pace şi înţelegere ne aceas­ dinţaţi. astăzi sîntem convinşi cu alte cuvinte, nu o race a hard Nixon a fost subliniat in
transform area României in ­ le dintre ţări, se bucură de a­ tă planetă — străvechiul lea­ — că omenirea nu poate să heecm oniilor sau a u n ifo rm i­ repetate rin d u ri cu puternice
tr-o t^râ avansată a lum ii. deziunea largă a opiniei pu­ găn al existenţei lor —, să-şi construiască o pace justă, o tăţii artificiale, ci o pace în aplauze).
Pe această bază, el participă blice de pretutindeni. Ş tirb i­ unească eforturile pentru în ­ pace care va dura. pînă cînd
tot mal activ la schim bul de rea lo r periclitează securitatea făptuirea celuilalt vis m ilenar: tonte naţiunile nu recunosc şî
valori materiale şi spirituale lum ii, creează animozitate, o lume fără războaie, fără dis­ nu acordă toate drepturile fie ­
ale om enirii contemporane. conflicte, noi focare de război trugeri, o lume a colaborării cărei naţiuni, fie ea mică sau Vizitele doamnei Patricia Nixon
In ţara noastră sînt cunos­ In legătură cu aceasLa, nu şi progresului. Sîntem con­ mare
cute rem arcabilele realizări putem să nu ne exprim ăm în­ vinşi că această întîlnire, con­ Există între Statele Unîte şl
ale poporului dumneavoastră grijorarea pe care ne-o pro­ vorbirile noastre reprezintă un România m ulte asemănări. Soţia preşedintelui State­ te în lim ba engleză o urare de
pe planul economiei, ştiinţei, voacă — ca de altfel întregii moment hotârîtor in lărgirea Mai sînt însă şi unele aspecte lor Unite ale A m ericii, P atri- bun sosit.
tehnicii şi culturii, Grandioa­ lum i — continuarea războiului colaborării şi cooperării m u lti­ care ne deosebesc. Orânduiri­ cia Nixon, a făcut sîmbâtâ V irg il Radulian prezintă as­
sa călătorie astrală a cosmo­ din Vietnam. In discuţiile pe laterale dintre România şi le noastre sociale şi politice se dupâ-amiazâ o vizită protoco­ pecte din bogata activitate a
nauţilor americani — p rim ii care le-am avut v-am expus Statele Unite, dintre popoare­ deosebesc. Se deosebeşte si lară soţiei preşedintelui Con­ pionierilor şi şcolarilor, după
pămînteni care au pus picio­ pe larg poziţia ţă rii noastre le român şi american. Am do­ politica economică. In acelaşi siliulu i de Stat al R epublicii oare se vizitează o expoziţie
rul pe Lună şi au adus pe faţă de această problemă. Noi ri, totodată, ca această vizită, tim p. nu îm părtăşim puncte Socialiste România, Elena ilustrînd rodul talentelor şi
planeta noastră materie de pe sperăm că tratativele de la Pa­ apreciată de opinia publică de vedere comune în ceea ce Ceauşescu. a p titu d in ilo r m em brilor din
un a lt corp ceresc — ne-a ris vor duce la încetarea drept un eveniment de seamă priveşte lumea şi viito ru l el. La în tîln ire au luat parte rele 54 de cercuri tehnice şl
bucurat, pentru că ea repre­ războiului, la retragerea trupe­ în viaţa internaţională, să Notînd faptul că în anum ite doamnele Elena Maurer şi cu llural-artisticc ale palatului.
zintă o strălucită victorie a lor din Vietnam, creîndu-se marcheze un progres pe calea puncte de vedere există deose­ Mia Groza. Doamna Nixon notează In car­
geniului uman, a cunoaşterii astfel condiţii ca poporul vie t­ îm bunătăţirii re la ţiilo r dintre b iri. trebuie să constatăm. în ★ tea de onoare a expoziţiei i
universale. Acest eveniment a­ namez să-şi poată hotărî sin­ toate naţiunile lum ii, libere şi acelaşi timp. că există puncte In aceeaşi după-nmiază. ,.Cele mai bune urări tutu ro r
rată o dată mai m ult cit de gur calea dezvoltării economi­ egale în drepturi de vedere unde sîntem foarte doamna Patricia Nixon, îm ­ din partea poporului Statelor
necesar este să instaurăm pe ce. sociale, independent, fără D aţi-m i voie să toastez pen­ apropiaţi. Statele Unite şi preună cu doamnele Elena Unite ale A m ericii".
planeta noastră convieţuirea şi nici un amestec dinafară De tru triu m fu l păcii, acest mă­ România sînt membre ale fa­ Ceauşescu, Elena Maurer, Mia După o plim bare prin parcul
colaborarea paşnică Intre toa­ asemenea. România consideră reţ ideal al oamenilor de pe m iliei umane, ale fam iliei na­ Groza, Adriana Stâtescu, Em i­ palatului, distinsele vizitatoare
te popoarele. Ne exprim ăm necesar să se depună toate e­ toate continentele, indiferent ţiu n ilo r şi, ca atare, amîndouă lia Rogdan şi cu general-ma- asistă la un antrenament de
speranţa că această cucerire a fo rtu rile pentru rezolvarea de rasă, credinţă, convingeri se bucură de toate drepturile ior Nicolae Negulescu au v iz i­ gimnastică artistică şl la un
m in ţii va contribui nu numai conflictului din O rientul ADro- politice şi filozofice. naţiunilor Intr-o lume unde tat Palatul P ionierilor Oaspe­ scurt spectacol de dansuri şi
la progresul ştiinţei şi tehni­ piat în sp iritu l re z o lu ţie i Con­ In sănătatea dumneavoastră dis*anlelo se micşorează din tele sînt jnlîm pinate dc V irg il rîn lcrc populare româneşti,
cii, ci şi la dezvoltarea coope­ siliu lu i de Securitate clin 1967, domnule preşedinte. în sănăta­ ?' în zi. fiecare dintre noi vrea Radulian. adjunct al m inistru­ interpretat de un grup de t i­
ră rii intre popoare în interesul in vederea retragerii trupelor tea dumneavoastră, stimată să-şi păstreze in stitu ţiile na­ lui invâţâm înlului. preşedinte­ neri artişti.
păcii şi civilizaţiei. israeliene din te rito riile ocu­ doamnă Nixon. în sănătatea ţionale' şi acele trăsături na­ le Consiliului Naţional al O r­ în încheierea vizitei, doamna
Apreciem faptul că relaţiile pate. asigurării dreptului fie ­ celorlalţi oaspeţi, a tuturor ce­ ţionale unice Fiecare dintre ganizaţiei P ionierilor, clc prof. Patricia Nixon adresează rîlc -
dintre România şi State­ cărui stat din această zonă la lor de faţă ! noi vrea să dezvolte bunăsta­ D um itru Cojoc, directorul pa­ va cuvinte copiilor, m u lţu ­
le U nite ale Am ericii — existenţă independentă, la dez­ (Toastul preşedintelui Nicolae latului şi dc alte persoane o fi­ meşte pentru prim irea căldu­ S.U.A. In prim plan se vede unul din conteinerele cu rocă
între care nu există litig ii sta­ voltare şi progres. Ceauşescu a fost subliniat în rea economică a propriului po­ ciale. Din grupul de pionieri, roasă şi transm ite cele mai bu­ lunarâ. La stingă, camera de decontaminare unde sînt plasate
tale — cunosc o dezvoltare as­ România apreciază că una repetate rîn d u ri cu puternice por. fiecare dintre noi caută aliniat in holul de onoare, se ne urări din partea tineretu­ conteinerele cu eşantioane de pe Lună, la laboratorul Centrului
cendenţă. In discuţiile pe ca­ din problemele nodale ale vie­ aplauze). soluţii paşnice pentru proble­ desprinde un copil care rostoş- lui american. spaţial de la Houston,
TirARUL | Iolreprlqgtffţ p o llfn g g U 065