Page 6 - Drumul_socialismului_1970_10

DRUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. 4894 ^ VINERI 2 OCTOMBRIE 1970

CUVINTAREA TOVARĂŞULUI

~ NICOLAE CEAUŞESCU

nostru superior ii trebuie încă ze vil, prelungite ; animaţie In lile tehnice, dar si din liceele noile cuceriri ale tehnicii. Să sînt bune. că ele se dezvoltă
continuu în interesul poporu­
doi şi ctle o dată trei ani pen­ sală). Nu ştiu cum să interpre­ de cultură qencrală să înveţe facem ca toti cetăţenii patriei lui nostru, al ţârilor socialis­
tru a se adapta condiţiilor de tez aceste aplauze; ca un a­ o meserie. Tinerii trebuie să să lie înarmaţi cu temeinice cu te, al socialismului în gene­
muncă din întreprindere, pen­ cord cu profesorii care proce­ înţeleagă că csl9 necesar sa noştinţe, cu tot ceea ce creea­ ral (Aplauze puternice).
tru a fi cu adevărat In stare dează aşa, sau ca o aprobare a se deprindă cu lucrul cu mun­ ză mai valoros, mai înaintai Ne preocupăm de întărirea
am putut sâ remarc preocu­ criticii adresate unor astfel de ca practică, aslfeI ¡ncîl atunci omenirea.
parea care există pentru rea­ să se încadreze în procesul de profesori (Aplauze puternice, cind vor termina şcoala să nu Noi am organizat învătămin- legăturilor noastre cu parti­
Aceasta este o marc
muncă.
lizarea în practică «a prevede­ carenţă a învăţămlnlului şi aprobative). Revină pur si simplu nişte oa­ lul de 10 ani. Tineretu'l nostru dele comuniste si muncito­
rilor Directivelor Comitetului trebuie s-o lichidăm rapid pen­ meni one au invătat de toate de mîine — deci muncitorul de reşti. cu partidele socialiste,
Central al partidului privind Cred că este necesar ca în- dar nu ştiu să pună mina dc un mîine, qeneratia de mîine — cu mişcările de eliberare na­
dotarea si dezvoltarea labo­ tru că ea ne împiedică să ob­ vătămîntul nostru superior să ac (Aplauze aprobative). va avea cunoştinţe foarte a­ ţională. cu toate forţele anii- El
ratoarelor, legarea mai slrîn- ţinem rezultate mai bune în treacă cu mai multă îndrăznea­ vansate. Pentru aceasta însă imperialiste, convinşi că a- B
Aceasta esle valabil si Den-
sâ a activităţii de învâţămînt activitatea noastră. lă la îmbunătăţirea, la restruc­ tru facultăţile sau institutele avem obliqatia ca aceste cu­ ceasta constituie o cerinţă o B
cu practica, cu producţia. Noi ne bazăm în întreaga turarea procesului Instructiv- noştinţe să le predăm în aşa dezvoltării sociale, a succe- p
S-au obţinut, fără nici o în­ noastră qlndire pe concepţia didaetjc. Desigur, vom avea aşa-zis umanistice. Dacă ne-am fel îneît ele să fie temeinic în­ sului luptei împotriva impe- K
doială, o serie de rezultate matcrialist-dialectică despre lu­ poate, unele greutăţi la Înce­ referj la facultăţile de filozofie, suşite de tineretul pa*rîei noas­ rialismului, pentru progres K
bune în această direcţie. Au me. Ştim că. plnă Ia urmă, put, dar va trebui să ne preo­ este oare suficient că aici şi pace în lume. (Aplauze pre- I
fost adoptate o serie de mă­ munca a fost elementul esen­ cupăm mai mult ca studentul se învaţă istoria filozofiei tre; să putem spune că. în- lungite).
—
Ir-adevăr. poporul român
suri — la care s-au referit şi ţial In însăşi formarea omului, sa aibă timp să citească s3-i Şi se studiază diferite concepţii Tocmai pornind de la ase­
unii din tovarăşii care au în dezvoltarea gîndirii lui. Cu creăm condîtij ca el să poa­ filozofice actuale ? Se ştie că constructor al socialismului — menea preocupări, ne îngri­
vorbit astăzi aici — privind toate acestea cîte o dată, mai lă studia In cadrul facultăţii, sâ filozofia şi concepţia noastră însuşind tot ceea ce este mai jorează situaţia din Vietnam
îmbunătăţirea conducerii ac­ Intîlnim concepţii în unele in­ poată lucra mar mult in labo­ filozofică sînt rezultatul a tot înaintat, îşî aduce in acelaşi şi în general din Indoehina,
tivităţii universităţilor şi in­ stitute şl la unii tineri Dotrivil rator, să fie mai bine asistat şi ceea ce omenirea a creat mai timp propria contribuţie la evenimentele din Orientul A­
stitutelor de învăţămţnt su­ cărora munca este privită drept îndrumai de profesor. Am mai bun în toate domeniile. Mate­ dezvoltarea ştiinţei şi culturii propiat. Milităm în mod ac­
perior, intre care menţionez ceva care nu ar fi d» nivelul vorbit şi cu alte prilejuri de­ rialismul dialectic constituie universale (Aplauze prelungi­ tiv pentru încetarea râzboiu-
te).
crearea senatelor şj consilii­ spre necesitatea ca fiecare tocmai o sinteză a tuturor lui din Indoehina, pentru re­
lor profesorale, introducerea lor, care ar ii de natură să-i profesor să răspundă de un ştiinţelor; fără fizică. fără Considerăm că este necesar tragerea trupelor Statelor U­
principiului muncii colective, înjosească. Este adevărat, sînt grup de studenţi, să-i cunoască chimic, fără biologie, fără ma­ să facem eforturi mai mari nite şi aliaţilor lor din a-
atragerea studenţimii la con­ puţini asemenea tineri; dar cum se comporta în procesul tematică nu se poate concepe pentru a asîqura organizarea ceastâ zonă, pentru ca po­
ducerea acestor unităţi de în­ trebuie să facem să nu mai e­ de învâţămînt şi cum acţionea­ materialismul dialectic. Luaţi in scest spirit a Invătămîntu- porul vietnamez şi celelalte
xiste în tara noastră, în uni­
vâţămînt superior. versităţile din România, nici un ză în întreaga viaţă personală. însă proqramele facultăţilor lui nostru, deoarece numai popoare din peninsula indo-
Fără îndoială că paşii fă­ Studiind si in acest domeniu noastre de filozofie. Veţi ve­ astfel ne vom putea îndeplini chinezâ sâ fie lăsate să-şi re­
cuţi sînt importanţi, dar con­ Mn8r care să gîndeascâ astfel. experienţa mondială, aplicînd-o dea că ele nu prevăd studierea obligaţiile pe care le avem! zolve problemele fără nici un
sider că, în această privinţă, Pentru a crea asemenea condi- in practică, vom crea premise fizicii, chimiei, biologiei, mate­ Guvernul, Comitetul Central al amestec din afară. De ase­
şintem încă la început. Este tiuni trebuie să începem chiar ca într-adevăr, studentul să maticii. De aceea, la aceste partidului sînt hotărite să facă menea, considerăm că este în
necesar ca aceste organisme cu îmbunătăţirea procesului poată învăţa în bune condiţi- facultăţi se prezintă la admi­ totul pentru a îmbunătăţi în­ interesul popoarelor din O­
sâ capete mai multă inde­ nostru de învâţămînt. să mer­ uni. Profesorul să nu considere tere cile 15 tineri pe un loc, tregul proces de învăţămînt în rientul Apropiat sâ se rezol-
pendenţă, mai multă autono­ gem mai deoarte cu aplicarea că şi-a încheiat activitatea o considerînd, desigur, că este sensul în care am vorbit aici, ze pe cale paşnică conflictul Crimpei din bogăţia toam nei.
mie în organJzarea procesului în viată a Directivelor Comite­ dală cu predarea cursului, ci suficient să studiezi nişte teo­ (Aplauze puternice, prelungite). existent, sâ se asigure dez­ Foto : N. MOLDOVEANU
de învâţămînt, a predării tului Central al partidului. să asisie şi să îndrurue întrea­ rii generale, rupte de viată, Ştim, tovarăşi, că -avem în voltarea independentă a fie­
cursurilor. Să nu ne fie tea­ Este necesar să se dea dova­ ga muncă de studiu, de labo­ desprinse exclusiv din cărţi, ca întregul nostru învătămînt. in­ cărei naţiuni, a fiecărui stat . —
mă de o mai mare diversita­ dă de mai multă receptivitate, rator şi de producţie a studen­ să devii filozof! (Aplauze). clusiv cel superior, cadre di­ din această zonă, şi, prin a- Iţ
te în sistemul de organizare să se reacţioneze mai promDt tului, participînd activ împreu. Filozoful trebuie să fie în stare dactice capabile, cu vaste cu­ ceasta, sâ se creeze condiţii la
şi de predare a diferitelor la toi ceea ce este nou în nâ cu el la toată această activi­ să inteleaqă lumea de astăzi. noştinţe, care se bucură de re­ pentru progresul lor econo- B La I. I. L. Brad
cursuri în unele sau altele practica activităţii economice tate. In acest sens trebuie să Stiinta contemporană, şi să se nume pe plan mondial. Dispu­ mic şi social. Tocmai ca prie- I'/
din institutele noastre de în- si tchnico-şiuntifice. să se a­ restructurăm şi să organizăm bazeze pe cele mai noi date nem deci de o puternică ar­ teni buni ai poporului arab, 11
văţămînt ! Cred că trebuie dapteze mai raoid învălămînlul procesul nostru de învătămînt. ale şliinlei, pentru a dezvolta mată de cadre didactice — ca noî sîntem de părere că tre- I 1
să lichidăm şablonismul, rigi­ nostru la schimbările care au concepţia noastră despre lume. sâ spun aşa, de la sublocote­ buie făcut totul pentru a se V
ditatea care mai stăruie as­ loc în domeniul producţiei de (Aplauze puternice). Fără a cunoaşte fizaca. chimia, nenţi pînă ].i qenerali si mare­ asigura condiţii de pace, de- fl Realizările globale să
tăzi în învăţăinîntul nostru şi bunuri materiale, în gîndire, în Noi considerăm că activitatea bîoloqîa. matematica nu se şali — în stare să realizeze în oarece numai în asemenea B
care constituie, în fond, o înlroaqa activitate socială. de laborator, activitatea practi­ poate forma un filozof bun, practică aceste măsuri. Avem condiţii popoarele arabe vor H
frînâ în dezvoltarea lui mai că şi de producţie a studenţi­ aşa cum, fără asemenea cu­ convingerea că întregul corp putea sâ se dezvolte, să-şi ri- ţj
rapidă (Aplauze puternice). Astăzi am discutat — în tim­ lor trebuie să ocupe locul prin­ noştinţe, nu putem avea nici universitar va munci cu în­ dice nivelul lor de viaţă, ma- H
Cred că Ministerul Invăţămln- pul vizitei făcute — desore cipal în timpul de învătămînt. literaţi buni, Literatura trebuie treaga sa capacitate pentru a terial şi spiritual. . se reflecte pozitiv în
lului va putea lucra şi el mai nonderea pe care o ocupă prac­ Desigur, aceasta este mai uşor să fie expresia a tot ceea ce ridica nivelul qenenal al învă- Acţionăm pentru ca in Eu- M)
bine dacă, în loc să îndrume tica şl activitatea de predare de realizat pentru agronomie, a creat mai bun omul. qîndi- tămîntului din patria noastră, ropa sâ se încetăţenească tot B
din Bucureşti cum să se desfă­ a cursurilor în învătămîntul pentru construcţii, pentru poli­ rea si munca sa. nu expresia pentru a-şi aduce contribuţia iuai trainic raporturi noi in- |l
şoare activitatea la laşi, la Cluj, nostru Am putut constata cu tehnică şi institutele tehnice. unor lucruri abstracte, a teo- Ia dezvoltarea multilaterală a tre state, pentru înfăptuirea indicatorii financiari
Tg. Mureş, Timişoara, Craiova plăcere s-au făcut paşi îna­ Fireşte, in primul rînd către a- Pieî că „eu am eul meu ţn con­ societăţii socialiste. (Aplauze securităţii europene, care pre­
Si in celelalte centre universi­ inte în direcţia măririi ponderii cesle ramuri de învătămînt ştiinţa mea“. De unde izvorăş­ puternice, prelungite). supune egalitate deplină în­
tare, le va lăsa pe ele, condu­ practicii, — dar numai naşi. trebuie să ne îndreptăm. Con­ te conştiinţa mea ? (Aplauze Avem. de asemenea, un ti­ tre naţiunile europene, res­
cerile institutelor respective, Ştiţi cu toţii că la noi preda­ siderăm că va trebui ca, încă prelungite). In fond abstracţio­ neret minunat, dornic să-şi în­ pectul reciproc al indepen­ întreprinderea de industrie fost refuzate pentru defec­
să rezolve ele probleme pe ba­ rea cursurilor ocupă o parte nismul în artă. literatură, filo­ suşească tot ceea ce este mai denţei şi suveranităţii, cola­ locală din Brad şi-a depăşit ţiuni calitative ?
za directivelor generale, iar ' însemnată din activitatea atît din anul acesta, să trecem la zofie — că şi 'acolo există nou în ştiinţă şi tehnică, in borarea în toate domeniile planul producţiei globale şi Şi aceasta e numai una din
ministerul să asigure o orien­ a profesorului cl[ şi a studen­ unele restructurări radicale. mulţi abslractioniştj — esle gîndirea umană. De altfel se 1 de activitate, presupune să planul producţiei marfă pc întrebările cave vizează direct
In
conducerea întreprinderii.
primele 8 luni din anul aces­
tare de perspectivă, să se ocu­ tului. Deşi avem cursuri tipări­ Studentul trebuie să-şi propu­ tocmai rezultatul ruperii de cunoaşte că, în lume, ponorul \ *e pună capăt politicii de for­ ta. Dincolo de aceste cifre unele secţii nu se acordă su­
pe intr-adevăr de problemele te — la institutul de con­ nă ca, In cei cinci ani de în­ practică, de viată, al încetătenî- român are renumele unui ţă şi dictat promovată de im­ globale, persistă însă vinele ficientă atenţie calităţii pro­
mari ce trebuie rezolvate pe strucţii. mi s-a spus că o- vătămînt în politehnică,, să-şi rii unor concepţii idealiste, pe popor inteligent. In stare să-şi perialism, ca Europa sâ d<^ carenţe serioase, care sor«re**-« ducţiei, ŞL tn- acest anv înârc-
plan central în activitatea de xlstă un exemplar la ^dol însuşească şi cunoştinţe profe­ f ar? no!..,e .combatem şj care. însuşească- tot . ceea ce este virîă un continenf al jDăcir şi flce+â-ncgativ în situaţia eco-* prinderea a primit maVTrtîiîte
învâţămint. Va avea astfel de studenţi pentru primii ani, îar sionale Ia nivef de muncitor în fond.' strecoară sub această nou. Ştim că tinerii noştri ca­ cooperării. Considerăm că e -’ nomică şi financiară a între­ sesizări în legătură cvi cali­
xistâ condiţii să se realizeze
calificat. Dacă vrea să îndru­
ciştigal atit societatea, cil si pentru anii IV si V cile un e­ formă ideea existenţei în lume, re merq la studii în străinătate asemenea deziderate — şi prinderii. Pentru ultimele 4 tatea mobilei, la care se răs­
sludentii — cadrele de mîine xemplar pentru fiecare studen* me mîine, cind va fi inginer, în societate, a unor anumite sînt apreciaţi pentru felul în vom acţiona cu toate forţele luni ale anului, colectivul a­ punde însă destul de greoi. Pc
ale patriei noastre socialiste. — profesorul, în ora sa de pre­ pe muncitor el Irebuie să aibă forte supranaturale sau a unor care învaţă. De aceea avem în această direcţie (Aplauze cestei întreprinderi trebuie de altă parte, există oscilaţii
Să nu avem nici o teamă că. dare, nu face decît să repete cel puţin nivelul de cunoşlin- supraoameni în stare să facă convingerea că tineretul, stu­ puternice). sâ mai realizeze 40 la sută neraţionalc în rcalizareo pla­
acordînd mai multă autonomie cursul pe care de altfel studen­ te practice al acestuia, plus cu­ minuni. Noi trebuie să aşezăm denţimea patriei noastre vor din planul anual la producţia nului, iar- o parte dintre uti­
universitară, am putea cumva tul 11 poate cili foarte bine sin­ noştinţele teoretice de inginer. în mod real învătămîntul filo­ contribui, alături de profesori, Pornind de la interdepen­ globală .şi 4.1 la sută la pro­ laje nvi se folosesc cvi maxi­
să scăpăm din mină conduce­ gur fără să mai trebuiască să De aceea, esle necesar ca prac­ zofic. şi tot învătămîntul nos­ la Înfăptuirea Directivelor par­ denţa dintre politica de con­ ducţia marfă. La prima vede­ mă eficienţă. Zilele trecute,
rea invâţămînlului I Dimpotri­ stea ore întregi să asculte lu­ tica să fie în aşa fel organizată tru umanistic, pe baza materia­ tidului privind ridicarea nive­ strucţie socialistă şi politica re. s-ar părea că nu s-a făcut la Fabrica dc cărămizi din
vă, croind această autonomie, cruri pe care le găseşte în lismului dialectic. Pentru a­ lului învătămîntului, vor munci desfăşurată pe plan extern, |j o planificare raţională Fără Vata. o presă era defectă,
dlnd centrelor si institutelor a- manual. incit studentul să lucreze cîte- ceasta trebuie să-l leqăm de temeinic pentru a se preqălî acţionăm ca in viaţa interna­ îndoială câ şi în acest dome­ deci nefolosită Şeful secţiei
tributiuni mai largi in organiza, Este necesar să ne adaptăm va luni cum lucrează ucenicul practică de viaţă, iar sludentii spre a fi în stare să ducă m-aî ţională sâ triumfe relaţiile niu au existat vinele minu­ spunea câ nvi se poate pune
în fabrică, apoi ca muncitor,
rea procesului de învăţămlnl şi mai rapid cerinţelor moderne, acestor facultăţi să treacă e­ departe cauza construcţiei so­ noi, sâ se afirme şi sâ se res­ suri. dar substratul situaţiei în funcţiune cu forţele pro­
pecte normele dreptului in­
a activităţii sludentilor vom a­ practicii din ţările avansate, ca maistru si să facă si practi­ fectiv prin procesul practicii de cialismului si comunismului, ternaţional. Ne preocupăm ca este al tul. Ca sâ iasă tempo­ prii. dar e un „râu necesar"
sigura o conducere mai efici­ unde predarea cursului de că­ că de inginer în aceşti cinci producţie. Numai aşa vor putea cauza bunăstării naţiunii noas­ Organizaţia Naţiunilor Unite rar din anumite încurcături, pentru câ şi aşa tunelele de
entă, la nivel mai ridicat a în­ tre profesor este limitată )a ani. Numai aşa, cind va termi­ să fie btini studenţi si buni tre socialiste. (Aplauze puter­ conducerea întreprinderii a viscare nu pot să „nhsoarhâ“
tregului nostru învătămînt. (A­ ceea ce a intervenit nou, sau na studiile el va cunoaşte bi­ filozofi. (Vii aplauze). nice, prelungite). sâ joace un rol mai impor-1 .,pasat" unele sarcini mai di­ loatâ cărămida dc la două
tant in rezolvarea probleme­
plauze puternice). la explicarea unor fenomene ne problemele practice ale Va trebui, deci, ca. în spirilul Dragi tovarăşi. lor internaţionale, ca în ea ficile de la o lună In alia. prese Am reţinut de aseme­
cvi
Acest lucru, completat
O problemă căreia partidul care trebuie mai bine înţelese producţiei, se va putea încadra Directivelor Comitetului Cen­ Preocupindu-ne de probleme­ să-şi ocupe locul toate po­ alte deficienţe, şi-a pus am­ nea că la I 1 L. Brad s-au res­
pectat sarcinile privind creş­
şi statul îi acordă o atenţie lâsind pe student să citească imediat în procesul de muncă. tral. să trecem la măsuri mai le dezvoltării societăţii noastre poarele. In acest context aş prenta negativă şi pe situaţia terea productivităţii muncii
deosebită este aceea a legării singur manualul, şă se deprin­ Probabil că va trebui să gă­ radicale spre a face ca. real­ socialiste, de ridicarea bunăstă­ dori sâ subliniez, in mod economico-financinră Tova­ şi numărul mediu scriptic de
mai strînse a învătămîntului cu dă să selecţionere din curs sim forme noi în ce priveşte mente. tot învătămîntul din rii maselor, noi $lim că ne răşul Ştefan Davîd, conta­ salariaţi. In ziua cînd am vi­
practica, cu viaţa. Aşa cum am ceea ce îi este folositor. Nu­ practica ; să organizăm aceas­ lara noastră — şi, desiqur, şi îndeplinim în primul rlnd ' o deosebit, necesitatea restabili­ bilul şef al întreprinderii, ne zitat fabrica dc cărămizi, un
rii drepturilor legitime
ale
spus, avem în această privinţă mai in felul acesta îl învăţăm tă practică fie pe o perioadă învdtămînlui superior — să înaltă îndatorire faţă de po­ Republicii Populare Chineze spunea îngrijorat : camion şi doi muncitori cu
o serie de rezultate, dar ele pe student să muncească şi să mai lungă, de 6-8 luni consecu­ fie strîns legal de practică. Fie­ porul din care facem parle. Da­ Ia O.N.U. ; aceasta va fi în — Nvi ne realizăm planul roabele lucrau ca să evacueze
tiv — cum se face într-un şir
nu ne pot satislacc; ceea ce studieze cu bune rezultate. Or de ţări, — (ie să organizăm pe care lînăr al patriei noastre să toria comuniştilor este aceea interesul rezolvării probleme­ la beneficii. Avem un volum mormanele de cărămizi spar­
am IScul constituie, de fapt, nu­ trebuie spus că astăzi îl Învă­ ani de studiu, dar toi concen- Ştie ce e o fabrică, ce o o coo­ de a se identifica cu interese­ lor internaţionale, al cauzei mare de împrumuturi restan­ te scoase din uscâtoare. Ma­
mai începutul. Mai avem încă ţam pe student cum să ia noti­ liat, cu participare efectivă In perativă agricolă sau o fermă le oamenilor muncii, de a 'ac­ te şi nu stăm prea bine cu rile cantităţi de rebuturi ca­
un drum lung de parcurs pen­ ţe Tapid. Ştiţi foarte bine că lot acest timp în procesul de de stat, să fie în stare să lu­ ţiona pentru a ridica continuu păcii şi progresului în lume. realizarea planului pc sorti­ re în mod normal ar trebui
(Aplauze puternice).
creze in orice domeniu de ac­
tru ca realmente învăţămîntul mulţi studenţi răspund la exa producţie tivitate. Numai aşa va deveni nivelu-1 bunăstării generale a mente. macerate şi refolosite se a­
nostru superior să se lege inene nu atît pe baza a ceea ce Va trebui, totodată, să orga­ un bnn constructor al socia­ propriului lor popor. Numai aşa Avem convingerea că aeţio- Acestea sînt dc fapt cîlcvn runcau undeva numai ca sâ
strîns de practică, de producţie, au citit, oi mai mult pe baza lismului şj comunismului. (A- partidul comunist îşi îndepli­ nînd în acest sens, in îl iţind realităţi care nvi pol fi ascun­ se elibereze terenul în timp
pentru ca absolventul universi­ notiţelor luate In orele de nizăm mai bine laboratoarele platize puternice, prelungite). neşte obligaţia sa de reprezen­ neabătut pentru unirea tutu­ se in dosul cifrelor globale. ce camioanele aduc argilă de
tăţii sau al oricărui institut de curs ; de altfel unii profesori si chiar unele aleliere de dto- tant a tot ceea ce este mai a­ ror forţelor antilmperialisie, In primul semestru, I.I.L. !a mari distante. F vin aspect
învătămînt superior să poată, ii întreabă pe studenţi nu ceea ducţie de pe Hnqri institutele de Aceasta impune, desigur, si vansat în societate. Partidul contribuind la înfăptuirea u­ lhad a realizat numai 300 000 aparent mărunt, dar şl el
intrînd în fabrică sau în mun­ ce este esenţial din curs — nu învăţămlnl. De altfel, problema obligaţia pentru profesori de nostru este hotărît să-si înde­ nei politici de cooperare in­ lei beneficii din 1 3U3 000 lei spune mult despre felul în
ca de cercetare, să participe vreau să spun că ţoţi fac aşa aceasta se pune pentru în- a-şi revizui metodele de pre­ plinească cu toată fermitatea a­ ternaţională şi de pace, nc cil prevedea planul, iar pen­ care se desfăşoară orcaniza­
din prima zi la activitatea de — ci dacă au reţinut o anumi­ trequl nostru învătămînt, in­ dare şi înlreaqa lor activitate ceastă obligaţie esenţială /aţă îndeplinim atit îndatorirea tru trimestrul trei nu se ob­ rea producţiei şi valorificarea
producţie, să se încadreze în tă formulare pe care ei au fă­ clusiv cel liceal, care va didactică. Ei trebuie să înţe­ de popor, fată de poporul pe naţională, cit şi cea interna­ servă un reviriment deosebit rezervelor interne Conduce­
mod corespunzător în colecti­ cut-o atunci cînri au predat ma­ trebui în cţţiva ani să dispună leagă că au datoria să participe care îl unim în partidul nos­ ţională. Şi In viitor vom ac­ care sâ asigure recuperarea rea întreprinderii şî specialiş­
vul de muncă. Cu toţii ştim că teria respectivă. Atunci studen­ de ateliere proprii, astfel ca efectiv la via|a universităţii, tru — deoarece, In fond, parti­ ţiona cu fermitate şi consec­ restanţelor din acest domeniu. tii direcţiei judeţene trebuie
absolventului învăţămlnlului tul primeşte nota zece. (Aplau­ toţi tinerii', nu numai din şco­ că ei înşişi trebuie să fie dul nu este ceva abstract, ci venţă în acest spirit ! (Aplau­ Datorită vinor deficienţe in să analîze/p foarte serios si­
slrîns leqati de producţie. In ze puternice). organizarea muncii şi desfa­ tuaţia actuală şi de persoec-
asemenea condiţii şi cursurile rezultatul unirii celor mai bune cerea producţiei, aceeaşi în­ tivâ n producţiei de cărămi­
lor *ot ceea ce ei predau va forţe ale poporului care doresc Dragi tovarăşi, treprindere a intrat în luna dă şi var de la Vaţa Deo­
Doresc, in încheiere, să-mi
fi legat permanent de cerinţe­ să militeze pentru a asîqura exprim, încă o dată, convin­ septembrie cu împrumuturi camdată ea nu asigură efi­
dezvoltarea
întregii societăţi
Adunarea festiva învătămîntul este. cum se pe o bază nouă, superioară. Pe gerea mea, a conducerii de pe 2,2 milioane lei, iar pentru cienţa scontată.
le practicii, ale vieţii.
restante în valoare de aproa­
Din păcate, ia întreprinde­
partid şi de stat, că anul uni­
această bază partidul nostru, ca
fiecare mie de lei producţie
Ştie, şi un factor important de
versitar pe care îl
cercetare ştiinţifică. Mi-a făcut reprezentant si ca element de astăzi va constitui începeţi marfă s-a cheltuit în plus rea din Brad se semnalează
Şi alte fisuri tchnico-oţ-gani-
pentru
mare plăcere să văd, la Institu­ unire a tot ceea ce este mai dumneavoastră toţi — cadre cu aproape 100 de lei. La Fa­ zalorice care grevează situa­
progresist in ţara noastră, în­
brica de cărămizi de Ia Vaţn,
tul de construcţii, cîteva labo­
ţia financiară. Se plătesc im­
didactice şi studenţi — un an
de la Sala Palatului ratoare, Acolo profesorii mi-au gaţiile. să acţioneze în strîn- de noi progrese in dezvolta­ rebutul este „pus*' în drepturi portante amortizări pentru
ţelege să-şi -îndoplâneacă obli­
foarte largi, iar
cheltuielile
utilaic
putut prezenta qraflce din ca­
excavatoare şi alte
rea şi înflorirea
invâţâmîn-
să unitale cu întregul nostru
de producţie depăşesc norme­
Te reiese că lucrează cu zeci
de întreprinderi, că au rezol­ popor. (Aplauze puternice, tului şi ştiinţei, în creşterea le admise. De asemenea, pînă care sînt folosite parţial savi
nernţionn). Nvi de mult s-a
aportului dumneavoastră
la
prelungite).
vat un sir de probleme ale a- progresul general al patriei la ora actuală, ineficientă din achiziţionat un buldozer nou
cordat învăţământului în culturii mondiale, pentru ca cesiora. Dar ca să faci cerce­ Desigur, noi nu uităm nici socialiste (Aplauze prelun­ punct de vedere economic se de mare capacitate, dar a a­
preocupările partidului. fiecare absolvent al învâţâ- tare. în bune conditiuni nu un moment că trăim într-o gite). dovedeşte şi producţia de var. juns repede inutilizabil, deoa­
(Uiniorericfin-pag. 1) Au luat apoi cuvîntul prof. mîntului superior sâ se afir­ mai poţi face în acelaşi timp comunitate de naţiuni şi po­ Cu această convingere, urez piatră spartă, prefabricate rece omul care l-a luat In
dr. Ing. Radu Prişcu, rectorul me Ia locul de muncă, In în­ Si meditaţii, în afara obliqati- poare, că edificarea socialistă tuturor cadrelor didactice din din beton şi altele. Sînt nu­ primire n-a fost in prealabil
Institutului de construcţii, treprinderi, pe ogoare, în in­ ilor universitare, nu te poţi a patriei noastre nu are loc învătămîntul superior reali­ mai cîteva dîn multiplele as­ bine instruit şi verificat din
izolat, ci în colaborare cu ce­
Românie, rectori ai institu­ prof. dr. docent Gheorghe stitute de cercetări ca un ocupa si de alte lucruri. Cine lelalte ţâri socialiste, în strîn- zări lot mai mari în activita­ pecte care demonstrează câ punct de vedere profesional.
constructor competent, entu­
telor de Învâţămînt superior Rilteanu, rectorul Institutului ziast al societăţii socialiste lucrează in învătămîntul supe­ sâ unitate cu toate forţele re­ tea închinată educării tinerei nu s-n acţionat cu toată efi­ S-ar putea aminti de asemenea
lin Capitală, profesori unl- agronomic „Nicolae Bălces- multilateral dezvoltate. rior s-a anqajat prin însăsi voluţionare şi progresiste din generaţii. Adresez, de aseme­ cienţa, inîţintiva şi competen­ cîteva utilaje destul de im­
ersitari, studenţi fruntaşi. cu*t Gheorghe Şerbănescu, profesia aleasă pe drumul lume. Desfăşurarea cu succes nea, studenţimii noastre u­ ţa economică a conducerii. portante care au fost procu­
La adunare sînt prezenţi student In anul V la Facul­ Adunarea a constituit o Ştiinţei; nu se poale concepe a construcţiei socialiste şi co­ . rarea caldă de a obţine noi Iar pe linia organizării ştiin­ rate, vinele cvi credite. încă
fanos Fazekas, Manea Mă- tatea de transporturi a Insti­ nouă şi puternică manifestare învâţămînt superior iără ca muniste în România este le­ izbînzi în însuşirea ştiinţei ţifice a producţiei şî a mun­ din anii trecuţi, dar nici n-au
taescu, Ştefan Voitec, Miron tutului politehnic Bucureşti, a Încrederii de nezdruncinat toţi aceia care lucrează in ca­ gată nemijlocit de întărirea şi cu) tu i ii, în pregătirea sa cii s-au ivit o serie de fisviri. fost instalate. Unii tovarăşi
Constantinescu, membri ai nonf. unlv. Constantin Ena- a studenţimii bucureştene, a drul lui să nu se preocupe per­ colaborării multilaterale cu temeinică pentru muncă şi Acum, ta întreprinderea din din conducerea întreprinderii
C.C. al P.C.R., ai Consiliului che, secretarul comitetului de cadrelor didactice, în politica manent de dezvoltarea cunoş­ toate ţările socialiste, de în­ viaţă, pentru a putea ca mîi- Brad se caută cu insistenţă spuneau câ există în stoc mai
de Stat şi ai guvernului, per partid de la Academia de marxist-leninistâ a partidului tinţelor în domeniul lor de ac­ tărirea solidarităţii şi unită­ ne, în întreprinderi, în insti­ soluţii salvatoare. Pentru res­ multe mii de tone de piatră
Tonalităţi ale vieţii ştiinţifi­ studii economice, Felicia Mi- nostru, politică înfăptuită ne­ tivitate Preocuparea confe­ ţii cu forţele revoluţionare şi tutele de cercetări, de învâ- pectarea plan vi 1 ui la export pentru eă Direcţia judeţeană
ce şi culturale, activişti de nulescu, studentă în anul I la abătut de întregul nostru po­ renţiarului, a asistentului tre­ progresiste, antiimperialislc t.âmînt, în organizaţiile coo­ perspectivele sînt dcstvil de dc drumuri n-o ridică. La
partid şl de stat, ai Uniunii Facultatea de filozofie a Uni­ por. buie să fie de a cerceta, de din întreaga lume. (Aplauze peratiste, în toate organisme­ sumbre. La uncie produse nu rindul lor tovarăşii de la
Tineretului Comunist şi U* versităţii Bucureşti, Irlmie Tineretul studios, profesorii a-$î aduce contribuţia la pro- puternice, prelungite). le societăţii noastre socialiste s-avi găsit din timp benefi­ drumuri ne-nu oferit argu­
niuniî Asociaţiilor Studenţi­ Nicolae. preşedintele Consi­ din cele 18 centre de învâ- qresu) general al ştiinţei şi Dezvoltăm relaţii multilate­ să-şi aducă contribuţia la ciari şî comenzi ferme, iar mente concrete că chiar în­
lor din România, reprezen­ liului Uniunii asociaţiei stu­ ţâmînt superior din ţară, ca­ culturii. rale. de colaborare şi priete­ progresul general şî sâ ducă vin mare număr de comode treprinderea care „reclamă"
tanţi ai unor organizaţii ob­ denţeşti din centrul universi­ re au urmărit cu viu interes Iată, tovarăşi, cîteva proble­ nie cu toate ţările socialiste nai departe făclia progresu- în care s-au imobilizat peste nu oferă piatra din carierele
şteşti, conducători de institu­ tar Bucureşti. cuvintarea tovarăşului Nicolae me pe care am dorit să le pun şi milităm pentru întărirea 1 ui şi civilizaţiei, sâ ridice pe un milion de lei stau dc luni stabilite iniţial şî nvi-şi res­
dc zile în stoc. E adevărat câ
ţii centrale şi ai unor mari Intîmpinat cu ovaţii şi u- Ceauşescu, transmisă de pos­ in faţa dumneavoastră cu pri­ continuă a unităţii ţărilor so­ 'oî culmi România, naţiunea în ccca ce priveşte comodele, pectă obligaţiile dc a încăr­
întreprinderi. rale, a luat cuvîntul tovară­ turile de radio şi televiziune, lejul deschiderii noului an de cialiste Doresc sâ menţionez mastră socialistă care au devenit vin balast ca piatra. Tn plus, între cele
Adunarea festivă a cadre­ şul NICOLAE CEAUŞESCU. şi-au exprimat holârîrea de învătămînt. Gindindu-ne Ia a- şi cu acest prilej că Tratatul Vă urez spor la muncă şi două părţi s-au încheiat şî a­
pentru întreprindere, benefi­
lor didactice şi studenţilor In repetate rînduri, profeso­ a se ridica la înălţimea sarci­ ccste probleme, la perfecţiona­ de prietenie, colaborare şi n- a învăţătură, sănătate şi ciarul nu şi-a respectat în to­ numite acte dc custodie.
din Capitală este deschisă de rii şi studenţii prezenţi^ la a­ nilor de mare răspundere pe rea multilaterală a învâtămin- sistentă mutuală dintre Româ­ nultâ fericire la toţi, tovn- Nu-i cazul sâ adăugăm alte
ministrul Învătămîntului. to­ dunare au subliniat prin pu­ care partidul şi statul le pu­ tului nostru să avem perma­ nia şi Uniunea Sovietică pc ăşi (Aplauze puternice, pre- talitate obligaţiile şi a creai amănunte despre probleme
varăşul Mircea Mal iţa, care. ternice aplauze cuvintele se­ ne învăţămlnlului superior, nent în vedere că societatea care l-am ratificat ieri. are o ungite : urale îndelung repe- o seric de greutăţi, iar Direc­ similare. Despre situaţia în-
în numele cadrelor didactice cretarului general al partidu­ de a munci şi învăţa intr-un pe care o edificăm, omenirea importanţă deosebită pentru ‘nte : întreaga asistenţă, în ţia judeţeană de industrie lo­ 'reprîndcriî dc industrie loca­
universitare şi a studenţilor, lui, indicaţiile de excepţiona­ spirit de deosebită responsa­ în qeneral nu se va putea dez­ dezvoltarea relaţiilor dintre ueioare, ovaţionează puternic cală n-a insistat suficient lă din Brad se discută cam
în numele tuturor celor pre­ lă însemnătate pentru dezvol­ bilitate socială, de a-şi pune volta nu va putea obţine re­ popoarele noastre. pentru nentru Partidul Comunist Ro­ pentru prevenirea încurcătu­ de mult. Intre timp s-au fă­
zenţi la această adunare, n- tarea şi perfecţionarea InvA- toate forţele în slujba operei zultate bune pe calea progresu­ cauza socialismului si păcii mân,. pentru Comitetul Cen­ rilor, care s-au anunţat încă cut o serie de studii si s-au
duce un călduros salut con­ ţâmînlului superior. pentru de dez.voltare multilalerhlă a lui său material sî spiritual De altfel, putem spune cu sa­ tral, pentru secretarul gene­ din amil trecut Se ridică în întocmit planuri de măsuri.
ducerii de partid şi de stat. pregătirea noilor detaşamen­ patriei noastre socialiste fără a se baza pe lot ceea ce tisfacţie că relaţiile Româ­ ral al partidului, tovarăşul să altă întrebare : De cc vreo Dar numai cu planuri...
exprimînd deplina gratitudi­ te de specialişti la nivelul (Agerpres) Ştiinţa a creat mai bun, pe niei cu toate ţările socialiste Nicolae Ceauşescu). 200 de comode care au ajuns
ne pentru locul de frunte a- exigenţelor ştiinţei, tehnicii şl la clientul din străinătate au T. $TEF>SNESCU