Page 2 - Drumul_socialismului_1970_05

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4765 • DUMINICA 3 MAI 1970

S A R B A T O A R E D E M A I P E

V W W W M W W W W W ^ ^ W W W i W iW W W W W W A V W A W W iV ^ ^ W V V I W W ^ W ^ W W W M W ^ W W W

Responsabilitate majoră

faţă de sarcinile ultim ului an a[

cincinalului - cuvint de onoare

susţinut de fapte!

în masivele coloane ale de­ deosebite făcute de pa rtidu l şl
m onstranţilor din m unicipiul statul nostru pentru m ajora­
(U n n q rc '.d in p a * . 1) Deva, prezenţa constructorilor rea sa la riilo r tu tu ro r categorii­
are o pregnantă valoare de lo r de oameni ai muncii.
simbol Această străveche aşe­
simple declt In a lţi ani, dar de zare se află in tr-u n proces de
0 expresivitate deosebită — edificare şi dezvoltare a fo rţe ­ In ritmul cinte-
mal pline, mai grăitoare — ca­ lo r de producţie, a întregii
re pun in tr-o lum ină mai clară vie ţi social-culturale. Aproape
procesul măreţ, de dim ensiuni 40 ia sută din in vestiţiile alo­ cukii şi jocului
fără precedent, al operei ce o cate in acest an ju de ţu lui nos­
făurim . tru se materializează aici în o­
biective productive şl e d ilita r- Vestitele tulnlcărese din B ul-
Pe carul alegoric al comple­ zeştl deschid coloana fo rm a ţii­
xu lu i de şantiere de la M intia gospodâreşti. lo r artistice amatoare. O ade­
citim : Treclnd prin faţa tribunei vărată paradă a costumelor
aşezată pe frumoasa m agistra­ Bucuria şl exuberanţa primesc o notă pregnantă o datfi cu trecerea elevilor.
— Şantierul energoconstructll populare, reprezentînd zonele
a realizat 40 la sută din planul lă — cu toate elementele ar­ folclorice ale ju de ţu lui, se pe­
anual t şantierul energomontaj hitectonice moderne durate de rindă p rin faţa tribu ne i oficia­
a trecut la suflarea cazanului ei Înşişi — constructorii de pe le. Trec căluşarii din Romos,
nr. 2 ; Întreprinderea de elec- cele două şantiere ale m unici­ cel care au dus faim a jo culu i
trocentrale a Înd eplinit 39,5 la piu lu i raportează cu deplină hunedorean la Festivalul In te r­
m lndrie şl satisfacţie înd eplini­
sută din planul anual de Inves­ naţional de folclor de la Za­
tiţii. Angajam entul nostru este rea şi depăşirea substanţială a greb. II urmează dansatorii din
planului şi angajamentelor.
de a pune In funcţiune grupul Geoagiu, aplaudaţi pe scena
nr. 2 cu 10 zile mal devreme. — In prim ele 4 luni ale anu­ Festivalului Internaţional de mv;;-'
lu i — declară tovarăşul inginer
— Pe gra ficul şantierului nr. fo lclo r „Rom ânia ’69“ . im b râ -
1 al T C.H. se află în s c ris : Teodor Negruţlu, şeful şantie­ coţi In tradiţionalele cojoace >$É É É É
plan — 110 apartam ente; rea­ ru lu i nr. 1 — au fost predate trec dubaşll din Tisa ; tale ntaţii
lizate — 336. de tre i ori m ai m ulte aparta­ dansatori din lila , Fornădla,
mente decît au fost planificate Păuliş, Rapoltu M a re ; artiş­
— La Întreprinderea de ma­ — aşa cum se vede şl din gra­ tii am atori din S lntăm ăria-O r-
teriale de construcţii BIrcea, fic — , noul com plex de pe lea, Luncoiu de Jos şl B ă lţa ;
sarcina de plan pe 4 lu ni a fost strada M. Kogălnlceanu, sala îlu ie ra şll din Bucium , coborîţl ŞÎ V ' . v
îndeplinită In proporţie de 103,3 de gimnastică a grupului şco­ parcă de pe p la iu rile M io riţei.
la sută.
la r m inier, şcoala de muzică. EI reprezintă pe cel peste 7 000
— în un ităţile Regionalei de PInă la sflrşltu l anului vom mal de in te rp re ţi populari al obice­
căi ferate Deva s-a realizat un da in folosinţă cel puţin 870 a­ iu rilo r şl tra d iţiilo r Judeţului
beneficiu cu 262 la sută rm l partamente, un .liceu cu 20 de Hunedoara.
mare decît cel planifica*. clase, internatul pentru liceul in acest an s-au înscris ca m a­
Alte grafice oglindesc re a li­ pedagogic, un cămin pentru m i­ nifestări de amploare şi de suc­
zări de seamă dobîndite de co­ neri, centrul stomatologic, o ces „F estivalul căluşarilor" şl
lectivele de la . „M a rm u ra", creşâ în cartie rul Gojdu, pre­ ştafeta folclorică „C ă utătorii de
U.M.M.R. Simerla, cariera Său- cum şi alte numeroase lu cră ri com ori". Ca urm are a unei
leşti, întreprinderea dc explo­ edilitar-gospodăreşll. înalte ţinute interpretative, cu
ră ri miniere... Amploarea construcţiilor în ocazia Încheierii ştafetei fo lclo ­
Carele alegorice, graficele, m unicipiul Deva a necesitat în­ rice „C ă utătorii de com ori",
lozincile purtate sau scandate fiinţarea unui şantier speciali­ numeroase fo rm a ţii artistice au
de coloanele de m in eri, con­ zat in lu crări industriale — fost distinse cu Insigna „E v i­ Gărzile patriotice au dat demonstraţiei bărbăţie şi demnitate. Cu pasul întins, demn, cu fruntea ridicată.
structori, energeticienl, fores­ şantierul nr. 2. Deşt tînâr, co­ denţiat în munca culturală de
tie ri. lu cră to ri din industria le ctivul de aici înfăţişează re­ masă".
m aterialelor de construcţii, zultate de prestigiu. La marea sărbătoare a oa­
transporturi şl de a lţi oameni — A tenţia noastră este con­ m enilor m uncii, a rtiş tii am atori
ai m uncii, consemnează, Intr-un centrată in prim ul rînd pe In­ transm it mesajul unei arte
autentic ju rn a l documentar, in tensificarea lu c ră rilo r de con­ autentice In care au fost valo­
cifre, în fapte, în îndem nuri şl strucţie a serelor de la m argi­ rificate bogatele tra d iţii fo l­
chemări, mersul nostru viguros, nea oraşului, a căror suprafaţă clorice hunedorene.
ascendent, pe m agistralele pla­ finală va fi de 12 hectare — a ★
n u rilo r de edificare economică ţin u t să precizeze inginerul Ca­ In acordurile unul marş ti­
şi social-culturală elaborate de rol H e rtl, şeful şantierului. PI­ neresc, începe parada spo rti­
partid, hotârîrea de a transpu­ nă acum au fost term inale două vilor. Prin faţa tribunei defi­
ne neabătut în viaţă m ăreţul hectare de sere şi se află in lează sute de tine ri şl tinere
program de fă u rire a societăţii fază avansată de lucru încă 6 ce prin perseverenţa şl talen­
socialiste m u ltila te ra l dezvolta­ hectare. Tot în fază avansată tul- lo r urcă treptele m ăiestriei
te. Întreaga dem onstraţie re­ se Rflâ şl- construcţia..com ple­ «sportive. -
prezintă un imens raport colec­ xu lu i avicol de la M intia, ce C o nd iţiilor m inunate de pre­
tiv adresat P artid ului Comunist va îl predat parţial beneficia­ gătire ce le-au fost create,
Român, cu p riv ire Ia succesele ru lu i în cursul acestui an. sp o rtivii din ţara noastră le
obţinute In întrecerea dintre M arele efort constructiv din răspund cu perform anţe tot mal
organizaţiile judeţene de partid, anii socialism ului a necesitat valoroase obţinute în competi­
succese ce se încorporează or­ şl necesită crearea unei pro­ ţiile interne şi internaţionale.
ganic în contextul general al ducţii corespunzătoare de ma­ Succese însemnate au obţinut
e fo rtu rilo r pe care le face în ­ teriale de construcţii. Coloanele şi obţin şi sp o rtivii hunedo-
tregul popor pentru ridicarea care trec prin faţa tribu ne i re­ reni. Numai pe raza m un icip iu­
României pe culm i tot mal prezintă tocmai această tinărâ lu i Deva îşi desfăşoară a c tiv i­
Înalte de civiliza ţie şl progres. industrie a ju d e ţu lu i: în tre p rin ­ tatea 6 asociaţii ce însumează Tinere hunedorene în gărzile patriotice. Trec formaţiunile de pregătire a tineretului pentru apă­
„SA Îndeplinim cu succes sar­ derea de m ateriale de con­ numeroşi sportivi talentaţi. In rarea patriei.
cinile Izvorlte din documentele strucţii Bîrcea şl întreprinde­ întrecerea lansată între judeţe
celui de-al X-lea Congres al rea de prefabricate din beton. pe linie sportivă, ju d e ţu l H u­
P.C.R." — este chemarea care Coloanele de dem onstranţi nedoara a ocupat In anul trecut
animă toate coloanele, pe toţi din m unicipiul de reşedinţă a locul al treilea In grupa a doua. la cotele i ale muncii
dem onstranţii. Coloanele de de­ judeţului, care urmează con­ Unui num ăr de 11 sportivi li
m onstranţi au diversificat In­ structorilor, dau Intîietate de s-nu conferit titlu ri de maeştri
tr-u n chip reuşit m ultitudinea gazde reprezentanţilor oameni­ ai sportului.
si dim ensiunile jaloanelor con­ lo r m uncii din oraşul Simerla. ★
crete ale a c tiv ită ţii colective­ Ceferişti) din unităţile im por­ ...Trăim fream ătul coloane­ şef de schimb la lam inorul de rea turbine i va fl term inală la
lo r pe anul 1970, an de Înche­ tantului nod fe roviar şi alături lo r oam enilor m uncii, din m u­ 650, pe iu rn a llş tii din echipele 14 mai, efectuarea probei la
iere a actualului cincinal şl de de ei m uncitorii, in gin erii, teh­ nicipiul Deva, sărbătorescul şl conduse de Slmlon Jurca. 11 ie ro to ru l turbine i şl realizarea
pregAtire a co n d iţiilo r trecerii nicienii de la U.M.M.R., „M a r­ sem nificaţia a ceea ce ele poar­ M îfcă, pe cocsaril Hunedoarei. pînă la 15 mai a p rim u lu i pa­
la înfăptuirea cin cinalului u r­ m ura“ , industria laptelui, în­ tă la l M al 1970. F lo ri m ulte, La bateria nr. 1, ce a îosl su­ ralel — reclamă m ultă dăruire
mător. In cadrul acestor preo­ tregesc, prin cifrele conţinute m ii de flo ri. Sute de portrete lu n ii m al*. După un calcul pusă unei reparaţii capitaJe. in muncă, e fo rtu ri sustlnule
cupări, pentru a înfăptui cu de grafice, tabloul rea liză rilo r ale conducătorilor Iu b iţi al par­ sumar ne face cunoscut că In d ica to rii norm ali de iu n c lio - din partea m o n lo rllo r, con­
răspundere sarcinile pe acest deosebite, al d ă ru irii cu care tid u lu i şl statului nostru Înră­ m inutele preţioase clştlqale la narc au fost atinşi in tr-u n răs­ s tru c to rilo r şl Izolatorilor*'.
an, se detaşează In mod deo­ toţi oamenii m uncii din judeţ mate în flo ri. Emblema sărbă­ cuptoarele nr. 4, 5 şi 6 înseamnă tim p de num ai o lună şl ceva. Poale că p u ţin i d in tre acela
sebit activitatea com uniştilor, a au Intîm plnat cel de-al 26-lea to rii executată cu migală de de fapt circa 80 de tone de „Ţoale aqreqatele fu n cţio ­ care au c itit qralicele prezen­
întregului colectiv de pe şan­ 1 Mal pe care-1 sărbătorim In artizan Din toate coloane­ o|el In plus. nează pericol. O am enii no şlrl tate la dem onstraţie, c ii re a li­
tie ru l m arelui obiectiv ener­ libertate. le se desprinde însă, la u n i­ In cele 4 luni, o ţe la rli hune- au în llm pln at ziua de I M al zările co le ctive lo r dc muncă
getic de la M intia. La m itingul şi demonstraţia son, din lozincile scrise sau cele Bogăţie şi varietate de produse date de mîinile harnice ale rioreni au dat în contul anqa- p rin tr-u n buchel frum os de ale şantierctor Enerqoconslruc-
tată ce ne-a declarat tovară­ de 1 Mal slnt prezente In acest scandate, ataşamentul neţărm u­ cooperatorilor meşteşugari. .. ja m e n lu lu l aproape 6 500 tone rea liză ri". Aceste cuvinte, cu ţta, Enerqom ontaj şl nr. 3 Izo­
şul Florin Nlculescu, secretarul an colective care reprezintă, pe rit faţă de conducătorul înţe­ de metal. O bună parte din valoare de sim bol, aparţin to ­ la ţii, şi-au putut da seama că.
com itetului de partid al com­ viu, transpunerea In viaţă a lept al poporului nostru în o­ acesla a (ost plăm ădit in noile varăşului loan F illp, m aistru în acele clipe, pe înaltele
plexului de şantiere : m ăsurilor elaborate de Confe­ pera de fă u rire a societăţii so­ cuptoare Şl aqregate, la care princip al la cocserie. Ele semni­ schele şi în Im punătoarele
cialiste m ultilate ra l
dezvoltate
— Asemenea tutu ro r oameni­ rin ţa Naţională a partidu lui, de — P artidul Comunist Român, param etrii p lan ificaţi au fost fică do rin ţa echipelor conduse hale. alte m iin l harnice înre­
atinşi in tr-u n lim p de două ort
lo r m uncii din judeţul Hune­ plenarele C om itetului Central Com itetul său Central, secreta­ de Roman Bota, Gheorqhe gistrează noi succese în com ­
doara, colectivul nostru de p rivin d perfecţionarea condu­ rul general al pa rtidu lui, tova­ mai scurt. A ic i avem ca in ­ Onase, Iu llii Pîrva şl a Sntre- pe tiţia cu tim pul. La cazanul
m uncitori, in gin eri şi tehnicieni, cerii economiei : ale centralul răşul Nicolae Ceauşescu — ho- • te rlo cu to ri pe In g in e rii A - qului c o lc c liv de a ridica nr. 2, echipa de m ontori. con­
în frunte cu com uniştii, desfă­ Industriale a m in ereu rilor ne­ târlrea fermă, plină de respon­ Icxandru Barbu şi loan M lu - ştacheta re a liză rilo r — 7 000 to ­ dusă de Gheorqhe Tudose.
şoară o activitate laborioasă, feroase, com binatului de ex­ sabilitate de a Înfăptui neabă­ le s c u : „Toate posturile chele ne de cocs peste plan — la m onla ven tile si executa
avind ca obiectiv apropiat pu­ ploatare şi industrializare a tut toate sarcinile trasate de au fost dublate. Facem încer­ cotele n o ilo r cerinţe si e xl- canalele de qaze arse. echipa
nerea în funcţiune cu 10 zile lem nului, în tre p rin d e rii de in ­ partid, precum şi aprobarea de­ cări lu o nouă marcă de otel. qenţe. Iui loan M atei lucra la etanşa-
m al devreme a grupului nr. 2 dustrie alimentară. plină, fără rezerve a întregii Prezenţa unor to p ito ri cu ex­ »Anul trecut, de 1 M al. a­ rea plafonului, Iar cea a Iul
de 210 megawaţi. Stadiul avpn- Reţinem, din coloanele acestor p o litici interne şl externe a perienţă este absolut necesară. proape to ţi care sintem pre­ C ornel Habor la m ontarea
sat în care se află lu cră rile va noi un ităţi complexe, pe cele pa rtid u lu i şl statului nostru. De curind am p rim it din partea zenţi aici ne aflam In coloa­ tablei sub requlator.
perm ite ca în a doua decadă a ale fo re stie rilo r şl s ilv ic u lto ri­ Oamenii m uncii din oraşul be ne ficiarilor scrisori de m ul­ nele de dem onstranţi, ne rela­ C lu j, Reşiţa, Sibiu, Abrud.
lu n ii mal să se efectueze p ri­ lor. C it de departe este im a­ ţum ire pentru calitatea o te lu­ tează Inqinerul loan Bulea, de Ială d ire c ţiile spre care de la
m ul paralel şl apoi racordarea ginea m uncitorului „de la pă­ m ultisecular de la poalele ce­ lu i hunedorean. La cele patru la Term ocentrala M in tia . De la Autobaza din Deva s-a dat
d e fin itivă a grupului la siste­ dure" de acum două decenii şl tă ţii îşi manifestă, ca un singur m edalii de aur acordate sape­ conectarea p rim u lu i qrup Ia „s ta rt" în dim ineaţa zile i de
om, deplina adeziune cu
toţi
m ul energetic naţional — pe jum ătate de cea a celui de as­ cei ce muncesc de pe toate me­ lo r cu role regăsim aportul, sistem ul enerqetlc naţional, la 1 M al autobuzelor. Conducă­
data de 20 iunie. tăzi ! Securea, joagărul, ţapina ridianele In lupta pentru pace, căutările, in ve stig a ţiile noastre. noi munca nu încetează nici o to rii auto loan Bulz. Tercnte
Concentrîndu-şl principala a- au încetat de a fi unicele unel­ progres, echitate naţională şl Dorim din (oală fiin ţa ca oţe­ clipă. Am p rim it sarcina ca. în Ardelean, Slmlon A lm en. N i-
tenţîe asupra acestui im portant te ale unei profesii care, prin socială, le este scumpă cauza lu l românesc să primească noi aceste zile, să asiqurăm siste­ codin Brinet la vo la n u l maşi­
obiectiv, activitatea şantierelor volum ul de efort, nu se putea în tă ririi u n ită ţii ţă rilo r socia­ m edalii, să se bucure de apre­ m ului enerqelic naţional o pu­ n ilo r parcurqînd sute de kilo m e ­
noastre se desfăşoară pe un compara decit cu aceea a m i­ liste, a coeziunii m işcării comu­ cieri unanim e pe pia|a internă tere de 200 m eqawaţl. Sintem tri au fost adevăraţi mesaqerl
front mal larg, vizează respec­ nierilor. niste şl m uncitoreşti Interna­ şi internaţională*. m ln d ri că schim bului nostru ai iu d e tu lu i nostru prin ora­
tarea angajamentelor cu p riv i­ P rin faţa tribunei trec coloa­ ţionale. Acestei cauze i-nu con­ Prezenţi la posturile lor l-am l-a revenit cinstea dc a în ­ şele pe care lo-au străbătut.
re la punerea în funcţiune şl a ne din un ităţile economice ale sacrat o parte însemnată din găsit şt pe p rlm -la m ln a lo ru l de p lin i o asemenea sarcină, Paşii ne poartă la C om plexul
celorlalte două grupuri. Con­ C onsiliului popular judeţean, chem ările zilei de 1 Mal 1970. Numele sărbătorii, purtat pe braţe de nădejde. A lexandru Junlc, pe cu p toran it pa rtlcip lnd prin muncă la ma­ spitalicesc din Hunedoara. La
structorii şi m ontorli de la din cooperaţia de consum şi N icolae Llcă, pe V ic to r Pop, rea sărbătoare dc azi*. m aternitate, prim a naştere a
M intia, prin munca desfăşura­ cea meşteşugărească, unităţile fost consemnată la orele 1,00.
tă în tr-o viziune de perspecti­ sanitare, din comerţ. Da, într-adevăr lo tu l func­ „A stăzi, la noi este ziua fele­
vă. realizează astfel imaginea — L u cră to rii organizaţiei ţionează Ireproşabil 1 Acest lo r — ne spune cu un zim bet
interferenţei dintre cele două noastre comerciale s-au stră­ lucru se poate c iti nu num ai pe larq pe buze m edicul Emeric
cincinale, a con tinu ităţii dez­ d u it — subliniază tovarăşul tab lou rile de comandă, măsură N aqy. Pînă acum s-au născut
v o ltă rii de la o treaptă Ia alta. Xoan Tomescu, directorul O.C.L, şi control, c| şl pe Ielele ener- 3 fetiţe. Toate se sim t bine.
In toate faptele de şantier, 1n produse industriale — să-şi de­ q e tlcicn llo r aîlaţi la po sturile sînt voinice, sănătoase, ca si
zilele şl orele cu care stnt ter­ păşească sarcinile de plan de lor. M a iş lrll Iu lia n Săvescu. mamele lo r".
minate mai devreme lu cră rile desfacere a m ă rfu rilo r cu peste L iv iu Chioreanu. Gheorqhe M ed icu l M ircca G lurqlu, de
este condensată munca, efortu­ 5 m ilioane lei faţă de perioada Radu, opera to rii N icolac la m aternitatea din Deva, a
rile, priceperea şl hărnicia a identică a anului trecut, con tri­ Ordeanu, Vaslle Draqoş, Robert încercai fncă în prim ele ore
m ii de oameni. D in tre aceştia, buind astfel prin munca lor In M artlna şi a lţii slnt s lă p in iţl ale d im in e ţii un nou p rile j de
e greu să evidenţlezl pe cel asigurarea unei m al bune a- de sentim entul Izbînzli, al da­ satisfacţii In nobila activita te
mai buni. $1 totuşi, la o ase­ provîzionări a populaţiei. Faţă to rie i îm plinite. M unca, price­ pe care o desfăşoară. La ora 9,
menea sărbătoare, cum este de aceeaşi perioadă a anului perea şi dăruirea acestui colec­ A nica Tudor a dat naştere m i­
ziua m uncii, se cade să li se 1969 au fost vlndute populaţiei tiv ce Şl-a făcut debutul cuţei M ariana, în qreutate de
aducă un cald omagiu brigăzi­ cu 95 la sută mai m ulte tele­ de-abia acum 5 lu n i s-a trans­ 3,450 kq. D ar M ariana nu este
lor conduse de M arin Dan, vizoare, cu 19 la sută mai m ultă form at în m ilioane de k ilo w a ţi sinqtira floare a prim ei „z i de
Gheorghe Tudor. V irg lt Ursu, mobilă, cu 21 şl, respectiv, 31 enerqle elecfrlcă necesară m ai". La m atern ităţile din
Vaier Bota. Emeric Barabaş şl la sută mal m ulte maşini de flu x u lu i necontenit al m uncii.
m u lţi a lţii, m a iştrilo r şl in gi­ cusut şl de spălat, cu 42 la sută „N e-am anqajat in fata par­ Deva, Hunedoara, Petroşani,
nerilor V ictor Nema, Iosif Ve- mai m ulte frigidere. tid u lu i să punem în funcţiune sub supraveqherea şi în q rljl-
reşezan, Panalt Banu, Vaslle S lnt rea lită ţi care vin să con­ gru p u rile 2 $| 3 cu c lic 10 zile rea personalului sanitar, pre­
Pelea, M lhal M oruţ, Traían firm e în plus creşterea nivelu­ mai devreme şl vrem să ne zent la datorie, au mai răsărit
Gaură, Eugen Gundlsch, Gheor­ lu i de trai, m aterial şl cultu­ respectăm cu vîn lu l, ne declara Şi alie flo ri, flo ri care Ia
ghe Huc, Ion Andrăsescu, T ra ­ ral al oam enilor m uncii hune- in qin eru l Ludovic Szilaqhl, şe- rîn d u l şi la vremea lo r vor
ían Jula. M ulţi dintre aceşti doreni Nu sînt simple procen­ lu l lo tu lu i de la turbină. Res­ prelua în m îin i p ro p rii focul
fruntaşi ai stelei de pe Mureş taje ! F.le reprezintă creşteri pectarea riquroasă a proqram u­ nestins al m uncii.
Mnt prezenţi în coloană, la loc de m ulte m ilioane de lei, p o ­ lu i sta b ilit — între 5— 12 mai
de cinste în tribună, In tim p sibile, desigur, numai In con­ vom efectua suflarea cii abur A. NAGY
ce a lţii se află pe şantier. textul m ăsurilor şi e fo rtu rilo r Stindarde, embleme... A. MOLDOVAN
propriu la cazanul nr. 2. izola­ R. SONOC