Page 2 - Drumul_socialismului_1970_07

1 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4815 ® MIERCURI 1 IULIE 1970

Proiectul de iege privind organizarea Sărbătorirea „Zilei învăţăto­ Omenia-reali­menia-reali­
O
producţiei şi a muncii în agricultura, t
tate izvorîtăate izvorîtă
în dezbatere publică rului“ in judeţul Hunedoara
d i n P f l n n a n l i a
din concepţia
Cu prilejul Zilei învăţătorului,
raspun- (Urmare» dinapogiv 1) io semn de recunoştinţă şi preţu­ noastră de
ire pentru valoroasa contribuţie la
dezvoltarea invăţămîntului şl a
unor rezultate deosebite obţinute
a şcolii generale de 10 ani - o în procesul instructiv-educativ, viaţă
ri majore pentru prilejuit constatarea unanimă că tice din judeţul nostru au fost R lurlle noastre, dntate
un more număr de cadre didac­
in toate şcolile judeţului nostru
s a desfăşurat un proces tnstruc- distinse cu titluri, ordine, me­ nu o dată în doine şl bala­
tiv-educativ îmbunătăţit, atît prin de. şi-au părăsit matca. în
dalii, gradaţii de merit. Titlul această nefastă primăvară,
conţinutul ştiinţific mal profund
:o ;i cooperator” al lecţiilor, cit şi prlntr-o mai de „învăţător emerit" o fost atri­ şl s-au revărsat peste câm­
buit tovarăşului Emilîon Dioco-
piile roditoare şl aşezările
de educaţie
Intensă activitate
politică şl moral-cetoteneoscă a nescu, învăţător în satul Ormln- oamenilor, dlstruqlnd case.
„Ordinul Muncii
clasa
deo,
elevilor. o tll-a”, Inspectorului şcolar Abel qrădinf, bunuri de care sînt
Participanţii la adunările fes­ legale alttea am intiri. M u­
Studiind proiectul de leqe cu prlvlr® la organizarea Moriş şi Crăciun Sidovon, de Io reşul a inundat o mare par­
tive de Io Deva, Petroşani, Hu­
producţiei 6i a muncii în aqrlcultură mi-au reţinut în nedoara au adresat telegrame Institutul de mine Petroşani, Iar te şl din frumosul nostru
mod deosebit atenţia prevederile articolului 15 referi* Comitetului Central ol P.C.R., ordinul „Meritul cultural clasa oraş. care îşi atestase, cu
toare la obligaţiile membrilor cooperativelor aqricole personal tovarăşului Nlcolae a lll-o", profesorului loan Arîon, cîteva luni In urmă, 700 de
de producţie. Noi ţăranii cooperatori, in dubla calitate Ceauşeşcu, prin care tşl exprimă de Io Şcoala generală din Sar- ani de existenţă. Apele s-au
ce o avem de proprietari şl producători, avem obliqatia mizegetusa. Alte 7 cadre didac­ relras. lâsînd în urmă case
recunoştinţa pentru înalta pre­
de mare răspundere cetăţenească şi patriotică de a ţuire ce li se acordă de către tice au fost distinse cu „Medalia ruinate, străzi Înnămolite,
întări şi dezvolta prin toata mijloacele proprietatea ob­ partidul şi statul nostru, pentru Muncii", Iar titlul de „Eviden­ giădini pustiite, Oamenii au
ştească, de a spori continuu avuţia noastră comună, a­ condiţii!-» minunate de viaţă şi ţiat" sl gradaţii de merit au fost rămas, fădnd veridică ve­
ceasta fiind în interesul qenera) al Intreqll |ăr{ ş| al de muncă ce le sînt create. Ca­ acordate unul număr de 20 ca­ chea înţelepciune a poporu­
nostru personal. drele didactice se angajeoză dre didoctice. lui i „Apa trece, pietrele ră-
Ne-am convins din practică, din activitatea de fiecare să nu precupeţească nici un e­ — mînu. Au râm ai penlru că
zi că fără ordine şl disciplină în muncă, fără o orga­ fort In activitatea de educare tare ca piatra le e«te voin­
nizare superioară a muncii în toate sectoarele produc­ şl Instruire a elevilor, să mun­ Metodă de exploa­ ţa, credinţa In v iilo r.
ţiei agricole nu se poate progresa în ritm ul dorit şl cească zî de zi. cu entuziasm şi La Spitalul unificai din
necesar. S-a constatat că slnt unii cooperatori care stau dăruire, pentru o da economiei tare de mare Dev\a loţ! salariaţii au râs-
de o parte şi nu pun umărul la muncă. Avem şi în coo­ şi culturii codre destoinice, ca­ „ puns, Intr-un singur qlas,
perativa noastră asemenea fam ilii de t&rani coopera­ pabile să ridice pe culmi sl ma! randament apelului de a ne ajuta to­
tori —- puţine la număr — ca cele ale lui Rlpoşan loan Colectivul laminorului de sirmâ de Io Hunedooro este prezent pe morile şantiere ole re­ înolte edificiul societăţii socia­ varăşii lovit! de netrebnica
Poanta, Splnean Romulus, Ralca Zmârăndita. Mâgu- facerii şi dezvoltării prin zecile de mii de tone de otel-beton lurnizate lunar economiei, In liste in scumpo noastră patrie — Un colectiv de Ingineri furie a apelor. Şl. cum
rean Remus, Sima Remu-s, Vlaicu Aurel, Rlpoşan Silvia, primul semestru din acest an, colectivul de aici o produs şi lîvrol suplimentar aproape 1 000 tone Republica Socialisto Romonia. de (a Exploatarea minieră printre aceştia se aflau şl
care nu prea se înghesuie la muncă. Vin la lucru cînd oţel-beton. Foto : V. ONOIU Deva a elaborat un studiu salariaţi al unităţii noastre
vor el Şl nu cînd o cer nevoile producţiei. privind aplicarea unor noi sanitare, am organizat echi­
O bligativitatea pentru tot 1 ţăranii cooperatori — sta­ metode de exploatare a mi­ pe. alcătuite din reprezen­
bilită prin lege, de a respecta prevederii® statutului şl nereurilor. Esle vorba dc ex­ tanţi al organizaţiilor de
i I ploatarea pe felii orizontale, parlid şl sindicat, care s-au
ol® regulamentului de ordine Interioară, de a înde­
plini hotărirlle adunării generale, ale consiliului de ! Producţii sporite j a rb itră ci lenea sa fîşli transversale cu surpa­ deplasat la fam iliile sinis­
le-am
conducere şl ale form aţiunii de prodxucţle din care face rea pilierului de protecţie. trate. Constatările şedinţă a
dezbătut 1ntr-o
parte flecare cooperator constituie un puternic factor j de materiale de î Noua metodă de exploata­ com itetului sindical şl aco­
de consolidare economică a unităţilor. Cu toate că a­ re experimentată la mina ; lo am holărlt să ne ajutăm
semenea obligaţii slnt binecunoscute, fiind prevăzute construcţii j din Deva aslqurâ o eficienţă tovarăşii. Meşterii Institu­
şl sancţiuni pentru netndepllnlrea lor, nu în toate cazu­ economică superioară meto­ ţiei — tîmplarf, Instalatori,
rile consiliile de conducere ale C.A.P. urmăresc aplica­ Salariaţii din Industria ma- [ guverneze ra p o rtu rile delor aplicate pînă In pre­ zugrav! — au trecut la re­
rea lor cu consecv&nţă. j tarlalelor da construcţii din j zent. Se asiqură creşterea construirea locuinţelor. Gru­
In cooperativa noastră lucrează mulţi oameni harnic! judeţul nostru, conştient! de \ productivităţii muncii ţn pele sindicale s-au reparti­
şl prlcept/ţl cere muncesc din zori Şl pînă In seară, îşi j Înaltele îndatoriri ce le re- • abataje cu 25 la sută, redu­ zat pe case. Grupa sindica­
dau tot Interesul pentru ca lucrările aqricole ce le | vin în opera de reconstruc- ■; w cerea volum ului de lucrări lă „interne" a ajutat-o pe
slnt încredinţate să le facă la timp şl corespunzător [ ţie şl normalizare, depun eîor- | munca: dc pregătire cu 50 la sulă, tovarăşa Ana Budnic, pre-
normelor tehnice stabilite pentru fiecare cultuTă, Fa­ ; turl sus(lnute pentru a pune j reducerea consumului de stlnd multe ore de muncă
m iliile ţăranilor cooperator! Petru Crlstoi, Petru Plrva, la dlspozl(ia economiei na- I lemn de mină fn aba­ pentru refacerea lucrurilor
Gheorghe V. Alexol, Neli Matei Adam Lazăr, loan I tlonale o cantitate cit mal j taj cu 50 la sută, creş­ distruse la locuinţa acesteia.
Gruescu, Gheorghe Ripoşan, Domnica Martinîuc, Maria : mare de materiale de con- i Floarea Boldea a lucrat ca că are lipsă, fără să se ma! terea gradului de con­ Grupa sindicală „contaaioa-
Pisaruc Şl altele, constituie un exemplu de disciplină | atrucţll. Pînă la linele celei j vlnzătoare la un chioşc afl-at obosească să facă o confrun­ bilí, respectuoşi faţă de clienţi, centrare a producţiei şi îm­ se" a ajutal-o pe sora Dora
co­
şi
punctuali, disciplinaţi
şl dăruire în muncă. C ulturile repartizate lor slnt bine ; da a doua decade a Iu o 11 I In Incinta întreprinderii „M ar­ tare cu actele pe care le de­ recţi, aşa cum de altfel pre­ bunătăţirea condiţiilor de Lazăr şl pe îngrijitoarea Ga-
întreţinute şl promit o recolta bună. Producţiile ce se î Iunie el au reuşit să produ- : mura“ Simeria, ce aparţine de ţinea el. vede leqca invocată mai sus. muncă In subteran. fia Mannlache. Cu ajutorul
obţin se datoresc celor care participă la muncă, în- î că, peste prevederile pla- : bufetul num it „B irt A ndrei“ Dar să vedem ce s-a întâm­ Cine nu are aptitudini pentru consiliului popular m unici­
cepînd de la semănat şl pînă la recollal. La repartiţia j nulul, 1 609 mc de prelabrl- j din aceeaşi localitate. La 8 a­ plat mal departe. Vînzătoarea a lucra in comerţ, să lucreze pal salariaţii sinistraţi, cu
produselor participă Insă şl cel care nu «vi adus o con­ i cate, ; prilie 1970, chioşcul respectiv rămîne şi în continuare fără în aUcl parte. In cazul relatat Restanţele au fost locuinţe complet distruse,
tribuţie pe măsura posibilităţilor şi aşteptărilor la rea­ | Este demn lasă de reţinut ; a fost închis pe m otiv că era serviciu. Intre timp însă gă­ însă, s-au încălcat prevederile au prim it apartamente in
lizarea sarcinilor economice ce revin cooperativei. ! (aptul că la atingerea aces- : necorespu-nzător. Vînz.fitoarea seşte restul de acte (moneta­ Codului muncii. recuperate integrat blocurile din cartierul .D a­
Echitabil ar M ca flecare să primească din produsele ; tel producţii suplimentare \ a predat gestiunea, cum era re) şl le prezintă gestionaru­ cia“ . Totodată, am hotărft ca
cooperativei, drept retribuţie, în raport direct cu con­ j au contribuit toate colectl- j şl normal, şefului de unitate. lui, care le recunoaşte valabi­ De aceea, conducerea Trus­ Deşi lucrările de moder- . sinistraţii să albă întligtate
tribuţia adusă în realizarea producţiilor la culturile de : vele dc muncă din Industria i Andronic Pepenar. In urma litatea. Astfel că de la un mi­ tului de alimentaţie publică nizare de la U.M M R. Slme- în acordarea îm prum uturi­
cîmp, excepţie iăcînd cooperatorii care lucrează In j materialelor de construcţii \ predării-prjm iril, s-a constatat nus de I 439 lei, ae ajunge la Deva va trebui să lucreze mai ria au începui dr abia în lor de către C.A.R., să 11 se
sectorul zootehnic. \ din Judeţ. Rezultatele cele i un minus de 1 489 lef. Gestio­ numai 35,40 lei. atent cu oamenii, să ridice ra­ luna februarie — ca urmare j faciliteze plafa ratelor, să
Adoptarea acestui proiect dc lege, fată de care 1mi î mal bune s-au obţinut la i narul unităţii a întocmit un Paradoxal este că nimeni porturile de muncă la nivelul a unor qreulâţl In asiqura- li se acorde cu prioritate
exprim totala mea adeziune va conduce la o mal bună \ întreprinderea de prelabrl- \ referat, pe oare l-a înaintat din conducerea T.A.P.L. Deva stabilii de leqlsl aţia noastră rea condiţiilor dc execuţie bilete de odihnă şi trata­
organizare a muncii şt a producţiei, la folosirea jud i­ \ cate din beton Bîrcea, care i conducerii T.A.P.L. Deva. C i­ nu ştie de lipsa respectivă, socialistă, să veqheze ca n i­ — stadiile fizice la ora aciu­ ment.
cioasă Şi cu maximum de randament a timpului de f şl-a depăşit prevederile tu i tăm din referat • „Tovarăşa dar şl atunci cînd a aflat nu meni şl in nici o ocazie să nu ată se înscriu In prevederile Vrem să le dăm tovarăşi­
lucru şi a mijloacelor de muncă la întărirea răspun­ 778 mc prefabricate, I I L. ; Boldea Floarea nu are merite s-a întreprins nici o măsură. grallculni de execuţie, recu- lor noştri de muncă senti­
derii ordinii şi disciplinei In producţia aqrlcolS. • Orăştle — cu 501 mc, I I.L. ; să Justifice o persoană In Vînzătoarea a fost nevoită să înlocuiască lege;» u i arliitra- pcrîndu-se asliel Integral mentul că nu sînt sînquri.
PETRU POPA : Hunedoara cu 123 mc Şl al- ; piua (? I), şi ca alare. propun ceară sprijinul organelor de rtul. reslanţclc. că-I vom ajuta $i sprijini în
brigadier de cimp Io C A P. Petrenl : tele. ■ să rămînă disponibilă..-". De­ m iliţie pentru a fi ajuitată să-şi Cazul respectiv a 1 ost rezol­ Conlucrarea fructuoasă continuare Să treacă peste
spre lipsa în gestiune nu se primească banii consideraţi Intre bcncllclar *.| construc­ greutăţi, să le dovedim că.
\ aminteşte nimic. lipsă, pe care-i depusese la vat. Vînzătoarea a fost repu­ tor — I.C.S. Hunedoara — a in clipele qrele pe care ta J
aceasta
de
făcut posibil ca la hala
In sfirşit, vînzătoarea p ri­ insistentele gestionarului. să în drepturi. Dar audienţe reparat vagoane, centrata trăieşte întreaga ţară. ome­
nia este o realitate Izvorîtă
după tergiversări
meşte concediul legal de odih­
Recoltarea păioaselor prilie ac. După ce îi expiră 15 mai pînă în 19 iunie, In a- după ce mai bine de o lună termtfă. depozitul de oxlqcn. i din tnsăsi concepţia noastră
Toată povestea a durat din
nă. începînd a i data de 27 o-
de viată.
liniile de căi ferate şl
la :
concediul, mai precis în data cesl interval de timp vinză- de zile, un om trebuie să bată alte lucrări să se materia­ Dr. UVIA V1CUJ
toarca n-a avut unde lucra.
de 15 mai, se prezintă la se­ Salariatul care lucrează direct pp la multe porii. lizeze investiţii în valoare dc i laboratorul Spitalului unificat
diul T.A.P.L Deva pentru a 1 cu oamenii, şeful biroului per­ peste 9 milioane lei. Deva
tatului, calitatea lucrărilor, e- din C-A.P., pentru buna desfă­ se da de lucru. De aici I se sonal. Florica Oprea, nu şi-a N. PALTIN
vldenta sl înregistrarea corec­ şurare a recoltatului, o consti­ spune să-şi găsească singură pus întrebarea dacă vlnz&toa-
ta a cantităţilor de cereale re­ tuie asiqurarea personalului un alt loc de muncă, pentru rea poate sta fără să presteze
zultate. de deservire la toate agrega­ că legea 22/1970 nu le perm i­ activitate o lună de zile. Pen­
O răspundere deosebită pen­ tele aflate în lucru, a sacilor te să o numească pe un post tru a se scăpa însă de unele
bine soluţionată de către con* tru realizarea în condiţii opti­ şi a m ijloacelor de transport la o altă unitate, dacă nu are încurcături-, a întocm it o adre­
necesare.
acceptul qestlonarulul respec­
Este, de asemenea,
ducerile J.M A. Atelierele mo­ me a recoltatului revine inql- necesară organizarea echipelor tiv. Vînzătoarea pleacă să-şl să în care-i punea fn vedere
bile existente şi cele care se nerilor şeii din cooperativele de deservire pe schimburi, qăsească un serviciu. Numai respectivei vinzătoare ' „Să vă
vor amenaja pe remorci să fie agricole. Ei au datoria să ve­ astfel încH să se înlăture sta­ că degeaba bate pe la uşile rezolvaţi problemele Intr-un
datate cu setul de scule şi rifice amănunţit toate utilaje­ ţionarea in limpul zilei cînd celorlalte restaurante din Si­ fel sau altul, pentru că dacă
dispozitive necesare lucrărilor le puse la dispoziţie de cătTe condiţiile sini cele mai potri­ meria. Nimeni nu vrea s-o timp de trei zile veţi lipsi ne­
de depanare $1 în permanentă I.M .A , să Iacă probele nece­ vite pentru recoltat- In calita­ primească, ştiind că are lipsă motivată de la serviciu, sfn-
să dispună de un stoc minim sare cu fiecare combină. Pen­ te de şef al sectorului meca­ în qestiune. tem nevoiţi să vă desfacem
de piese şi materiale de re­ tru a nu pierde nici o zî bună nic din C.A.P., inginerul şef Gestionarul Pepenar Andro­ contractul de muncă". Se pu­
zervă din cele mai uzuale. de lucru sub îndrumarea in­ ore sarcina să orqanizeze acti­ nic, în loc să lămurească pro­ ne însă o întrebare : tova­
Pentru co Intervenţiile să fie ginerilor şefi. combinele se vitatea mecanizatorilor, asiqu- blema cu lipsa în qestiune, răşa Oprea n-a ştiut că Bol­
prompte şi eficace, se va sla­ vor deplasa din timp )a tarla­ rînd folosirea cit mai deplină s-a apucat să bată toba pe la dea nu mai lucrează din 15
bi))' cu precizie Itinerarul de lele cu cel mai avansat stadiu a utilajelor si a forţei de ceilalţi gestionari şl vînzâtorl mai ac. 7 De ce nu l-a desfă­
deplasare a atelierelor şi sec­ de coacere. Deoarece combi­ cum că femela nu piezinlă În­ cut contractul de muncă după
ţiile pe care le au în progra­ nele vor lucra grupate, se im­ muncă. 3 zile, -lutndu-se în calcul data
pune crearea frontului de lu ­ credere. Realitatea e că vîn­
mul de asistentă. Cunoaşterea temeinică a respectivă î I
cru pentru cel puţin o zi. De sarcinilor, controlul operativ şl zătoarea nu avea lipsă în ges­
Un rol de seamă în reali­ asemenea, se vor efectua din intervenţia promptă tn locurile tiune- La Închiderea chioşcu­ Acesta este cazul. De aici şi
zarea unor randamente maxi­ timp drumurile de acces şl se care stranqulează procesul de lui nu putuse justifica uncie din altele rezultă d a r că în
me revine mecanicilor de sec­ vor stabil) punctele de încăr­ producţie sînt factori care a- monetare (trebuie să rprunoaş- cadrul Trustului de alimenta­
ţie care zilnic, seara şi dimi­ care a sacilor din mers. finul siqură o bună folosire n bazei trm cu o parte din vină are ţie publică Deva. raporturile
neaţa. trebuie să participe c- inlerzis a se recurqe la trans­ * el. nico-m steri ale existent o şi Floarea Boldea penlru fap­ de muncă dintre angajaţi şl
iectiv la verificarea $1 În tre ţi­ portul sacilor la marqinea tar­ ronducînd la executarea de tul că nu a păstrat cu suficient instltutle nu slnt cele mai co­
nerea utilajelor de recoltat. lalei sau la cînlar cu combi­ simt de răspundere actele de respunzătoare-
De asemenea, conducerile nele. calitate şi la timp a lucrări­ qestiune). Gestionarului însă Evident, în unităţile aparţi­ Fabrica de conserve Deva. Aspect din secţia confecţionat cutii.
I.M.A. au datoria să urmăreas­ O obligaţie de căpetenie a lor din campania de recolta­ l-a convenit situaţia. S-a m ul­ nătoare, în comerţ trebuie să Foto : N, GHENA
că îndeaproape st tu aii o recol­ preşedintelui şi inginerului şef re. i ţum ii să-) spună vînzătoarel lucreze numsl oameni capa-
Lucrările recentei plenare de control lntrucft se lucrează
lărgite a Consiliului judeţean ÎN RESPECTAREA NORMELOR PR 0TECTI cu echipe de 2-3 oameni şi,
al sindicatele) — consacrată deci, nu pot părăsi locul de
analizei situaţiei proiecţiei 9 muncă pentru a se deplasa la
muncii Şi măsurilor ce Irebuie altele. Trebuie qăsită altă for­
lnale pen'ru îmbunătăţirea ac- mă de control obştesc.
liv ilă ţii în acest domeniu — Gheorghe Moldl, director qe­
au fost deosebit de Instructi­ MUNCII - CEA MAI RIGUROASĂ DISCIPLINĂ! nera) al Î.C.S.H. i Accidentele
ve. din ele s-au putut traqe de muncă nu se produc în
multe jnvătâminle. Referatul locurile de muncă cele mai
prezen’al a punclat doar ceea periculoase, c( în locuri obiş­
cc este pozitiv în această acti­ nuite. pe lînqâ care trecem
vitate şi s-a oprit pe Jarq a­ paqanda de proiecţia muncii ce s-au executat lucrări, s*au ţinerll qaleriilor — în minerit, lile In planurile de măsuri ce unde sa lucrează pe bazB creeze — prin toate formele cu foarte multa uşurinţă.
supra deficienţelor existente, a ele. In trim estrul I ac., s-au pus în funcţiune noi Instalaţii, im provizaţii la utilaje — In si­ pentru îmbunătăţirea situaţiei de experienţă, nu după pre- muncii politice — un spirit de Davld Manlu, procuror-şef
concluziilor re se desprind, Iar cheltuit pentru proiecţia mun­ s-au distribuit mari canlituti derurgie. nelolosirea căştilor la locurile de muncă cu con­ scriplnini temeinic fundamen­ fnaltă responsabilitate pentru — Petroşani i A trecut un an
par Licipan lii la dezbateri şi-au cii alte 19 milioane de lei. de echipament de protecţie. de proiecţie — pe şantierele d iţii deosebite. tate. unele utilaje aduse cu respectarea N.T.S. Lunar. în a­ şi jumătate de la adoptarea
început, de requlă, cuvînţul cu Acolo unde problemele de Care poale îl explicaţia că to­ de construcţii de locuinţe, ne- La lucrările plenarei au luat scopul de a îmbunătăţi condi­ dunările grupelor sindicale să legii cu privire la proiecţia
măsurile ce se Impun. protecţie a muncii au stal în tuşi în unele unităţi numărul respectarea înălţim ii şi a un- r.uvînlul tovarăşii Mlhal An* ţiile de lucru stau neiolosite. se analizeze activitatea de pro­ muncii şila Procuratura Petro­
atenţia celor care conduc sl de accidente se menţine rid i­ qhiurilor de laluz - - in carie­ qelescu, adjunct al m inistrului De asemenea, exista mult fo r­ tecţie a muncii.
Perioada analizată — anul muncii, Gheorghe Pclrescu, şani a fost înaintat spre cer­
1969 şi primele 5 Juni din a- organizează producţia şi a sin­ cat, uneori chiar creşte? De rele industriei locale ş.a.m.d. secretar al Consiliului Central malism în instruirea salariaţi­ Exislă. desigur, toate condi­ cetare un singur caz de încăl­
cesl an — este marcată de e- dicalelor — s-a subliniat în re­ ce această discrepanţă Intre Se poate argumenta că aceas­ al U.G.S.R., Ştefan Almâşan, lor începînd cu instructajul ţiile ponlru ca activitatea în care a N.T.S. cu pericol poten-
lo rlu ri materiale din partea feratul prezentat de tovarăşul evoluţia bazei materiale şi ta denotă doar indisciplină, general şi pînă la cel oare sc acest domeniu să se Îmbună­ tiot de Accidentare. Or. în rea­
din partea unor muncitori, că
partidului şi quvernulul, im­ Pogea Brîncovcanu. preşedin­ slaree de securitate a oameni­ oamenii au fost instruiţi şi re- secretar al Comitetului jude­ face la schimbarea locului de tăţească în toate unităţile. litate, au fost multe cazuri de
ţean Hunedoara al P.C-R.
portante penlru Îmbunătăţirea tele Consiliului judeţean al lor? Plenara a dat răspunsuri. muncă. In acest context este acest fel.
condiţiilor de muncă. La ex- sindicatelor — rezultatele sînt Fondurile alocate pentTU pro­ instruiţi, dar nu respectă nor­ Situaţia necorespunz.ătoare necesar să se iacă examinarea I. MfRZA Gheorghe Tllescu, director
me elementare de tehnică a
plootările miniere din Valea la nivelul eforturilor moteria- tecţia muncii sînt dirijate, în care există In unele unităţi în ceJor care examinează şi in­ tehnic, Centrala cărbunelui
Jiului au fost puse in func­ le care se fac pentru asiqura­ multe întreprinderi, penlru mă­ securităţii muncii. Aşa şî este. domeniul protecţiei muncii •— struiesc, adică a întregului Petroşani : Este necesar să
Indisciplina e sursa principală
ţiune noi Sitaţii de ventilatoa­ rea de condiţii mereu mai bune' suri care se realizează cel mai a accidentelor, la care se e- au arătat vorbitorii — se da­ personal ingineresc şi mediu PĂRERI. OBSERVAŢII ŞI PRO­ disciplinăm maistrul, şeful de
re, s-a qeneralizat perforajul do muncă. La U.E.I.L. Deva, uşor — echipament de proiec­ dauqă şi calificarea necores­ toreste faptului că nu se ur­ tehnic. PUNERI ALE PARTICIPANŢI­ brigadă, şeful de schimb, ca
umed Ja lucrările In «terii pe E.M. Certej, Fabrica chimică ţie. antidoturi etc — şl în mal punzătoare şi improvizaţiile, măreşte implicaţia social-eco- Inspectoratul judeţean pen­ LOR LA DEZnATERE de Ia ei să pornească răspun­
orizontală, s-a completat do­ Orăştle. U.M.M.R. Simeria. mică măsură spre înlăturarea dar mal ales îngăduinţa maiş­ nomică a noresperlării norme­ lru protecţia muncii, cadrele derea pentru respectarea cu
tarea cu detectoare pentru I.M.C. Blrcea şl altele, ca u r­ surselor de accidentare sau a trilor. tehnicienilor. inqineri- lor de securitate. Nici un con­ medicale au datoria să-şi adu­ Gavrild David, preşedintele stricteţe a normelor de {elini­
controlul mete.mlui şi a-au În­ mare a măsurilor luate, a fost noxelor. Conducerile între­ lor, comitetelor sindicatelor. ducător nu este tras la răs­ că un aport concret şi perma­ Consiliului municipal Petro­ că n securităţii muncii.
fiinţat laboratoare de analiză redus cu mult numărul acci­ prinderilor, la întocmirea pre­ In cadrul plenarei s-a dis­ pundere pentru depăşirea bu­ nent la Înlăturarea surselor de şani al sindicatelor : Posturile I.lvlu Felea, directorul Di­
a qazelor la fiecare mină. La dentelor. vederilor de pion pentru pro­ getului de asigurări sociale. accidente şi de îm bolnăviri prevăzute pentru întreţinerea recţiei judeţene pentru pro­
C.S. Hunedoara şl Uzina de Dar în oile unităţi, numărul tecţia muncii. Iau de bază ceea cutai mult despre tnqăduinţa De asemenea se manifestă lip ­ profesionale. La fel, trebuie să lucrărilor miniere şi revizia bleme de muncă şi ocrotiri
preparare Teliuc au fost puse accidentelor a crescut — ce s-a făcut anii trecuţi, iar nepermisă cu care sînt tratate să de exiqenţă la toate nive­ existe o colaborare activă, în utilajelor nu se respectă la ex- sociale : Nu exi9fă nici un re­
în funcţiune instalaţii de des- şi în )9G9 şi In trimes­ sindicatele nu fac obiecţii dc multe cazuri de nerespenare lurile. Or, în materie de pro­ acest domeniu. Intre inspecto­ ploai.lrile miniere din Valea gulament în care să se spună
prăfuire care îmbunătăţesc trul 1 al acestui an — pre­ fond. Sau un alt adevăr (de a normelor de tehnică a secu­ tecţie a muncii qreşelile nu se rat. procuratură si m iliţie. Jiului şi din această cauză că o responsabilitate nu mer-
sim ţitor condiţiile de muncă şi cum şi durata medie de in­ astă dată oarecum subiectiv): rităţii, însăşi a legislaţiei de pot repeta de multe ori fără Sarcini deosebite revin sin­ au lor. la urma urmelor, acci­ qo pînă jos, la locurile de
au o mare eficienţa economi­ capacitate (exploatările minie­ In toate întreprinderile se ela­ proiecţie a muncii. Îngăduin­ să conducă la accidente, după dicatelor în domeniul protec­ dente şi avarii. muncă. Şi cu atit mai mult cu cit.
că şi socială- In 1969 s-au re Ghelar, Vulcan, Uricani. Lu- borează planuri de măsuri vi- ţă, tărăqănarc se manifestă şi cum este foarte greu a discer­ ţiei muncii. Ele trebuie să u r­ Ştefan Şoîmoşl, preşedintele sintem conştienţi că Ia unele
cheltuit în întreprinderi şi pe peni. Lonea. unele şantiere de zînd tehnica securităţii şi pro­ la organele procuraturii, pre­ ne gravitatea sau mai puţin mărească respectarea punct cu comitetului sindicatului de la locuri de muncă există indis­
şantierele judeţului nostru 94,8 construcţii, industria locală tecţia muncii. raportindu-.se. cum şî pe toată filiera condu­ gravitatea unei abateri dc la punct a prevederilor contrac­ CS.H. : Cauza principală a ac­ ciplină. nu se respectă norme
milioane de lei din rare - 12.3 etc.)- de requlă, Îndeplinirea lor in- cerilor lehnico-ndministr alive N.T.S. Toate abaterile pot a­ telor colective şi ale planuri­ cidentelor o constilnie ne res­ elementare de protecţie a oa­
milioane de lei penlru tehnica Situaţia caro s-a prezentat teqrală Ce elecl au uneori ? a!e întreprinderilor. Nu avem vea urmări. lor de măsuri referitoare la pectarea instrucţiunilor dc lu­ menilor. De ce unii conducă­
securităţii, 18 milioane de lei în plenară suscită (¡leva ob­ Ridică întrebări şi cauzele nici un exemplu — se preciza V orbitorii au subliniat că protertia muncii, să urmăreas­ cru, indisciplina, chiar din par­ tori jşi declină răspunderea ?
penlru ventilaţie, 2 !.! milioa­ servaţii vizînd fondul proble­ care au general accidente si In referatul Consiliului jude­ lo ji cei < are ronduc şi orqa- că cum sin: folosite fondurile tea unor şefi de echipe cu ve­ Rj iiI Costea. director tehnic.
ne de lei penlru măsuri şi ma­ melor proiecţiei muncii. care sînt aceleaşi ca şi cu ani ţean al sindicatelor -- în care nizeoză producţia poartă răs­ alocate în acest scop, să în­ chime mai mare în muncă. Centrala m inereurilor neferoa­
teriale iqienico-sanilare, 25.6 Fslc un adevăr obiecţie, ra ­ tn urmă. deci arhicunoscute : conducerea unei unităţi să fi punderea pentru condiţiile de tărească controlul In întreprin­ Volcu Corinda, inginer şef se Deva : In luna n>aî s-au
milioane de lei pentru echi­ re nu poale fi nicicum tăgă- nerespectarea monografiilor de aplicat preveciriile legislaţiei securilatp a muncii in care îşi deri privind modul cum con­ la I.M, Barza : La I M. Barza, organizat controale complexe
pament dc proiecţie — impor­ cluil. că în qencral condiţiile arnvare. ropturirea superficia­ în vigoare îm polriva celor ca­ desfăşoară activitatea fiecare ducerile acestora asigură con­ practic, inspectorii obşteşti din privind respectarea N.T.S., ur­
tante sume fiind folosite pen­ de muncă, de protecţie a ei. lă a fronturilor de lucru, sta­ re s-au făcut vinovaţi de no- salariat. Sînt însă locuri dc diţii corespunzătoare de mun­ birourile qruuolor sindicale nu mate de conslAtniri )a nivelu'
tru echipament de lucru, pro- s-au îmbunătăţii din moment rea n©corespunzătoare a intxe- realizarea unor lucruri stabi- produuţic şi fluxuri tehnologi­ că pentru loti salariaţii. să pot să-şi desfăşoare aclivilalea tuturor unităţilor centralei.