Page 6 - Drumul_socialismului_1970_08

2 DRUMUL SOCIALISMULUI & Hr. 4843 $ DU 4 NICA 2 AUGUST 1970

VIAŢA DE PARTID functlune cel de-al treilea Mic, îmbunătăţirea întreţinerii varăşul David Lazăr, secretar
de
Judeţean
al Comitetului
grup energetic chiar cu cîteva
utilajelor din subteran şl alte­
zile mai devreme de cum a le. Rămînerea în urmă a partid — ca, pentru anumite
fost dat grupul nr. 2 şi la n i­ pus-o însă în întregime pe deficienţe, unităţile să nu fie
vel calitativ mai ridicat astfel seama avariei de la mina Deva numai amintite, ci traşi la răs­
Plenara din 28 iulie a Co­ ratlva meşteşugărească „Pro­ ca în cel mai scurt tim p să şi nu a vorbit de loc despre pundere nominal cei vinovaţi
m itetului municipal de par­ gresul" şi altele. funcţioneze la parametrii pre­ măsurile tehnico-organizalori- în faţa plenului comitetului şi
tid Deva a luat in dezbatere M aterialele plenarei — re­ văzuţi. ce restante. activului de partid. Asigurarea
o problemă care a Justificat feratul şi proiectul planului de A u fost auzite însă puţine De-a dreptul ciudată a fost unui continui critic şl autocri­
Invitarea la lucrările ei a ac­ măsuri, difuzate membrilor co­ asemenea angajamente în ple­ optica în care s-a exprimat tic in tervenţiilor în dezbatere,
tiv u lu i i eficienta măsurilor m itetului — au analizat as­ nară. M ajoritatea vorb ito rilo r tovarăşul Vasile Clonda, in g i­ cu propuneri valoroase pentru
stabilite de organele de p a r­ pectele mai caracteristice ale s-au mărginit la formule ca : ner şei la panificaţie. După completarea măsurilor — ast­
tid, de masă şi obşteşti, de activităţii economice, au arătat ........... asigurăm plenara că, părerea d-sale in materie de fel trebuie înţeleasă participa­
conducerile unităţilor econo­ în ce unităţi sînt deficienţe, une­ sub conducerea organizaţiilor panificaţie nu se poate vorbi rea efectivă a membrilor orga­
mice pentru traducerea în v ia ­ le din cauzele lor şi au schi- de partid, ne vom mobiliza declt „teoretic" de nerealiza- nului municipal de partid la
tă a sarcinilor trasate de par­ actul conducerii colective a În ­
tid privind îndeplinirea planu­ tregii activităţi (Uim ore din pag. 1)
lui de stat In industrie, trans­ lg cuvîntul său, tovarăşul
porturi, comerţ Şi cooperaţie. David Lazăr s-a ocupat pe larg
Economia m unicipiului, deşi Se aşteptau luări de poziţie de sarcinile principale care lut semestru, serele de ia Sîn-
afectată de calamităţile natu­ stau în prezent — în lumina tandreî, extinderile de la „ A -
rale, a Îndeplinit planul pe se­ indicaţiilor conducerii p a rti­ vlcola" M in tia ,. un Însemnat
mestrul I la principalii indica­ dului şi a situaţiei concrete e­ număr de săli de clasă şi alte
tori (cu excepţia producţiei xistente în m unicipiu— In In­ obiective soclal-culturale. Si
marfă vln du tă şi Încasată), critice şi autocritice, dustrie. investiţii, deservirea toate acestea în condiţiile în
ceea ce oglindeşte eficienţa populaţiei şi a făcut recoman­ care în lu nile care urmează
măsurilor luate de organele şl dări care întregesc planul de trebuie asigurat un front de
organizaţiile de partid, de organi­ măsuri adoptat de plenară. A u Fabrica „Vîscoxa" Lupeni. Vă prezentăm un aspect din lucru pentru 1971 de 1 200 de
zaţiile de mesă. de conduceri­ cu mai multe propuneri I reţinui, de exemplu, atenţia secţia de răsucit mătase artificiala. apartamente şl efectuarea u­
le unităţilor, eforturile deose­ Indicaţiile privind : reanalîza- nor (lucrări pregătitoare pen­
bite depuse de colectivele de rea tuturor po sibilităţilor sl tru Iarnă.
muncitori, Ingineri şi tehnici­ M — B B — — ^ W i U L . H M W f'lIHII—ăHTIfcS rezervelor de recuperare a Din dezbaterile adunării ge­
eni pentru depăşirea situaţiei pierderilor si de suplimentare Viteze de nerale a-a desprins faptul că
create. ţat direcţiile în care trebuie pentru a Îndeplini planul anu­ rea planului, iar în ce priveş­ a producţiei ! examinarea de p rin mobilizarea rezervelor in­
Dar, In prim ul semestru, a-au acţionat în continuare cu mai al". Puţin s-a spus despre an­ te calitatea produselor toiul către organizaţiile de partid Contribuţii noi terne aceste sarcini sînt pe
înregistrat şl m inusuri t la p ro­ multă fermitate. gajamentele reînnoite şi. şl mai depinde numai de extracţia, şi conducerile un ităţilor a con­ deplin realizabile. Este vorba
ducţia marfă vln du tă şl înca­ Astfel, o parte din tova­ puţin despre mobilizarea de maturizarea sau umiditatea făi­ sum urilor de materii prime, ia completarea lucru sporite în prim ul rînd de folosirea
sată nu s-a realizat planul cu răşii care au luat cuvîn- noi resurse care să asigure a­ nii. „Absenţele sînt indepen­ materiale, energie, combustibil mal raţională a tim pului de
1,1 m ilioane lei t au iost rebú­ tul au con tribu it la a- linierea economiei m unicipiu­ dent de voinţa noastră...'' „N u în vederea luării de măsuri e- lucru. In prima Jumătate a a-
tate materiale de construcţii dinclrea analizei sau au ară­ lui In efortul general pentru am avut şl nici nu avem ca­ ficlente pentru reducerea lor fondului de marfă nulul »-au pierdut din tim pul
în valoare de peste 200 000 lei: tat concret ce vor face orga­ a realiza anul acesta o pro­ zuri de a solicita fonduri de în acest semestru t realizarea productiv 869 000 ore/om din
din cauza întreru perilor Şl a nizaţiile de partid, colectivele ducţie suplimentară pe tară mică mecanizare". „Locaţiile pînă în luna noiembrie a pla­ care ponderea o deţin absente­
celor peste 53 000 om/ore de de muncă din care fac parte de 5 miliarde de lei. Unii vor­ nu Doi fi prevenite pentru că nului anual la export I devan­ întreprinderile de Indus- I Urmate din pog 1) le nemotivate, în v o irile şl în­
absente nemotivate s-a pierdut tovarăşii Gheorqhe Resiga, di­ bitori au „u ita t" pare-se aca­ In timpul nopţii nu este cine sarea unor lucrări productive trie locală din Judeţ aduc o i treruperile din procesul de
o producţie de peste 2 m ilioa­ rectorul 1. M. C. Bîrcea, loan să autocritica iar alţii au că­ să descarce vagoanele". A lţii de investiţii din planul pe 1971 contribuţie însemnată la rezultatele total nesatisfăcătoa­ producţie. De asemenea în a­
ne de lei : stocurile supranor- Bodea, directorul Florin utat să o escamoteze. slnt deci vinovaţi : furnizorii, şi obligativitatea realizării pla­ completarea şl diversifica­ re la seceriş, fără să în tre p rin ­ ceastă perioadă la excavatoa­
matîve au crescut cu 1,1 m ili­ Niculescu, secretarul com itetu­ Tovarăşul Ioan Vaidoş, di­ medicii, noaptea.. nului suplimentat de construcţii rea fondului de marfă al ju- dă vreo măsură concretă în re, buldozere şl cilindri, orele
rectorul E.M. Deva. membru In lr-o plenară de partid, un­ de locuinţe : întărirea discipli­ defulul. Incepînd (te la pro- de neiuncţionare se ridică la
oane de lei ajunglnd la lui de partid al com plexului vederea ieşirii din impas. O
al com itetului municipal, a re­ de lu crurilor li se spune pe nei în transpunerea în viaţă a 12 774 revenind pe u tila j un
9 691999 le i i doblnzlîe pentru energetic M intia, Anton M a­ nume, cu maximă responsabi­ ducţla de serie la mohllă vor face probabil de acum în­
îm prum uturi restante se ridică ier, şeful fabricii de conserve cunoscut— în cuvîntul său — planurilor M.T.O. în care sens şl plnă la răcoritoare ele colo. măcar in ceasul al 12-lea, număr de 68 ore pe lună, iar
la 477 000 lei l 38 prevederi şl preparate de carne şl alţi că rezultatele pe municipiu au litate. seriozitate şi m aturitate revine com itetului municipal lansează în flecare an pe pentru ca întreaga producţie la parcul de autocamioane s-au
politică, nu este loc şi timp
de partid sarcina de a le u r­
din plan urile M.T.O. n-au fost vorbllorl. fost diminuate de această un i­ pentru a prezenta doar rapoar­ mări, precum şl în alte pro­ piaţă produse noi sau Îm­ de qrîu să ajungă cit mat re­ Înregistrat în medie lunar
tate şi a enumerat cîteva mă­
finalizate. Principalii debitori bunătăţite. pede In hambare. 10,780 ore staţionări, ceea ce
— Ce! peste 750 comunişti, suri care stau in atenţia co­ te la raport sau a arunca vina bleme. revine 50 de o re -p e autoca­
faţă de plan — E. M. Deva, constructori şl montori de la m itetului de direcţie : extinde­ în spatele celor absenţi. De Referindu-se la pregătirea In curind vor lua drumul O îmbunătăţire simţitoare a mion.
industria locală, f.P.B. (la re­ M in tia — a arătat, de exem­ rea metodei de abataj cu p ili­ fapt, din vocabularul unor con­ con diţiilor pentru trecerea la pieţei de desfacere paturile ritm ului de lucru se impune si Comitetul de direcţie a sta­
buturi, stocuri supranormatlve plu, tovarăşul Florin Niculescu er subminat la mina Deva şi ducători de întreprinderi şi in ­ realizarea planului pe 1971. tip „Elegant" cu saltea Re­ în întreprinderile agricole de b ilit un plan de măsuri care
şi absente nemotivate), eoope- — se străduiesc să dea in cu surpare la mina Muncelu stituţii din Deva se pare că a vorb itoru l a subliniat, întră al­ laxo, produse de I.I.L. Brad, stat, care mai au de secerat să mobilizeze toti factorii din
dispărut expresia „deficientele tele, necesitatea, de a asigura camera combinată tip Bu­ griul de pe mal mult de 60 la cadrul trustulu i pentru e lim i­
noastre". Lipsurilor II se spune de pe acum rezolvarea propu- cura, creaţie a I.I.L. Haţeg, sută din suprafaţa cultivată. narea acestor neajunsuri şl fo­
mai nou „g re u tă ţi“ , „pro ble­ nerilor.^făcute In adunările qe- scaunele tip „M ure şul", şez­ Prin creşterea sim ţitoare a losirea Întregului potenţial de
me“ , „necazuri". Adică, „mal nerale^ale salariaţilor sau ale longuri tip C şl 2 modele vitezei medii zilnice de lucru producţie, astfel Incit ritm u l
avem şi unele greutăţi", ....u­ reprezentanţilor acestora. de de pătuţurl pentru copil ale este posibil şi necesar totoda­ mediu lunar de execuţie să
nele probleme" sau „...unele a elabora din timp planul pre­ IJ.L. Orăştle ; camera com­ tă ca în cursul acestei săptă- înregistreze cel puţin 8.73 la
necazuri". gă tirilor de iarnă şi de a a­ binată şl măsuţa rotundă mîni rccoltalul cerealelor pă- sută. Creşterea ritm u lu i de e-
Studiind atent materialele corda o atentle deosebită în ­ pentru hol, produse In ate­ ioase să se termine în ţoale xecuţîe pe şantiere se va asi­
lierele I.I.L. Petroşani, co­
plenarei reies şi unele cauze cheierii contractelor de apro­ voarele tip „Bucureşti“ , de unităţile agricole din judeţ, gura prin Îmbunătăţirea acti­
ale acestei ocoliri a criticii şi vizionare Şl desfacere pentru Inspiraţie orientală, create ceea ce va permite ca m ijloa­ vită ţii de producţie, organiza­
autocriticii. Referatul a tratat producţia anului viito r. la I.I.L. Hunedoara, cozi cele mecanizate să fie folosite rea minuţioasă a lo curilor de
cuprinzător problemele (mal Lucrările plenarei au e v i­ pentru strecurători din ma­ muncă, extinderea lu cru lu i pe
puţin despre activitatea con­ denţiat că sînt condiţii pentru cu randament sporit la arături două schimburi, aproviziona­
cretă a unor organizaţii de recuperarea răm înerjlor în u r ­ să plastică şl garduri meta­ Si însâmîntaroa cub u rilo r suc­ rea ritmică şi aslqurarea for­
partid, a sindicatelor şi orga­ mă la unele produse sl înde­ lice de la I.I.L. Deva. cesive. ţei de muncă suplimentare.
de panificaţie
Industria
nizaţiilor U.T.C.), a nom inali­ plinirea şl depăşirea planului Pentru realizarea Inteqrală
zat unităţile unde sînt defici­ anual si a angajamentelor, o sondează si ea plata cu alte a planului de apartamente şi
ente, dar a dat — cum se spu­ alentie mai aparte din partea produse noi : ..m elcii' cu a frontului de lucru pentru
ne — numai cîte puţin din fie­ com itetului municipal de par­ material, de 100 grame, 1971, numeroşi vorbitori au
care latură a activităţii. tid solicitînd restantele de la checul cu rahat de 1/2 kg şl Seară pentru subliniat necesitatea organiză­
Era necesar — după cum E. M. Deva. altele. rii în continuare a lucrului la
sublinia în cadrul plenarei to- I. M1RZA poligoanele din Deva şi Live-
tineret zeni pe două schimburi asiqu-
rîndu-se astfel o producţie z il­
nică de m inim um 2-2,5 aparta­
Ieri, la Casa
cultură
de
Coordonate şi opţiuni majore ră pentru tineret. Au parti­ mente. De asemenea, şantie­
din Orăşlie, a avut loc o sea­
rele trebuie să-şi concentreze
forte sporite la execuţia cen­
cipat tineri lucrători de la
cooperativa meşteşugărească tralelor si punctelor termice
Sl I C.C.L. pentru punerea lor în funcţiu­
plumb, zinc şi alte metale ne* esenţiolă se concretizează în ne cel tîrziu pînă la 15 octom­
Expunerile „Meseria —
feroase. Prevederile, la.pjrpducţio micşorarea consumului de cocs, brie 1970.
(Urm are din. pag. A) brăţară de aur pentru tine­
de oţel sînt m ajorate faţă de metal, lemn de mină, combus- rii din cooperaţie" si „Oraşul — Este necesar ca în aceas­
acest, an cu peste 80 000 tone, JibjLjAL.enetQ ie. la niveluri mult nostru — mîndria noastră" tă perioadă să ne preocupăm
*î<Tfâmiriăte finite cu 15 000 tone, 'scăzute fată de tot ce s-a rea­ mai intens de aslqurarea con­
Amplificarea forţei industriale iar la cocs cu 65 000 tone. lizat pină acum. Totolitoteo oc- pentru cel dc la I.G.C.L. au j
d iţiilo r de execuţie şi în mod
a judeţului se exprimă şi prin tiunilor ce trebuie desfâşurote fost urmate de o reuniune special a documentaţiei tehni­
dinamica producţiei fizice, în­ Comporativ cu ocest ultim an în direcţio creşterii eficientei dansantă in compania or­ ce, arăta inginerul Silvestru
deosebi Io produse vitale pen­ ol cincinalului, în anul viitor în­ economice sînt ilustrate expresiv chestrei de muzică uşoară
Constructorii şl montorll de pe şantierul sistemului hidroenergetic şi de navigaţi- Porţi­ tru economia naţionala. Se re­ treprinderile sînt chemate prin de sarcino co pe ansamblul „V u ltu r ii" a casei de cultu Tache, şeful serviciului tehnic.
le de Fier au realizat peste 56 la sutâ din volumul de investiţii pe anul in curs. Aceasta a fost morcă in acest sens creşterea indicatorii de plan so osigure o industriei hunedorene cheltuieli­ ră. Deoarece Si la ora actuală ne
posibil datorită depăşirii volumului de lucrări pe primul semestru. producţiei nete de cărbune cu mai mare diversificare sortimen­ le la 1 000 lei producţie marfă lipseşte documentaţia de exe­
Recent prin ecluza românească a trecut cea de a 17 000-a navă. 425 000 tone, de fier în minereu tală a producţiei, să extindă cer­ cuţie aferentă anului în curs
- Aspect de Ia ecluza româneascâ (Foto Agerpres - M, Alexe) marfă cu peste 26 000 tone, cetarea ştiinţifică şi să între­ să se reducâ cu 16,7 lei şi să pentru lucrări in valoare de
prindă măsuri si ocţiuni multila­ se materializeze in creşterea vo­ 10,1 milioane lei trebuie să se
sporirea extracţiei de cupru, lumului de beneficii pe judeţ cu intervină de urgenţă la bene­
terale tehnice şî organizatorice
mai bine de 900 milioane lei ficiari, astfel Incit pînă la 15
pentru a determlno ridicarea ge­ Bun venit
nerală c param etrilor calitativi faţă de anul acesta. august să se clarifice soarta
Competiţia tinereţii e re­ oi produselor. Pe această linie Ansamblul prevederilor planu­ acestor lucrări. De asemenea,
0 competiţie ciştigată luată şi In timpul liber. Se se înscrie sporirea eu 80 000 lui pe primul an al cincinalului absolvenţilor penlru a ne îmbunătăţi acti­
vitatea de verificare şi pregă­
(Urmare din pag. 1) desfăşoară un adevărat cam­ tone a producţiei de huilă spă­ viitor, caracterizat de maso lar­ tire a proiectelor, prin studie­
pionat de fotbal intre
e­
chipe, sfat susţinute zgo­ lată pentru cocs şi semicocs, gă a color aproape 90 000 de rea lor mai amănunţită şi prin
soloriaţi Industriali din judeţul
7-au întrecut însă elevii li­ la înălţimea colegilor care muncă înfrăţită, şi o altă motos echipele preferate. Se creşterea cu 25 000 tone a pro­ nostru ca fiind cele mai mobili­ şcolilor sanitare atraqerea şantierelor în a c tiv i­
ceelor nr. 1 şi 2 din Hune­ le-au transmis drapelul. în­ trăsătură morală caracteris­ incearcă unda Streiului, se ducţiei de oţeluri aliate, asim i­ zatoare sarcini economice, are tatea de verificare, este nece­
larea de noi mărci de oteluri
doara, care au atins media şiraţi de-a lungul drumului tică vie ţii de echipă, de co­ dansează. După o zi de mun­ şi tipodimensiuni de laminate cu premise certe de a fi înfăptuit Zilele trecute, în Judeţul j sar ca serviciile planificare şi
de 31 lei pe cap de brigadier. spre Uroi-Chimindia, străjuiţi lectiv, întrajutorarea la ne­ că rodnică. şt distracţiile au exemplar. Aşa cum s-o relevat nostru, o nouă promoţie de j relaţii să îa toate măsurile
Echipa lui Florian Via- parcă de Măgura Uroiului, voie. F, impresionant să vezi mai mult farmec. Ţi-o spu­ caracteristici superioare. în cuvîntorea tovarăşului Nicolae cadre medicale s-a prezen- j penlru procurarea documenta­
descu din seria a doua se brigadierii arşi de soare şi spre sfirşitul orelor de lucru ne orice brigadier, mindru Primul an ol cincinalului viitor Ceouşescu la recenta plenoro a tat pentru a ii repartizate j ţiei fn timp util.
părea că va duce drapelul vini se întrec pentru cit mai citcva echipe care şi-au rea­ de numele pe care l-a dobln- esle deosebit de mobilizator pen­ C C. al P.C R., factorii prim or­ în unităţile de ocrotire a să- i Felul In care reprezentanţii
tuturor brigăzilor. Realizase multe puncte, pentru mult lizat planul, sărind in aju­ dit în aceste zile. tru toate întreprinderile hunedo- diali de succes constau în pro­ nătătil. Cei peste 180 de ti- j salariaţilor din cadrul T. C.
o producţie de 34 lei insă a rlvnitul drapel. Bilanţul zilei torul celor rămaşi in urmă. A şti că pe şantierul unde rene în ceea ce priveşte identi­ gramul de măsuri elaborat şi neri, absolvenţi al şcolii j Deva au dezbătut problemele
fost întrecută de echipa bri­ a patra a desemnat drept „Nu se ştie clnd ni s-ar pu­ lucrezi ai partea ta de mun­ ficarea şi valorificarea unor noi aplicat cu consecvenţă de con­ profesionale sau ai şcolilor j majore ale producţiei Jasă să
găzii a Ill-a condusă de fruntaşă pe brigadă echipa tea intimpla şi nouă la fel“, că, nu-i puţin lucru. resurse de reducere a cheltuieli­ ducerea partidufui pentru îm ­ postllceale din Hunedoara, ! se întrevadă că sarcinile dc
Lucian Belii care a depăşit condusă de Cornel Paveloni. incearcă parcă să se scuze Şi, peste ani, in drumul lor materiale, de ridicare a ren­ bunătăţirea organizării, p la n ifi­ Sibiu, Oradea, Cluj. Rîmnl- i plan ale actualului cincinal se
cu 10 lei norma realizlnd pe urmată la diferenţă de un unul dintre băieţi. spre Simeria, văzlnd profilul tabilităţii, de creştere a eficien­ cării si conducerii activităţii e­ cu Vilcea. pregătiţi în dife- i vor îndeplini cu succes, cre-
zi o producte de 35 lei pc leu de echipele lui Vidican neschimbat al Măgurii Uroiu­ ţei întregii lor activităţi. Preve­ conomice şl sociale, hotărîrea rlte specialităţi au fost re- ! îndu-se în acest fel o bază so­
cap de brigadier. Ion şl Cornel Olea. Dar pe Cu atita dăruire jt entu­ lui, să-ţi. aminteşti că in derile planului obligă să se ac­ fermă a oamenilor muncii de partizaţi în mod p rioritar I lida pentru demararea v iito ­
Brigada a IV-a e in pri­ lingă lupta pentru mai mult, ziasm e firesc să se fi rea­ preajma ei ai pus temelia ţioneze cu intensitate şl energie a-şi consacra cu generozitate pentru acoperirea necesaru- I ru lu i cincinal. Deşi sarcinile
mele zile de şantier. Dar cei lizat, de la deschiderea şan­ unui drum e şi mai mult ! sporită în sensul reducerii con­ toate energiile si capacitatea lui de cadre la spitalele din i vajorlce şî fizice ale anului
103 elevi ai Şcolii profesio­ pentru depăşirea normei se tierului, o depăşire a planu­ E o competiţie in care ai sumurilor specifice de materii creatoare activităţii de înfoa* Hunedoara, Deva, Petroşani. \ 1971 sint In descreştere faţă
nale din Călan vor să fie conturează, in aceste zile de lui cu 12 000 lei. Învins ! prime şl moteriole. Pentru Ju­ tuîre a program ului economic Brad, Orăştie şl fa clrcum - i de anul în curs, înfăptuirea lor
deţul nostru această sarcină elaborat de partid. scrlpţille medicale din me- j trebuie să se facă în con diţi­
unor
ile realizării
indicatori
diul rural. Urării de bun ve- i
privind sporirea produ ctivită­
nit şl succes fa viitoarea ac- i ţii muncii, ridicarea calităţii,
tlvltate de ocrotire a sănă- j reducerea duratelor de execu­
tăţll cu care tinerii au fost j ţie, diminuarea consum urilor
A M E LIO R A R E A PĂŞU N ILO R — a cţiu n e prim iţi de către tovarăşii de j specifice şi a cheltuielilor de
la Direcţia sanitară a Jude- !
producţie, mult îmbunătăţite.
tulu l 1 se vor adăuga aten- î
— Pentru a ne uşura sarci­
tla şl grija cu care cadrele i
nile ce ne revin în anul viitor
medicale cu o bogată expe- j
este necesar ca pînă la 15 au­
rlenţă, organele locale
ale j
p e rm a n e n tă , cu e fe c te d e o se b it de fa v o ra b ile puterii de stat Ii vor fncon- j gust să fie atacate ţoale .lu­
crările prevăzute ca front de
proaspeţii absol- i
pe
Jura
venţl la noile lor locuri de j lucru şi acolo unde este posi­
bil să executăm în devans din
muncă unde-şl încep activi- j
lucrările 1971, arăta ing. Teo­
Sarcinile sporite ce revin deţean a dezbătui şi adoptai rată asupra producţiei de masă cooperative sl a consiliului preocupări a factorilor aminti ti clte 8-10 tone masă verde la tatea o dată cu primele zile j dor N egruţlu. şeful şantierului
ale Iul august.
judeţului nostru din progra­ un amplu program de măsuri verde (din el s-au procurat popular comunal să urmăreas­ pentru îmbunătăţirea păşunii, hectar. Succesul In exploata­ nr. 1 Deva. Creşterea pro du cti­
mul naţional privind dezvolta­ care, Înfăptuit, creează premise abia 6 tone îngrăşăminte chi­ că executarea cu toată răspun­ pe care nu s-au mai efectuat rea $i îmbunătăţirea păşunilor v ită ţii muncii cu 9,82 la sută,
rea zootehniei — numai în favorabile îndeplinirii cu suc­ mice). Ba mai mult, s-a consta­ derea a lu crărilor prevăzute. lucrări de curăţare si fertilizare este însă nem ijlocit legat de prevăzută pentru anul vjitor.
C.A.P., pînă în 1975, efectivele ces a indicatorilor de plan în tat că unele lucrări finanţate Inginerul Silviu Olaru, de la de cîţiva ani". hotărîrea cu care se porneşte ne obliqă să acţionăm mai
vor creşte cu 50 la sută la sectorul zootehnie. de la buget nu’ au fost de ca­ C.A.P. Băcia, atribuie, cum de Readucerea tuturor auprafe- la aplicarea complexului de m ult pe linia gîn dirii tehnice,
bovine şi 27 la sută la ovine A bordînd această problemă, litate corespunzătoare. A r îl altfel e şl firesc, un loc de telor de păşune în circuitul măsuri stabilite pentru fiecare a organizării Jocurilor de
— ridică probleme deosebit de tovarăşul Vasile Zqîrcea, pri­ deosebit de u til ca în fiecare primă importanţă îm bunătăţirii productiv şl valorificarea de­ hectar de pajişti naturale. muncă, aplicării unor tehno­
¿jmplexe si de mare răspun­ marul comunei Sarmizegetusa, unitate şi comună să se urm ă­ păşunilor. .Dacă unitatea noas­ plină a potenţialului lor de Aspectele evidenţiate readuc lo g ii îmbunătăţite şî schimbă­
dere în legătură cu asigurarea aprecia că „datorită acţiunilor rească gospodărirea cu maximă tră a obţinui în ultim ii ani pe­ producţie — preciza inginerul fn atenţia organizaţiilor de rii soluţiilor greoaie şî nee-
fcazei furajere. Datorită con­ întreprinse pentru ameliorarea chibzuinţă a sumelor destinate ste 2 000 1 lapte pe cap de Nicolae Sîmtea, de la Staţiunea partid, a conducerilor de un i­ conomîcoase. Se impune cu a-
d iţiilo r specifice de care dis­ păşunilor a fost posibil ca în îm bunătăţirii păşunilor, să fie vacă, situaţia se explică şi experimentală Geoaqiu — se tăţi agricole, o consiliilor cultate elaborarea unor pro­
pun unităţile, una din sursele comună electivul de animale mobilizaţi toţi crescătorii de prin faptul că în atenţia condu­ impune atenţiei tuturor condu­ populare comunale sl a tuturor iecte tip pentru lucrările de
principale si cele mai ieftine să sporească la peste 1 600 animale Ia realizarea acţiuni­ cerii cooperativei a stat preo­ cerilor de cooperative agrico­ crescătorilor de animale o pro­ organizare de şantier pentru a
de hrănire a animalelor o re­ bovine si 6 000 ovine. Asupra lor stabilite*. cuparea pentru aplicarea com ­ le, consiliilor populare, fiecărui blemă de mare importantă pen­ se evita pe v iito r depăşirea
prezintă păşunile naturale. necesîlălii permanentizării lu ­ Reluînd tema aflată în discu­ plexului de lucrări de amelio­ crescător de animale, ca una tru sporirea producţiei anima­ volum ului de cheltuieli la a­
ţie, tovarăşul Gherasim Trifa, rare a păşunilor. Nu ne putem cest capitol.
Referindu-se la posibilităţile crărilor de curăţare sl fe rtili­ insă declara pe deplin satis­ dîn problemele hotărîtoare pen­ liere care, în lumina prevede­
de ridicare a producţiei de zare a pajiştilor naturale nu preşedintele Consiliului popu­ făcuţi cu ceea ce am realizat. tru soarta producţiei animalie­ rilo r programului naţional de De altfel referitor la sarcina
lar comunal Baia de Cris, afir­
iarbă, specialiştii, conducerile poate exista nici o îndoială. ma că, „doşl comuna are peste In cincinalul următor efectivul re. Factorul chele care asigură dezvoltare a zootehniei şi de reducere cu 10 lei a cheltu­
unităţilor agricole, preşedinţii Ca dovadă, s-a demonstrat pe de animale proprietate ob­ creşteri masive de producţie a hotârîrii conducerii par­ ielilor la 1 000 lei producţie la
consiliilor populare comunale, „ v iu “ că pe păşunea Groşanu, 2 200 hectare păşune, animalele ştească va creşte cu peste 50 este fertilizarea, slîut fiind că tidului şi - guvernului p ri­ preţ de deviz fată de 1970. s-a
crescătorii de animale, toti cel unde s-au aplicat cu perseve­ cooperativelor agricole si ale la sută. ceea ce ne obliqă să la aceeaşi do2â de îngrăşămin­ vind îmbunătăţirea p re tu ri­ referit In cu vîn tu l său şi N i­
membrilor cooperatori nu
au
care răspund de gospodărirea rentă măsuri de igienă sl fer­ asigurată hrana necesara pe mărim producţia de Iarbă cu te se obţin sporuri de masă lor de cumpărare a animalelor colae Tunaru, contabilul şef al
trustului, care a subliniat ne­
judicioasa a pajiştilor recunosc tilizare prin tîrlire. producţia timpul verii. Aceasta pentru că cel puţin 5 000-6 000 kq pe verde de sulă la sută fată de Si produselor animaliere se în­ cesitatea analizării gradului de
în unanimitate că nu sint epui­ de iarbă la hectar a ajuns la s-a neglijat întreţinerea păşu­ hectar. In acest scop se simte 20-30 la sută cit se realizează scrie Ia loc de frunte In participare la procesul de pro­
zate nici pe departe rezervele 19 000 kg, permitînd hrănirea nilor, fertilizarea lor. O dată acul nevoia să permanentizăm la plantele furajere cultivate, ansamblul preocupărilor de ducţie a utilajelor. De aseme­
de creştere a potenţialului lor in bune condiţii a 150 bovine cu trecerea păşunilor în folo­ acţiunile de curăţare, să e x tin ­ S-a dovedit că la doze mode­ redresare a producţiei agrico­ nea se impune lichidarea sto­
şi ] 400 oi. Ritmul anual — de rate de îngrăşăminte producţia le. Coordonfnd judicios efor­
productiv. In prezent, pentru sinţa C.A.P.. unităţilor coope­ dem fertilizarea prin tîrlire si se măreşte cu 8-11 tone iarbă cu rilo r supranormative. depo­
fiecare unitate' vită mare exis­ cîteva sule de hectare — în ratiste li s-au predai si proiec­ cu îngrăşăminte chimice". la hectar, iar la doze mari turile oamenilor muncii din zitarea şi manipularea cu mai
tă cîte 0,85 ha de păşune. Cu care se desfăşoară însă lucră­ tele de îmbunătăţire, In u ltim ii Cooperatorii Ion Dănilă sl agricultură, în perioadele eind mult simt gospodăresc a ma­
rile de îmbunătăţire este mult sporul este de 6-8 ori lată de nu se pot executa lucrările a*
toate acestea, necesarul de doi ani însă nu s-au mai între­ Petru istfan din Leşnic afir­ suprafeţele nefertilizatc. terialelor.
masă verde, în perioada dc prea lent pcnlru a permite prins acţiuni de masă pentru mau, pe bună dreptate. că qricole în cîmp, o parte din V olum ul însemnat de rezer­
puşunat esle asiaurat doar în folosirea cu eficientă ridicată curăţare si fertilizare, ceea ce .păşunea cooperativei noastre Pe lînqă aplicarea îngrăşă­ forţele existente este necesar Lăcătuşul Stelian Chinciu, ve interne de care dispun şan­
proporţie de 70-80 la sută. Si­ a întregii suprafeţe de păşu­ a lăcut ca vegetaţia lemnoasă constituie o mare bogăţie care mintelor, o lucrare de mare în­ să fie mobilizate la continua­ tierele dc construcţii din ca­
tuaţia esle de-a dreptul para­ ne. Deşi cooperativa aqrîeolu npfolosiLoare să invadeze cîte- însă este subapreciată în mod semnătate este refacerea ra­ rea acţiunilor de îmbunătăţire de la U.M.M.R, Simeria, lu­ drul T.C. Deva pot şi trebuie
doxală Şi trebuie urabnic nor­ din localitate încasează anual va sule de hectare. Pentru ieşi­ ne j ast i ficat de consiliul de pidă a potenţialului producliv a păşunilor. începufeîn prim ă­ crează la montarea tam poa­ să ridice activitatea de con-
malizată. peste 100 000 lei venituri din rea din impas. în acest an conducere şi Consiliul popular prin defrişarea suprafeţelor înv vară. Astfel se vor crea con­ nelor la un vagon tip „go n­ slructii-m ontaj a acestui an si
Dată fimd semnificaţia ma­ taxa pe păşuna! fondurile res­ păşunea s-a repartizai pe cres­ comuna] V e lrl. Faptul ca un i­ pădurile si semănarea lor cu diţii toi mai favorabile sporirii dolă". urm ătorilor la cote înalte de
pective nu s-au utilizat in iota- tatea înregisl roaz.ă rezullale ierburi valoroase. Asifel este considerabile a efectivelor de
joră a exploatării şi îmbună­ cători de animale în vederea Foto ; N .GHENA producţie şi eficientă econo­
tăţirii păşunilor în luna apri­ lîLMe in scopul executării unor întreţinerii eî“ . Rămine însă ca nesalisJăcăl.oare în sectorul posibil ra intr-un singur an la animale şi a producţiei aces­ mică. pe măsura sarcinilor în­
lie a.c., Consiliul popular ju ­ acţiuni cu efect de lunoă du­ o sarcină a conducerilor de zootehnic este urmarea »labei primul ciclu, să sa realizeze tora, credinţate de partid