Page 7 - Drumul_socialismului_1969_10
P. 7

DRUMUL  SOCIALISMULUI  -  VINERI  OCTOMBRIE  1969











       DIALOG  CU                                                                                                              noastră  foarte  putini  se  ocupau   maşlu  şl  N.  Creţu.  In  luna  de­  lls"  a  primit  8  hectare  de  te­  Produsele  formate  riln  droguri,

                                                                                                                                 In  urmă  eu  40  de  ani  în  ţara
                                                                   |  Volum  sporit de  mărfuri
                                                                                                                                                                                                                         extracte,  ceaiuri,  siropuri,  vi­
                                                                                                                                                             cembrie  1829  Jn  oraşul  Orâştie,
                                                                                                                                                                                           ren  lingă  localul  administrativ
                                                                                                                               cu  cultivarea  plantelor  medici­
                                                                                                                                                                                                                         ctc.,  au  fost  comercializate  in
                                                                                                                                                                                           ţionează  şl  azi.  Acest  teren  s-a
                                                                                                                                                             şi-şi  Începe  activitatea  „Digita-
                                                                                                                               nale,  coleotârlle  fficfndu-se  mal   Judeţul  Hunedoara  e  Înfiinţată   din  strada I C.  Frlmu  unde  func­  nuri  medicinale,  legume  uscate
                                                                                                                                                                                                                                            Datorită
                                                                                                                                                                                                                         tară  şi  peslc  hotare.
                                                                                                  minerilor
                                                                                                                                                             lls"  —  prima  cooperativă  agri­
                                                                                                                                                                                           Irigat  ţl  s-a  prelucrat  conform
                                                                                                                               mult  de  străini  pentru
                                                                         la  dispoziţi
                                                                   |
                                                                                                                                                   export,
                                                                                                                                                                                                                         calităţii  superioare  a  produse­
                                                                                                                                                             cola  română  pentru  cultura  şl
       CITITORII                                                   I  I                                                        tar  noi  tributari  străinătăţii  fă­  colectarea  plantelor  medicinale   în  răsadniţe  reci  şl  calde,  sau   lor  sale.  cooperativa  „Dlgitalis"
                                                                                                                                                                                           cerinţelor  fiecărei  varietăţi  de
                                                                                                                                                                                           plante.  Plantele  sc  lnsămlniau
                                                                                                                               ceam  import  de  produsele  plan­
                                                                                                                                                                                                                         Orăstie,  e-a  făcut  repede  cunos­
                                                                                                                                                             şl  produse  chlmico-farmaeeutl-
                                                                                                                               telor  medicinale  şl  de  droguri.
                                                                                                                                                                                                                         cută  şl  a  participat  la  mal  mul­
                                                                                                                                                             ce  cu  un  grup  de  16  asociaţi.
                                                                                                                                 Atunci  Samollă  Clumaşlu,  pro­
                                                                        Schimbările  profunde  pe­  vîndiite  către  populaţie  cu­  fesor  de  ştiinţe  naturale  la  11-  S-a  hotârît  ea  funcţiile  consiliu­  direct  în  teren.  Prin  culturi  şl   te  expoziţii  naţionale.  In  presa
                                                                                                                                                                                                                         vremii  se  puteau  citi  deseori  a-
                                                                                                                                                                                           selecţionere  s-a  reuşit  sâ  se pro-
                                                                                                                                                             lui  de  adminisiraţle  şl  a  cengo-
                                                                      trecute  în  ultimii  ani  în  pe­  noaşte,  in  aceşti  ani,  creş­                                                                               preclcrl  ca  acestea  :  „Coooera-
                                                                      isajul  economic al Văii Jiu-   teri  deosebite.  Dacă  în  1968                                                                                   tivn  de  plante  medicinale   din
                                                                                                                                                                                                                         Orâştlc  este  o  mfndrle  naţiona­
         Dumitru  Sicoie  —  Bâţâlari.   trebuie  sâ  se  adreseze  la  sus-   i   lui  au  înregistrat  —  cum  e  valoarea  mărfurilor  puse  la                                                                       lă".
                                                                                                                                                                                                                          De  asemenea,  cooperativa,  a
       Conform  instrucţiunilor  1513/   amintitul  oficiu  printr-o  cere­  firesc  —  prefaceri  însemna­  dispoziţia   populaţiei   din   A                                                                           luai  parte  la  multe  expoziţii  in­
       1965  —  ale  Ministerului  Fi­  re  în  care  sâ  specifice  urmă­  te  şi  in  viaţa  oamenilor  din   Valea  Jiului  însuma   696                                                                              ternaţionale  In  anii  1932.  1935,
       nanţelor  —  cuantumul  aloca­  toarele  date :  numele  şi  pre­  acest  bazin  carbonifer.  Mii­  milioane  lei,  tn  acest  an.  pe                                                                            1939,  1941,  1942.  cind  a  obţinut
       ţiei  de  stat  pentru  copii  se   numele,  ziua,  luna.  anul  şi  lo­  le  de  apartamente  date  in   parcursul  a  numai  9  luni,                                                                           diplome  de  onoare,  premiul  in-
                                                                                                                                                                                                                         tli  şl  medalii  de  aur.  Astfel,  in
       stabileşte  astfel :  a)  100  lei   cul  naşterii,  perioada  şi  locul   folosinţă,  numeroasele  uni-   valoarea  reprezintă  714  mi­                                                                         1942  cu  Adresa  nr.  371/17.  VI.,  a
       lunar  de  copil,  pentru  benefi­  de  muncâ   (judeţul,  oraşul,   j  tăţi  comerciale  moderne  şl  lioane  Ici.  îmbunătăţiri  în­                                                                            Expoziţiei  din  Milano,  cooperati­
       ciarii  de  alocaţie  cu  domici­  strada)  pentru  care  solicită   I  bine  dotate  au  dus  la  croş-                                                                                                          va  „Digltalls"  primeşte  mulţu­
                                                                                                                                                                                                                         miri  pentru  „Concursul  la  reu­
       liul  statornic  in  mediul  ur­  adeverinţă.  Este  bine,  în  ca­  I  terea  gradului  de  confort  al  semnate  s-au  înregistrat  în                                                                          şita  pavilionului  României".
       ban.  indiferent  de  locul  de   zul  că   solicitantul  posedă   locuilorilor,  la  îmbunătăţi-   aprovizionarea  cu  mărfuri,                                                                                   Cooperativa  întreţinea  legături
       muncă :  b)  50  lei  lunar,   de   carnet  de  asigurare,  sâ  fie  a­  |  rea  standardului  general  dc  depozitarea,  păstrarea   şi                                                                          comerciale  cu   Casa  Puhlmann
                                                                                                                                                                                                                         din  Berlin.  Lelpzig,  Blnzer  Zahn
       copil  pentru  beneficiarii  de   nexat  la cerere.  Cetăţenilor ca­                                                                                                                                              din  Viena,  The  Old  Ştrand  Chi­
       alocaţii  cu  domiciliul  stator­  re  sc  prezintă   personal  —   |  viaţă.  Volumul   mărfurilor  desfacerea  acestora.                                                                                        mica!  and  Drog-Londro, apoi  cu
       nic  In  mediul  rural.  Conform   pentru  cei  din  provincie  acce­                                                                                                                                             Cehoslovacia,   Ungaria.  Olanda,
                                                                                                                                                                                                                         Palestina,  Franţa,  Belgia,  Italia,
       Decretului  150/1909,  cuantu­  sul  este  permis  în  orice  zi  —                                                                                                                                               Danemarca.  Iugoslavia,  Elveţia.
       mul  alocaţiei  s-a  mărit,  înce-   li  se  pun  la  dispoziţie  for­                                                                                                                                            Scandlnavia,  Finlanda.  America.
       pînd  cu  data  de  1  martie  a.c.,   mulare  tip.  Acestea  sînt  for­                                                                                                                                           Anii  de  zbucium  al  războiu­
      cu  30  lei  de  copil.  In  conclu­  malităţile  ce  se  cer.  în  vede­  1   Noi  cadre   calificate                    ceul  Aurel  Vlaicu,  iniţiatorul  şl   rllor,  a  preşedintelui  şi  vice­  ducâ  varietăţi  superioare  ca mă­  lui  mondial  1939-1915  au   fost
                                                                                                                                                                                                                         foarte  grei  pentru  viaţa  coope­
      zie, Oficiul  de  pensii  vă  acor­  rea  stabilirii   vechimii  în                                                       fondatorul  actualei  întreprinderi   preşedintelui  sâ  fie  i  onorifice,   rime.  aromă  şl  bogate  In  princi­  rativei  „Digltalls"  Incit  nu  o da­
                                                                                                                                                             deci  nesalariate.  Intre  anii  19S0-
                                                                                                                                                                                           pii  Active.
                                                                                                                                de  plante  medicinale  din  Or/lş-
      dă  legal  suma  de  00  lei  drept   muncâ  pentru  activitatea  de­                                                     tle,  ajutat  de  învăţătorul  Nico­  1919.  preşedinte  a)  cooperativei   Produsele  Digltalls   purpure*   ,  tâ  conducerea  acesteia  a  trebuit
                                                                                                                                                                                                                         sâ-şl  dea  salariul  tn  marc  par­
      alocaţie  pentru  fiecare  copil.  pusă  la  fostele  întreprinderi   |   în  reţeaua    comercială              i        lae  Cretu  şl  farmacistul  Andrei   „Digltalls"  a  fost  ales  prof.  S.   şl   lanata. Mentha  plperlta au  fost   te  cooperativei  pentru  a  ne  plăti
                                    particulare.  In  cazul  că  soli­                                                          Farago.  au  stabilit  convocarea  u-   Clumaşlu.  Şefi  de  culturi  au fost   obiectul  unor  cercetări  ştiinţi­  muncitorii.
                                                                                                                                nol  adunări  pentru  înfiinţarea
                                                                                                                                                              numiţi  Aurel  Toden  şl  Aurel
        Floarea  Lazăr  —  Bâiţa.  In   citantul  posedă  carnet  de  o-                                                  |     cooperativei  de  plante  medici­  Junlc.  Pentru  colectare  n-au  an­  fice  făcute  In  laboratorul  de bo­  In  ultimii  ani,  Întreprinderea
                                                                                                                                                                                           tanică  generală  şl  farmaceutica
      urma  constatărilor  făcute  de   sigurâri.  eliberat  pînâ  la  data   j   In  reţeaua  comercială  a jn-   publică  din  Hunedoara,  Pe-   j  nale.  In  luna  septembrie  1929  gajat  Şl  Instruit  colectori,  Inflln-   a  Facultăţii  de  farmacie   din   de  plante  medicinale  din  Orâştie
       noi  rezultă  că  Oficiul  de  pen­  de  1  ianuarie  1949,  cu  foile   ■   dejului  nostru  şi-au  începui  troşoni,  Deva,  Brad.  Astfel,   j  s-au  întrunit  la  şcoala  primară   ţtndu-se  subcentre  de  colectare   Bucureşti  de  către  prof.  Solaco-  a  cunoscut  o  continua  dezvolta­
      sii  Deva  vă  acordă  o  pensie   ştampilate  sau  timbrate   de   de  curind  activitatea   noile   iu  unităţile  comerciale   din   j  $1  eu   procedat  la  Înfiinţarea   in  diferite  regiuni  ale  ţârii.  lu  şl  Constantlnescu,  Iar  rezul­  re.  Azi.  urmaşii  aeestor  înain­
                                                                                                                                                               Primele  culturi  de  plante  «-au
      de  486  Ici  lunar,  dc  la  data   fosta  Casă  centrală  de  asigu­  cadre  dc  absolvenţi  ai  şcoli-   aceste  oraşe  vor  contribui  la   j  cooperativei  .,Dlgltnlls“.   Ar.tfe)   făcut  de  către  asociaţii  S.  Ciu-   tatul  a  fost  publicat  în  Buleti­  taşi,  purtători  al  vechil  tradi­
      de  1  ianuarie  1969.  Faptul  că   rări  sociale,  nu  mai  este  ne­  j   lor  profesionale  comerciale  o  mai  bună  servire  a  cum-   j  ziua  de  22  septembrie  este  ziua   maşlu,  N.  Creţu.  Oh.  Cugevean.   nul  Societăţii  de  ştiinţe  farma­
      dumneavoastră  primiţi  o  su­                              i   După  ce  s-au  pregătit  teore*  părător (lor  51  de  vinzâtori   j  de  naştere  a  acestei  cooperati­  N.  Bobel.  N.  Voj.  şl  R.  Boz-   ceutice  dtn  România  nr.  3.  pag.   ţii.  lucrează  cu  aceeaşi  perseve­
      mă  mai  mică,  nu  ştim  cui   voie  de   adeverinţă  întrudt   i   tic  în  şcolile  din  Petroşani  dc  produse  alîmcntaie,  35  de   j  ve.  Statutele  eu  fost  aprobate de   dog  pe  terenurile  proprii.   Ser   Şfl,  în  care  autorii  apreciază  „ca   renţă  şl  pasiune  pentru  colecta­
      s-ar  putea  datora.  Oficiul  de   carnetul  de  asigurare  consti­  !   Cluj  şi  Crniova  şî  nu  făcut  vînzălori  dc  produse  textile,   j  către  Institutul  naţional  al  coo­  mlnţele  necesare  au  fost coman­  bune  frunzele  de  Digltalls  obţi­  rea  plantelor  medicinale,  obtl-
      pensii  Deva  in  colaborare  cu   tuie  proba  valabilă  de  vechi­  practică  în  unităţi  comerciale   electrotehnice,  mctalo-chimi-   j  peraţiei   Bucureşti.   cu   nr.   date  de  la  Semluţeria  Smldt  din   nute  de  această  cooporallvâ"  şl   nţnd  produse  de  calitate  supe­
                                                                                                                                                                                                                         rioară,  căutate  şl  bine  apreciate
      Direcţia  judeţeană  de   poştă   me  în  muncâ  pentru  perioada   j   reprezentative,  cei  peste  150  ce,  37  de  ospătari,  14  cofe-   |  29 594/14  noiembrie  1029.   Actul   Erfurt  şl  Balsz  din  Oradea  pre­  stabileşte  ca  s4  fie  un  „etalnn   in  ţară  şi  peste  hotare.
      şi  telecomunicaţii  vor  între­  respectivă.  Trebuie  reţinut  că   i   de  ubsolvcnţi  nu  fost  repar*  tari  şi  bucătari,  8  mecanici   |  constitutiv  şl  statutele  au  fost   cum  el  din  Alte  colectări.  După   naţional  şl  standardizarea  unul
      prinde  cercetări  pentru  a  elu­                          j   tizaţi  în  unităţile  alimentare,  de  utilaje  şi  instalaţii  frigo­  autentificate  la  Judecătoria  din   multe  şl  grele  Intervenţii,  din   tip  unic  care  sâ  fie  Întrebuin­  Prof.  LIVIA  CIUMAŞIU
      cida  cazul.  Răspunsul  şi  mă­  Ja  oficiul  amintit  mai  sus  se   j   industriale  şi  de  alimentaţie  rifice.      Orâştie-  prin  delegaţii  :  S.  Clu-  anul  1937  cooperativa  „Dlglta-  ţat  In  toate  farmaciile  din  ţara".  Orâştie
      surile  întreprinse  o  să  vi  le   găsesc  şi  actele  doveditoare
      comunice  la  domiciliu.      pentru  perioadele  în  care,  u-   i
                                    nil  cetăţeni  români,  au  parti­
        Vasile  Chiaburu  —  Hune­
      doara.  Sperăm  că  sînteţi  mul­  cipat  la  munca  de reconstruc­
      ţumit  de  modul  cum  v-a  re­  ţie,  au  îndeplinit  obligaţii  mi­                                                                                                                                             ACTUALITĂŢI
      zolvat   reclamaţia   Filiala   litare  în  armatele  altor state,
      O.N.T.  Deva.
                                    sau  au  fost   prizonieri  de
        Andrei  Thalmann  —  Hune­  război.
      doara.  Informaţia  de  care  ne                                                                                                                                                                                  MEDICALE
      scrieţi  dumneavoastră,   am    Nicolae  Ştefia  —  Leauţ.  Nu
      primit-o  de  la  Agenţia  româ­  ne  supără  faptul  că  ne  asal­                                                                                       $   IN   STRADA    MÂ-      a   LA  OFICIUL  DE  PEN­
      nă  de  presă  Bucureşti.  Pen­  taţi  cu  întrebări,  dar  multe                                                                                                                   SII  de  pe  lingă  Direcţia  ju­
       tru  lămuriri   suplimentare   dintre  ele  pot  fi  clarificate                                                                                       RÂŞTI    DIN  CARTIERUL     deţeană  pentru  probleme  de
      vă  îndrumăm  să  luaţi  legătu­                                                                                                                        GOJDU — Deva  a luat  fiinţa   muncă  şi  ocrotiri  sociale  se   „Boala  brutarilor"
      ra  cu  dumnealor,            la  consiliul  popular  al  comu­                                                                                         o  nouă  piaţă  de  alimente.                               In  Berlinul   occidental  au
                                    nei  pe  raza  căreia  domicili­                                                                                          Deocamdată  se  organizează   rezolvă  in  prezent  dosarele   fost  efectuate,  sub  conducerea
                                                                                                                                                                                          de  pensionare  depuse  după
        Anghel  Angheloni  —  satul   aţi.  E  bine  sâ  staţi  de  vorbă                                                                                     aici  doar  comerţul  cu  legu­  25  septembrie  a.c.     prof.  Herbert  Herxheimer,  o
      Pâucine.şti,  comuna  Sarmize-   personal  cu  tovarăşul  preşe­                                                                                        me  şi  fructe  dar  ca  se  na                           serie  de  cercetări  privind  e­
                                                                                                                                                                                                                        voluţia
                                                                                                                                                                                                                                 aşa-numitei  boli  a
      getusa.  Cei  care  au  desfăşu­  dinte  pentru  a  vă  lămuri  în                                                                                      extinde,                                                  brutarilor  —  o  alergie  împo­
                                                                                                                                                                                            6   INCEPIND  CU  15  SEP­
      rat  activitate  la  fostele  Între­  rezolvarea  cazului  pe  care-1                                                                                                               TEMBRIE  A C. D.R.T.A. DE­    triva  fâinei.  In  acest  scop  au
      prinderi  particulare  şi  au  ne­  relataţi.  Noi  nu  ne   putem                                                                                                                                                fost  puşi  sub  observaţie  timp
      voie  de  dovadă  pentru  stabi­  pronunţa  nici  cu  da  nici  cu                                                                                        Q  CONCEDIUL  MEDICAI.    VA  A  SUSPENDAT  URMĂ­       de  cinci  ani  un  număr  de  900
                                                                                                                                                                                          TOARELE TRASEE SEZONI­
      lirea  vechimii  în  muncă,  tre­  nu.  Totul  este  la  latitudinea                                                                                    AL  SALARIAŢILOR  bolnavi   ERE  DE AUTOBUZE:  Haţeg      brutari  şi  tot  atîţia  ucenici. In
                                                                                                                                                                                                                        urma  acestui  sondaj  s-a  con­
      buie  să  se  adreseze,  fie  în   consiliului  popular.                                                                                                de  tuberculoză  poate  fi  dc                            statat  că  alergia  împotriva  fâ­
      scris,  fie  personal,  la  Oficiul   Ileana  Goncia   —  Leauţ.                                                                                        cel  mult  un  an  de  zile   pe   — Gura  Apei,  Orâştie  —  Si-   inei,  care  se  manifestă  pe  de
      de  evidenţa  documentelor  de                                                                                                                          parcursul  a  doi  ani  calen­  bişel  —  Canion  Alun;  incc-   o  parte  prin  eczeme  pe  mîini
      asigurare,  cu  sediul  fn  Bucu­  Desigur  că  tot  '  organele  de                                                                                    daristici.  Bolnavilor  operaţi   pînd  cu  V  octombrie  a  pres­  şi  braţe,  iar  pe  de  altă  parte
                                                                                                                                                                                                                        prin  îmbolnăviri  ale  bronhii­
      reşti,  b-dul  Ano  Ipătescu.  sec­  miliţie  trebuie  să  vă  ajute să                                                                                 li  se  poate  acorda  concediu   curtat  plnă  la  Sălaşu  Supe­  lor  şi  plâmînilor,  a  apărut  la
      torul  I.  •ftqfstyloficiu  are  în   clarificaţi  necazul  relatat.  Vă                                                                                medical  plnă  la  un  an  şi  ju­  rior  traseul  Haţeg  —  Clinic   un  sfert  din  brutarii  cerce­
                                    sfătuim  sâ  vă  adresaţi  perso­                                                                                                                     care  deservea  şi  cabana  Pie­
      păstrare  borderourile  de  coti­                                                                                                                                                                                 taţi  abia  după  o   practicare
                                    nal  comandantului  de  miliţie                                                                                           mătate.  In  astfel  de  cazuri,   trele.  La  15  octombrie  va  fi   îndelungată  a   meseriei.  In
      zare  din  întreaga  ţară,  pentru   din  oraşul  Brad.                                                                                                 salariatul  are  dreptul  doar                            schimb,  8  la  sută  din  uceni­
      perioada   anilor   1912-1940.                                                                                                                          la  concediul  dc  odihnă   pe   suspendat  traseul  direct.  De­  cii  brutari  au  căpătat  alergie
      Pentru  unele  judeţe  cum  ar   Vasile  Lâdoriu   —  Dobra.                                                                                            anul  in  care  şi-a  reînceput   va  —  Gcoagiu-Bui.  A  fost   împotriva  făinei  doar  la  în­
      fi  şi  Hunedoara,  Oficiul  de   Ne  bucură  că  întreprinderea                                                                                        activitatea.  Precizările   au   de  asemenea  prescurtat  plnă   ceputul  activităţii  lor  profe­
      evidenţa  documentelor  de  a-   de  reţele  electrice  Deva  a re­                                                                                     fost  extrase  din  revista  „E­  la  Brazi  traseul  Haţeg  —   sionale,  vindeeîndu-se   apoi
                                                                                                                                                                                                                        definitiv.  Rezultatele  cercetă­
      sîgurare,  posedă  acte  numai   zolvat  operativ  sesizarea dum­                                                                                       VIDENŢA  CONTABILĂ“  nr.    Rin  de  Mori  —  Clopotiva,   rilor  au  demonstrat că  nu  ori­
      din  perioada  anilor  1932-1948.   neavoastră.                    Noua  şl  moderna  clădire  a  poştei  din  Petroşani  adăposteşte  instalaţia  unei  centrale  auto­  7 J1969.  din  cauza   unui  pod  rupt   ce  meseriaş  din  această  bran­
      Cei  care  doresc  să-şi  stabi­                                mate  de  1 000  numere,  ghişetele  pentru  deservirea  populaţiei,  cabine  telefonice,  birouri.                 veste  Rin  Marc.             şă  este  predispus  la  alergie
      lească   vechimea  In  muncă              N.  PANAITESCU                                                                       Foto :  N.  GHENA                                                                  profesională  iar  tinerii   reu­
                                                                                                                                                                                                                        şesc în  cea  mai  mare  parte  să
                                                                                                                                                                                                                        reziste  bolilor  provocate   de
                                                                                                                                                                                                                        făină.
                                                                                                                                produce  şi  o  mare  cantitate
         R A D IO                      C A L E I D O S C O P                                                                    de  azot.                   „Momente                                                    Boli  provocate
        PROGRAMUL  I  :  6,05—9,30  Muji­                                                                                       CRISTALE  DE  AUR                                                                       de  radiaţii
       că  şl  actualităţi  ;  9,30  Memoria                                                                                      Se  pot  obţine  cristale  dc                                                           Clteva  boli  încă  necunoscu­
       pâmintului  românesc  ;  10.CS  Mu­                                                                                      diamant  la  temperaturi^  s»                                                           te  în  ştiinţa  medicală  au  fost
                                                                                                                                presiuni  foarte  ridicate.  Se
       zică  ;  10,10  Curs  de  limba  spanio­  ORAŞ  INTERNAŢIONAL  Ea  a  început  să  se  intere­  trina  unui  magazin  de  biju­  pot  oare obţine  cristale  şi din  teatru                      rom             înregistrate  in  rîndurile  popu­
       lă.  Ciclul  i i.  Lecţia  a  43-a  ;  10.30                                               terii.
       Radio-şcoală  ;  10,50   Fu  slăvită.                        seze  de  atracţiile  locului  dc-                                                                                                                  laţiei  din  Palomares,  sat  si­
       Românie  —  program  de  cîntecc;   Pe  ţărmul  răsăritean   al   terminind  patru  toreadori   Cum  individul  continua  sâ   substanţe   care  nu  cristali­                                                   tuat  pe  ţărmul  de  sud-vest
       11,05  Expoziţia  realizărilor  econo­                       improvizaţi  să  intervină  şi...   nu  se  mişte  din  faţa  vitrinei,   zează ?                                                                   al  Spaniei.  Aici  s-a  prăbuşit
       miei  naţionale  —  România  1969  ;   Indici,  in  Golful  Bengal,  se
       11,25  Codrule,  codruţule  —  melo­  construieşte  primul  oraş  in­  s-o aducă  înapoi  la  păşuna.  poliţiştii  l-au  inşfăcat  şi  l-au   Profesorul  olandez  Rabenau   Spectacolul  antologic   pre­  Iorgu  de  la  Sadagura  şi  spo­  în  ianuarie  1968,  bombardie­
       dii  populare  ;  12,00   Melodii  de   ternaţional  din  lume.  înce­                     intrebat  ce  intenţii  are.   In   a  reuşit  să  obţină  cristaln   zentat  pe  scena  sălii  „Arta"  de   iala  sa  de  cultură  îmbrăcată   rul  american  „B-52"  avînd  la
       Constantin  Alexandru  ;  12.15  Ani                         GANGSTER  NERVOS              loc  de  răspuns,  el  le-a  arătat   dc  aur.  El  a  lucrat  la  o  pre­  teatrul  ieşean   no-a  prilejuit         bord  patru  bombe  cu  hidro­
       din  opere  ;  12,25  Moment  ştiin­  put  tn  anul  1068,  in  acest                                                                                                              tn  haine  nemţeşti,  care  a  im­
       ţific  :  12.30  lntilnlre  cu  melodia   burg  ce  aminteşte  p rin   con­                cu  degetul  vitrina,  in  care  o   siune  nn  prea  mare  şi  o  tem­  clipele  de  neuitat  ale  unei  !n-   presionat  pe  Gafiţa  Rozmari-   gen.  Medicii  spanioli  şi  ame­
       populară  şl  interpretul  preferat;  strucţia  arhitectonică  dc  n   La  ghişeul  unei  bănci  din   pisicuţă  sc  juca  cu  bijute­  peratură.   de   asemenea,   tîlniri  cu  începuturile  teatru­  novici,  cea  care  umblase  atît   ricani,  care  cercetează  bolna­
       13.00  Radiojurnal  ;  13.10  Mic  m a­                                                    riile.                        nu  prea  mare.  A    pus                                                               vii,  refuză  să  dea  declaraţii
       gazin  muzical  ;  14,10  Roz.a  vlntu-   floare  de  lotus, s-a  turnat  pă-   Philadelphia  (S.U.A.)  s-a  o­                                      lui  românesc,   cu  „cînticile   de  mult  vizitînd...  Cernăuţiul   în  legătură  cu  starea  obiec­
       rtlor  :  14,35   Triouri  vocale  de  mînt  din  diferite  ţări  ale  lu­  prit un  cetăţean  care  i-a  pre­           o  bucală  de  aur  intr-un  tub   comice"  savurate  de  generaţia   şi  acum  „se  ofilea"  intr-un
       muzică  uşoară  :  14.SO   Orchestra   mii.  Oraşul   se  va   numi   zentat  funcţionarului  de  ser­  CAM  TlRZIU I    de  cuarţ  şi  a  încălzit  unul   Vâcâreştilor.  a  lui  V.  Alee-                     tivă  a   sănătăţii  oamenilor
       de  muzică  populară  a  ansamblu­                                                                                       din  capetele  acestuia  ptnă  la                         tirg  moldovenesc,  cu  comicul   atinşi  de  aceste  boli.
       lui  Cioclrlla  ;  15,20  Radio  publi­  Auroville,  in  cinstea  lui  Au-   viciu  un  bilet  cu  următorul                                         sandrî  şi  C.  Negruz2Î,  cu  două   irezistibil  al  omului  din  popor
       citate  ;  15.30  Compozitorul  săp-  robindo  Ghosh,  filozof  şi  re-   conţinut :  „Sînt  un  gangster.   O  carte   poştală  purtind   500°C.  Celălalt  capăt  al  tu­  din  creaţiile  celor  doi  înain­  Ş.î  vorba  sa  aspră  care  dove­
       tâmlnll  :  Joseph  llaydn  ;   10,00  volutionar  indian,  mort   in   Sint  extrem  dc  nervos.  Nu   ştampila   poştei  din  Insula   bului  era  mai  rece.  Atomii   taşi  de  seamă  ai  teatrului  ro­
       Radiojurnal.  Buletin  metco-rutler:                                                                                     de  aur  au  pornit  dc  la  că­                          dea  însă  multă  înţelepciune  şi   Ferme  pentru  şerpi
       16,20  Formaţia  Alecu  Râdulescu  ;  1950.                  te  mişca !  Nu  trage  semna­  Oleron  şi  data  de  24  iulie                          mânesc,  „Iorgu  de  la  Sada-   adevâr  (Stelicâ  din  „Muza  dc
       16.30  Tribuna  radio;  16.4S  Pe  stru­  Construirea  oraşului  Au­  lul  de  alarmă /"  Nu  mai  pu­  1954  a  sosit  la  destinaţie  la   pătui  cald  al  tubului  spre   eura"  de  V.   Alecsandri   şi   la  Burdujeni")  în  comparaţie   Unul  dintre  cele  mai  bu­
       ne  de  chitară  ;  17.OS  Pentru  pa­                       ţin  nervos,  funcţionarul  i-a   Moulins-Engilbert   (Franţa).   cri  rece,  unde  au  format  un   „Muza  de  la  Burdujent"  de                  ne  leacuri   contra  durerilor
       trie  :  17.35   Muzică   populară  ;   roville  se  face  cu  ajutorul  ţi­                                                                                                       cu  Marghiolita  care  nu  putea   reumatice  este  alifia  prepara­
       16,10  Radlo-anchetă   economică  ;  nui  grup  de  arhitecţi  din  di­  luminat  suma  de  3 000  do­  După  ee  a  călătorit  15  ani,   cristal  dc  aur,  lung  de  a-   C.  Negruzzl,  ce  se  înscriu  pe   sâ-şi  citească  propriile  scrisori
       18.30  O  melodie  pe  adresa  ctv.  ;  verse  ţâri.  Oraşul  interna­  lari  şi  gangsterul  liniştit  a   ea  nu  a  putut  ţi  trimfnatâ   proapc  l  cm.  linia  criticii  la  adresa   celor   amoroase.    tă  din  venin  de  şarpe.  Din-
       19.00  Gazeta  radio  ;  19,30  Săptâ-                       numărat,  banii,  i-a  pus  în  bu­  destinatarei,  pentru  simplul                     ce  căutau  sâ  diminueze  şi  să                           tr-un  gram  de  venin  se  ob­
       mlna  unul  meloman  ;  20,03  Ta­  ţional  urmează  să  fie  termi­                                                     DIVERSE                                                     Jocul  nuanţat  al  actorilor,   ţin  1  000  kg  de  alifie.  Din  ve­
       bleta  dc  seară  :  20.10  Folclor  din   nat  peste  15—20  dc  ani.  El   zunar  ca  un  cetăţean  ynanin   motiv  că  aceasta  decedase           denatureze  tot  ceea  ce  era  ro­  frazele  rostite  în  „dulcea  lim­
       Maramureş  ;  2U.2.ţ   Eminesciana.   este  prevăzut  sâ  aibâ  iniţial   rat  a  mulţumit  şi...  a  plecat.  cu  cîteva  zile  înainte.  Car­  MERELE  coapte,  necoapte   mânesc  prin  înălţarea  apusu­     ninul  de  şarpe  se  mal  obţin
       „Memento Mori"  (V);  20,30 Zece me­                                                       tea  poştală  a  fost  deci  trimi­                                                      bă  moldovenească".   umorul   şi  alte  medicamente,  căutate
       lodii  preferate  :  21,00  Mal   aveţi   50 000  de  locuitori.                                                         şi  răscoapte  rezistă  in  mod   lui,  a  ..stricătorilor  de  limbă*   irezistibil  au  reuşit  sâ  impri­  şi  apreciate  în  lumea  întrea­
       o  Întrebare?  ;  21,30  Sport  :  21.4(1                    FERIGA  PREZICE  TIMPUL       să  înapoi  expeditoarei.   Ii   diferit  la  undele  sonore  cu   care.  scăpaţi  din  „aveademiî-   me  spectacolului  acea  nolâ,  a­  gă
       Revista  elogâcelor  :   22.00  Radio­  SCRISORI  ALE  LUI  PETRU                          vor  trebui  oare  alţi  15  ani  ea   diverse   frecvenţe  ce  trec   •e“  şi  pensioanele  străine,  sc
       jurnal  ;  22.20  Romanţe  de   ieri.                                                      să  ajungă  în  insula  Oleron ?  prin  ele.  In  S.U.A.  a  fost  t-   întorceau   „sâ  nl  norocească   cea  atmosferă  dinamică,  speci­  Zoologii  din  R.D.  Germană
       .interpret!  de  azi  ;   22.45  Concert  CEL  MARE            Feriga  creşte  In  pădure,  tn                                                                                      fică  teatrului  lui  Alecsandri  şi   au  construit  două  ferme  pen­
       de  seară  :  2,7.4S  Moment   poetic  :                     locuri  ferite  de  frig.  Aceas­                           laborată  o  instalaţie  pentru   norodul'*.               Negruzzi.  Demnă  de  atenţie   tru  creşterea  şerpilor veninoşi.
       23.50  Orchestra   Tljuano  Brass  :                                                       VALORIFICAREA      ANVE­      sortarea  automată  a  merelor,
       0,03—3,00  Estrada  nocturnă.    In  arhivele  Muzeului   de   tă  plantă  despre  care  exista                          care  funcţionează  in  aşa  fel,   Frumoasa  tradiţie  a  Teatru­  a  fost  scena  citirii  bileţele­  In  fiecare  săptămînâ,  persoa­
        PROGRAMUL  11  :  6,10  varietăţi   istorie  şi  arhitectură  ale  ora­  numeroase  legende  este  ur­  LOPELOR  VECHI                               lui  „Vasile  Alecsandri"   din   lor  de  amor  din  „Muza   de   ne  calificate  extrag   veninul
       matinale  ;  7,oo  Radiojurnal  ;  7.10                      maşa  unor  exemplare  uriaşe,                              incit  fructele  rămin  întregi.   Iaşi  de  a  include  în  reperto­  la  Burdujeni".  în  care  actorii   din  glandele  acestor  şerpi.  De
       Varietăţi  matinale  ;  8,10  Toi  Îna­  şului  Novgorod   s-nu  găsit   înalte  de.  30  m,  care  creşteau                         ★                riul  său  de  bază  piesele  din
       inte  ;  8.25  Din  repertoriul  orches­  nişte  scrisori  adresate   de                                                                                                            Rella   Ghîţescu   şi  Marcel   la  40  de  şerpi  se  obţine  cir­
       trei  simfonice  a  Filarmonicii  „Ol­  Petru  cel  Mare  mitropolitu­  cu  mii  dc  ani  fu  urmă   pe   Depozitarea  anvelopelor   PE  PANTELE  vulcanului   trecutul  teatrului   românesc,   Finehclescu - s-au  remarcat  tn   ca  l  g  de  venin  uscat.
       tenia"  din  Cralova  ;  9.00   Jocuri                       planeta  noastră.             vechi   constituie  de  multă   Etna  din  Sicilia  s-au  desco­  precum  şi  turneul  pe  care  l-a   mod  deosebit  prin  naturaleţea
       populare;  9,io  Curs  dc  limba  spa­  lui  Iov  de  Novgorod.  Pc  foi                   vreme  o  problemă,  dar  acum   perit  vestigiile  unei  colonii   organizat  prin  tară  au  avut
       niolă  Ciclul  1.  Lecţia  a  34-a  ;  9.30   sc  vede  pecetea  de  ceară  cu   Feriga  este  interesantă  şi                                                                      interpretării.   prin  limbajul   Un  nou  aparat  medical
       Muzică  corala  ;  9,45  Pagini  din  o  imagine  in  relief  a  coroa­  dint.r-un  a lt  motiv :  ea  pre­  se  pare  că  sc  întrevăd  mai   preistorice.  Potrivit  primelor   de  astă  dată  un  scop  educativ   lor  expresiv,  adecvat  situaţiei.
        opera  „Martha"  ;   îO.ln  Teatru                          zice  cum  vn  fi  timpul.  Cind   multe  soluţii  practice.  In  Sta­  concluzii  ale  specialiştilor,  a-   mult  lărgit.  Acesta  a  constat   Undeva  poate  regia  n-a  fost
       radiofonic.  Căsătorie  prin   con­  nei  ţarului.  Petru  1  îşi  dicta                   tele  Unite  o  soluţie  este  de   ecastă  colonie  ar  fi  existai                    atît  de  consecventă :  costu­  Medicina  recurge  adeseori
       c u rs —comedie  de  Carlo  Goldoni:   scrisorile,  dar  le  semna  cu   sc  anunţă  vreme  călduroasă,                                               în   dedicarea   spectacolului                             la  masarea  externă  a  cordu­
       11,12  Muzică  de  cameră  de  Tudor                         feriga  îşi  răsuceşte  frunzele   a  „coace"  anvelopele  vechi   aici  cu  aproximativ  40   da   „Momente  de  teatru   româ­  maţia  bogată  a  actorilor,  re­  lui,  pentru  a-l  restabili  func­
       Ctortea  :  12.03  Avanpremiera  co­  propria-i  mină.        in  jos,  iar  înainte  de  ploaie   în  retorte,  de  obicei  folosite   secole  înaintea  erei  noastre             prezentând  veridic  epoca,  n-a
       tidiană  ;  )2.l5  Scrisori  pe  porta­                                                    la  controlul  calităţii  de  coc­                         nesc"  elevilor,  prilcjuindu-le                           ţiile.  Or,  acest  masaj  nu  este
       tiv  —  muzică  uşoară  ;  12,45  Con­  CURIOZITATE?          şi  le  desface.                                                       ★                                              fost  tn  concordanţă  cu  decorul   totdeauna  eficient,  căci  este
       cert  de  prinz  :  13.30  Cartea  ştiin­                                                  sificare  a  cărbunelui.  Acest   OPT  MUMII  şi  vestigii  ar­  o  întilnire  anticipată  cu  ma­  mult  prea  sărac  al  interioru­  greu  de  dozat  forţa  de  com­
       ţifică  ;  13.40  Taraful  Gorjulu!  din                                                   procedeu  a  fost  pus  la  punct   heologice,  datină  de  6 000  de   nualul  de  limbă  şi  literatură
       Tg.  Jiu  ;  n.03  Muzică   uşoară  ;   Ce.  simte  o ere  un  elefant   INDIVID  SUSPECT  de  centrul  de  cercetări  al  Bi­  ani, au  fost  descoperite  In  lo­                 lui.  Poate  nîcî  unii  actori  nu   presiune  a  toracelui.
        14.30  Muzicieni   români  dc  azi.   cind  intră  înlr-un  magazin                                                                                  română,  cu  cfntecele  lui  Şol-   şt-au  dat  întreaga  măsură  a   Inginerii   bulgari  Svetlin
        despre  muzicieni  români  de  ieri  :                                                     roului   minelor  din   Pit-   calitatea  Cordillerana  de  los                                                      Penlcov  şl  Liuben  Iovcev  de
        15.00  Moment  ştiinţific  :  15.05  Ope­  de  porţelanuri ?   Curioasă,   Poliţia  din  Amsterdam  a   tsburgh.        Morillos  in  Argentina.  Este   dan  Viteazul  şi  Barbu  Lâutn-   talentului  lor.  Aplauzele  en­  la  Institutul  medlco-tehnolo-
        ra  pentru  toţi  ;  15.00  Un   cinice   probabil  su  afle  răspunsul,  o   fost  anunţată  recent  că  pc   Prin  acest  proces  se  obţin        ru.  a  cărui  cobză  măiastră  n
        străbate  lumea  ;  16,00  Radiojurnal.                                                                                 vorba  de  patru  adulţi  şi  pa­                         tuziaste  ale  spectatorilor  elevi   gic  din  Sofia,  au  construit
        Buletin  mcteo-rulier  ;  16.20  Diver­  frumoasă  vară  din  Burslem   unul  din  bulevardele  princi­  compuşi  de  sulf  şi  zinc,  pre­  tru  copii.  In  apropierea  lor   descreţit  de  atîtea   ori  frun­  ce  s-au  revărsat  In  final  au   un  aparat   pentru  masarea
        tisment  pentru  orchestră  dc  Jo-   (Anglia)  a  intrat  intr-o  fabri­                 cum şi o cantitate  de  gaze  in­  s-au  găsit  sarbacane  —  arme                                                    inimii  care  permite  reglarea
        dal  Cnbor  ;  16.50  Pc  teme  medi­  că  de  porţelanuri  din  apro­  pale  ale  oraşului  un  individ   flamabile  eu  o  valoare  calo           ţile  şi  a  ineînlat  inimile,  cu  consfinţit  încă  o  dată  valoa­
        cale  :  17.00  Peisaj  de  toamnă  —                        suspect   examina   de  mult                               utilizate  de  popoarele  primi­                                                        automată  a  forţei  şi  frecven­
        muzică  uşoară  ;  17..15  Mline.  în  e-   pierea  păşunii  pe  care  păştea             rieă  egală  cu  a  celor  mai  bu­  tive  înainte   de  inventarea                     rea  teatrului  lui  Alecsandri  şi   ţei  presiunii  asupra  toracelui.
        mlsiuntle  muzicale  :  17.40   Radio   in  tihnă.           timp  şi  cu  mare  atenţie  vi-  ne  gaze  naturale.  Procedeu)  arcului.                                           Negruzzl  ce  stă  la  baza  tea­  Noul  aparat  va  fi  utilizat  în
        publicitate  ;  10.0ă  Varietăţi  muzi­
        cale  ;  lfl.no  Curs  dc  limba  spa­  -    .1                                                                                                                                   trului  românesc  actual.     spitale,  serviciile  medicale  de
        niolă.  Ciclul  II.   Lecţia  a  43-a  :                                                                                                                                                                        urgenţă  şi  ambulanţe  sanita-
        13,50  Varietăţi  muzicale  :  19.30  Ma­                                                                                                           !  VREMEA  !                                 M.  BODEA      re.
        eştri  ai  sonetului  :  10.50  Noapte                     Cruz  („Republica")  ;  LUPENI  :
        bună.  copit  ;  \0.55  Seară  de  ope­                    Soarele   vagabonzilor  („Cultu­
        ră  ;  22,10  Concertul  pentru  violă   C IN E M A        ral")  ;  LONEA  :   Profesioniştii   i                    18.00  Buletin  de  ştiri  ;
        şl  orchestră  de  Gheorghc  Duml-                         („Minerul")  :  Alegem  de  Asa-   |                                                     i      PENTRU  24  ORE
        irescu  :  23.05  Cantata  antirăzboi­                     sini  („7  Noiembrie")  ;   ANI-                           16,05  Lumea  copiilor.
        nică  „Cenuşa  din   Blrkenau"  ;                          NOASA  :  Madc  in  italy  („Mun­                              Lanterna  magică  ;       \                          .
        24 00—1.00  Slirfonietta  de  Mircea                       citoresc")  ;   PETRILA  :   La   ;                        18.30  De  la  strămoşi  pentru  np-   |   Vreme  frumoasă  şl  călduroa-  j
        Basarab  :  „Bucureştii  de  altă  da­  DEVA  :  Tigrul   (f’iiiemair»-  cîolce   vita   —   seriile   I   şl   :         poţi  :                   j  sâ-  Temperatura  maximă  va  fi  !
        tă"  —  cinei  schiţe  simfonice  de                       II   („Muncitoresc")  ;   v u l -   ;                      1R.SS  Publicitate  ;         ;  euprinsA  Intre  18  şi  26  grade,  i
        Mircea  Chîriac.                 graful   ..Pairla")  ;   naiadă   C’AN  :  Un  om  pentru  clorul-   j                                             ;  iar  minima  Intre  6  şi  ii  grade,  i
                                         pentru   Mânură   („Arta")  ;  taie  („Muncitoresc");  ORÂŞTIE:   i                  19.00  Tcle-universiia(ca  ;  :  vint  ponivit  cu   intensificări  j
                                         SliUL'.RlA  :   Apele  primăverii  Prinţul  negru   („ralria");  Rio   :             19.30  Telejurnalul  dc  seară.   temporare  din  vest  şi  nord-vest.  <
                                         („Mureşul")  ;   HUNEDOARA  :   bravo  —  seriile  I şi II  („Flacâ-   j                 Actualitatea  In   agricultu­
          Mica  publicitate              Răutăciosul  adolescent  („Con­  ra "); GEOAGIU  BAI:  Expresul   J                      ră  —  ediţie  specială  ;    PENTRU  URMĂTOARELE
                                         structorul")  ;  Surcouf,   tierul   colonelului  von  Ryun;  IIAŢEG:   j            ?o.oo  Film   pentru   cinefili  :   I   2  ZILE
           Dispărut   (inâitil   Vlas    celor  şapte  rnâil  („Flacăra")  ;   Nclmblmzîta  Angelica  („Popu-   i                 „Servitorul"  ;
                                                                                                                                                               Vremea  se  menţine  fruntea-  i
         Constantin,  elev  dc  şcoală   My  Fa Ir  Ladv  („Sidenirgislul");   Iar")  ;  BRAD  :  Noaptea  gene-   i   10,09  Limba  rusă  (reluare)  ;   7?.0ii  Reflector  ;  ■  i  sâ  şi  călduroasă  cu  uşoară  in-  |
                                                                                                                              12.20  Mult
                                                                                                                                         dulce  şi  frumoa­
          în  vîrstft  de  18  ani.      CA LAN  :  Rolls  Royce-ul  ealbcn   ralilor  —  seriile  I  şi  11  („Stea-   i   10.25  Limba  spaniolă  (reluare)   să  ;  1  stabilitate  In  cursul  dupâ-nmie-  i
           Cine  îl  cunoaşte  este  ru­  („11  Iunie")  ;  TEL1UC:  Hombre   ua   roşie")  ;   GURABARZA  :   i   10,50  închiderea  emisiunii   de   22,45  Telejurnalul  de  noapte  şl   zelor.  cind  izolat  vor  cădea  a-  i
          gat  să  nnunfe   părinţii,    („Minerul");  PETROŞANI:  Co­  Testamentul  unui  paşă  („Mine-   i   dimineaţă  ;       buletinul  meteorologic.    verse  slabe  de  ploaie.   Vînt  ■
          pe  adresa  Vlas  Gheorglie.   misarul   X  $1  bamla  „3  ciini   mi")  ;  1LIA  :  In  umbra  coltu-   i                                        j  slab  din  vest.  Temperatura  u-
                                                                                                                                                            ■  şor  variabilă,
          Gojdu.  Bloc  A 6.  scara III.   verzi"  („7  Noiembrie")  ;   Vera  Iul  („Lumina").   j                                                         i
          ap.  54  Deva.
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12