Page 5 - Drumul_socialismului_1971_03

11//rf/rifrrirtrrf/rttnrtrttttftturtiuntitttrtMtNttnttnirnirtM»*rmr*
!
"ROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢI-V Â !
Ş \
I ;

Declaraţia Agenţiei

Române de Presă privind
I I
situaţia din Orientul

Apropiat

O.N.U. Încheierea lucră­

rilor Comitetului

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA At P.C.R. 81 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN consultativ

Curier, Atlas

ANUL XXIII. Nr. 3022 MIERCURI 3 MARTIE 1971
4 PAGINI - 30 BANI :
j p / / / S / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / S f c » Ş

M a s u ri de în a lta c o m p e te n ţa ş tiin ţific a Sosirea tovarăşilor

pentru continua p e rfe c ţio n a re G.Husak şi V.

a o rg a n iz ă rii şi c o n d u c e rii e c o n o m ie i la Bucureşti

Ln invitaţia
Comitetului
Centrala industrială—organism eco­ Sporirea producţiei agricole- Central al Partidului Comu­ Mânesco, membru al Comite­
tului Executiv, al Prezidiu­
nist Român, tovarăşii Gustav
lui Permanent, secretar al
Husak, prim-secretar al Co­ CC. al P.C.R., Paul Nicules-
nomic investit cu largi atribuţinni sarcină de căpetenie a lucră­ mitetului Central al Partidu­ cu-Mizil, membru al Comite­
lui Comunist din Cehoslova­
tului Executiv, al Prezidiului
cia, şi Vasil Bilak, membru
al Prezidiului. secretar a) Permanent, secretar al C.C.
înfiinţarea centralelor in­ în cuvîntarea sa la consfătui­ tralelor. Consfătuirea de lu­ torilor din I.A.S. Comitetului Central a) Parti­ al P.C.R, Vasile Vlad, mem­
dustriale şi a celorlalte or- re, sintetiza că crearea cen­ cru organizată de conducerea dului Comunist din Ceho­ bru supleant al C.C. al P.C.R.,
-'“nisme economice cu statut tralelor industriale a însem­ partidului şi, în mod cu totul In secţia sculârie a Uzinei slovacia, au sosit în seara şeful 9ecţiei relaţii externe
centrală constituie parte nat un pas important pe ca­ deosebit, cuvîntarea rostită de de utilaj minier Petroşani zilei de 2 martie a.c. la Bucu­
organică, se încadrează ar­ lea perfecţionării planifică­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu Ca participant la prima cerea nemijlocită a produc­ lucrează şi strungorul Boari reşti, într-e vizită neoficială, a C.C. al P.C.R., de activişti
monios în ansamblul măsu­ rii şi conducerii activităţii e­ au rolul de a jalona sensu­ Consfătuire pe ţară a lucră­ ţiei şi aplicarea pe scară lar­ Francisc, care îşi depăşeşte de prietenie. de partid
rilor întreprinse de conduce­ conomice. rile perfecţionării activităţii torilor din întreprinderile a­ gă a tehnologiilor avansate lunar sarcinile de producţie La aeroportul Otopeni. oas­ Au fost de faţă Miroslav
rea partidului şi statului Intr-adevăr, înfiinţarea şi centralelor, în corelaţie cu gricole de stat am avut de lucru, folosirea judicioasă dovedind totodată o bună peţii au fost întîmpinaţi de Sulek, ambasadorul Republi­
mă
să
convine
a bazei tchnice-materiale, re­
prilejul
privind perfecţionarea orga­ funcţionarea — deşi pe o întregul ansamblu de măsuri încă o dată de importanţa pregătire profesională.
nizării conducerii şi planifi­ perioadă încă scurtă — a a­ cu privire la adîncirea pro­ deosebită pe care conducerea ducerea cheltuielilor pe uni­ tovarăşii Nicolae Ceauşescu, cii Socialiste Cehoslovace la
tatea de produs, ridicarea ca­
cării economiei naţionale. In cestor organisme au demon­ cesului de perfecţionare în partidului şi statului nostru lificării muncitorilor etc. Foto : N. GHENA secretar general al Partidu­ Bucureşti, şi membri ai am­
cei aproape 2 ani dc exis­ strat că deplasarea unor largi economie. o acordă acestui sector de De asemenea, am reţinut lui Comunist Román, Manea basadei.
tenţă centralele industria­ atribuţii, competenţe şi răs­ Problematica consfătuirii producţie, creşterii contribu­ că un accent deosebit se pu­
le şi-au dovedit cu priso­ punderi de la ministere la este desigur foarte vastă. Din ţiei I A S.-urilor la constitui­ ne pe profilarea şi speciali­
sinţă viabilitatea, au contri­ centrale are un temei solid aceasta consider însă că este rea fondului central de pro­ zarea unităţilor, pe realiza­
buit efectiv la înlăturarea fe­ în realităţile economiei noas­ de o majoră însemnătate mă­ duse agricole şi la ridicarea rea unui volum cît mai mare
nomenelor de centralism ex­ tre naţionale, în imperative­ sura preconizată de către nivelului de viată al întregu­ de produse în întreprinderi in ¡\nm\mi
cesiv şi lărgirea democraţi­ le dezvoltării ei de viitor şi conducerea superioară de lui popor. Prezenta secretaru­ In care procesul de produc­
ei economice, la apropierea în acest context se justifi­ partid de a atribui centrale­ lui general al partidului, to­ ţie este organizat după me­
conducerii de producţie, la că pe baza conceptelor ştiin­ lor competenţe şi răspun­ varăşul Nicolae Ceauşescu, la tode industriale Din această
soluţionarea optimă a pro­ ţei moderne a conducerii. deri sporite în exercitarea această consfătuire relevă cu categorie de unităţi face par­
blemelor majore ale produc­ Desigur, perioada de încer­ funcţiunilor lor, ceea ce va pregnanţă grija ce se acordă te şi I A.S. „Avicola" Mintia s m m m m rn
ţiei. cări, de definire a personali­ conduce în mod nemijlocit la ridicării pe noi trepte de — întreprindere specializată
Fiind unu) din participan­ tăţii centralelor nu a dat în­ soluţionarea cu eficienţă spo­ progres a agriculturii şi spo­ pe creşterea păsărilor pentru
ţii ta recentele lucrări ale rită a problemelor complexe ririi aportului sectorului de producţia de ouă. pe scena sălii „A ria" un in­
consfătuirii de lucru a con­ că soluţii globale, definitive stat al agriculturii la forma­ Analizînd activitatea ferme­ De curind, în satul Poiana, cucerirea puterii politice de teresant şi atractiv montaj li-
către clasa muncitoare şi e-
ducătorilor centralelor indus­ acestei noi forme de organi­ ale actualului cincinal, la ri­ rea venitului naţional, la a- lor noastre in lumina sarci­ din comuna Balşa, a avut loc terar-muzical şi coregrafic
triale şi ai celorlalte unităţi zare şi conducere a activită­ dicarea nivelului calitativ al sigurârea satisfacerii în tot nilor reieşite din cuvîntarea un jurnal vorbit pe tema diticarea orinduirii socialiste intitulat „Inima cintă". închi­
cu statut de centrală am con­ ţii economice. Se simţea ne­ întregii noastre activităţi e­ mai bune condiţii a cerinţe­ tovarăşului Nicolae Ceauşescu „Realizările cincinalului 1966­ in patria noastră.,
fa
statat cu mîndrie şi satisfac­ voia acută a sintetizării ex­ conomice. lor de produse agroalimenta- constatăm / că există încă 1970 şi perspectivele 1971 - ln cadrul căminului cullurol nat măreţei aniversări a
partidului,
re ale populaţiei.
semicentenarului
ţie că asemenea caracterizări Făcînd o amplă şi temei­ mari rezerve de creştere a 1975. Cifre şi fapte". In con spectacolul a prilejuit aduce­
au fost ■ Tnbbnimc într-o de­ perienţei.. de pînâ acum şi a AUREL LAPUŞCA nică analiză- a rezultatelor e­ producţiei şi a eficienţei eco­ tinuare a avut ioc un spec­ din Gurasada s-a desfăşurat, rea unui călduros omagiu de
nomice. Centru valorificarea
de curînd, un schimb de ex­
plină unanimitate. De altfel, definirii precise a direcţiilor director general al Centralei conomice înregistrate în cin­ lor cît mai deplină ne con­ tacol prefentat de brigada către cele mai tinere vlâstaio
tovarăşul Nicolae Ccauşescu, şi orientării activităţii cen­ minereurilor neferoase Devo cinalul trecut de către între­ centrăm Eforturile asupra fi­ artistică recent promovată perienţă cu bibliotecarii şi ale patriei, conducătorului iu-
directorii oşezâmintelor cultu­
prinderile agricole de stat, nalizării investiţiilor de peste pentru laza judeţeană a Con­ rale din zona lira. Ca apli­ 'bit al poporului nostru, care
cursului al X-lca al lorma
consfătuirea a jalonat toto­ 7R milioane lei ce ni s-au a­ ţiilor artistice de amatori. caţie practică, gazdele ou anul acesta împlineşte vene­
dată direcţiile de dezvoltare cordat în vederea închiderii ir organizat un concurs ,,Cine rabila şi glorioasa virstă de
a­
a producţiei în perioada
După două luni de Întrecere Închinată semicentenarului partidului cestui cincinal, a stabilit un circuitului pe baterii. Astfel In scrisorile trimise pe adresa ştie, cîştigă" pe tema „O o jumâtate de veac. In pro­
vom avea posibilitatea ca în-
program concret de lucru ca­ cepînd din anul 1973 să creş­ redacţiei, prof. Mario Lăzăruţ, nouă etapă ¡n dezvoltarea a­ gram au figurat piesele co­
rale «/Partid, călăuza noas­
griculturii". C urgătorilor le-au
din Baia de Criş, şi comandanta
re are drept scop valorifica­ tem 550 000 găini ouătoare de unităţii de pionieri dc la fost oferite premii in obiecte. tră", ^Pămint legendar", do-
rea superioară, în condiţii de
la care să livrăm anual circa
BILANŢ RODNIC IN INDUSTRIA eficienţă cît mai ridicată, a 90 milioane ouă pentru con­ Şcoala generală nr. 2 Brad In continuare, formaţii artis­ uâ prelucrări de folclor, suite
de dansuri populare româ­
tice de pe raza comunei Gu­
ne informează că in cadrul
rezervelor existente în
pri­
sum. înfăptuirea obiectivelor
vinţa obţinerii unor randa­ pe care ni le-am propus se celor două şcoli au avut loc rasada au prezentat un re­ neşti interpretate de elevii din
mente maxime la hectar şi va reflecta în final în obţine­ întiiniri ale pionierilor cu se­ uşit program artistic. Cei pre­ clasele III, V şi VI, recitări de
versuri, evoluţii ale soliştilor
zenţi au aplaudat dansatorii
cretari ai comitetelor comunal
pe cap de animal.
H U N E D O R E A N A vântarea tovarăşului Nicolae rea unui beneficiu de 20 mi­ şi orăşenesc de partid. A­ şi montajul căminului cultu­ vocali de muzicâ populară,
Indicaţiile cuprinse în cu­
ral Gîmpuri Surduc, progra­
ale tarafului şi orchestrei de
ceştia au vorbit copiilor de­
lioane lei faţă de 9 milioane
Ceauşescu la consfătuire re­ lei cît am realizat în 1970, în spre Hunedoara de ieri şi de mul de brigadă (Gurasada), muzicâ uşoară, clemente de
prezintă pentru toţi lucrăto­ azi, au înfăţişat evenimente obiceiurile de nuntă şi dan­ gimnastică modernă. Cu acest
Primele două luni ale începutului de cin­ mc cherestea. 3 760 mc buşteni, 300 mc lemn triplarea contribuţiei unităţii surile din Cârmâzâneşti. montaj, pionierii de la Şcoa­
rii din întreprinderile agri­
cinal constituie pentru colectivele de mun­ de mină. 590 mc lemn de celuloză. 2 300 mc cole de stat un vast cîmp de noastre la constituirea fondu­ de maximă importanţă din la generalâ nr. 4 au cîţtigat
viaţa ţârii, iniţiate şi conduse
că din industria hunedoreană un bun pri­ prefabricate din beton, mobilă în valoare afirmare a ^iniţiativei şi lui centralizat al statului de de Partidul Comunist Român, Ieri, pionierii şi şcolarii de locul I pe municipiu în ca­
lej dc afirmare a forţei şi talentului, a de G2 000 lei şi alte bunuri de consum. priceperii, un cadru propice produse agricole. la Şcoala generală nr. 4 din drul concursului pionierilor şi
hărniciei şi dăruirii, a competenţei şi răs­ îndeplinirea şi depăşirea în mod ritmic a iniţierii de acţiuni energice care s-a aliat mereu in pri­ municipiul Deva au prezentat şcolarilor.
punderii cu care acestea s-au integrat ple­ prevederilor la producţia fizică, asigurarea şi hotărite pe linia folosirii Ing. GH. DIACONESCU mul eşalon al luptei pentru
nar in procesul muncii pentru înfăptuirea unor calităţi superioare produselor, creşte­ directorul J.A.S. Mintia
exemplară a sarcinilor de plan şi a anga­ rea gradului de diversificare a sortimente­ cu maximă chibzuinţă a po­
tenţialului uman şi material
jamentelor luate în marea întrecere socia­ lor fabricate au creat condiţii pentru ono­ existent în acest sector de
listă. rarea mai promptă şi la un înalt grad de e­ activitate. Intre altele, se im­
Statisticile de la finele lunii februarie xigenţă a pretenţiilor beneficiarilor interni pun atenţiei măsurile preco­
consemnează la nivelul industriei Judeţului şi externi. In acest fel pe ansamblul in­ nizate în legătură cu creş­ DIN lEAlIZÂRItE CINCINALULU1116-1970
o producţie globală suplimentară in valoare dustriei Judeţului s-a reuşit să se vîndă şi terea cointeresării materiale a
de 42.G milioane lei. să se incaseze peste prevederile planului lucrătorilor din I.A.S., atra­
produse in valoare de 45,3 milioane lei. Un a­
Sprijinite şi îndrumate competent şi efi­ gerea specialiştilor la condu-
treapta I în aval şi au fost
cace de organele şi organizaţiile de partid, port substanţial la sporirea veniturilor în­ La întrebarea „Cum aprecia^ rezultatele cincinalului începute lucrările la o nouă nele şantiere dc construcţii
şi de nelivrarea la timp a
conducerile centralelor industriale şi ale în­ treprinderilor economice i-a adus şi activi­ trecut?“ — adresată unor membri ai guvernului de re­ treaptă, ce cuprinde opt noi utilajelor tehnologice, care
treprinderilor. minerii, siderurgiştii, chimiş tatea de export. S-a terminat turnarea dactori ai Agenţiei romane de presă „Agerpres“ ■—■ răs­ centrale In acest cincinal au condus la râmîneri în
Pe şantierele industriale şi social-cultura-
tiî, cncrgcticienii, constructorii şi alte co­ le, printr-o mai bună pregătire a procesului pund, astăzi, ministrul energiei electrice, Octavian Groza, am avut mîndria să fim urmă temporare faţă de
lective dc muncă au reuşit să valorifice în de execuţie, raţionalizarea proceselor teh­ fundaţiilor noului ministrul industriei miniere şi geologiei. Bujor Almâşan, şi martorii intrării în funcţiu­ graficele de lucru, rezulta­
mod superior potenţialul uman şi material nologice, creşterea gradului de mecanizare furnal de 1 000 mc ne a primelor două, din ce­ tele obţinute sînt importan­
de care dispun. In această perioadă a exis­ şi industrializare a operaţiunilor de execu­ ministrul industriei uşoare, Ion Crăciun. le sase unităţi de pe malul te.
tat o preocupare susţinută pentru folosirea ţie, constructorii au realizat un volum de de la Hunedoara românesc ale marelui sis­ Pentru industria minieră,
mai raţională a capacităţilor de producţie lucrări de construcţii-montaj in valoare de Constructorii hunedoreni Cincinalul 196G—1970 re­ voltarea simţitoare a efi­ tem hidroenergetic şi de cincinalul recent încheiat a
şi a fondului de timp, organizarea optimă a peste 1G7 milioane Iei, cu 8,3 la sută peste au terminat turnarea fun­ prezintă una din etapele cienţei economice in pro­ navigaţie de la Porţile de însemnat o perioadă de e­
producţiei şi a muncii, perfecţionarea con­ prevederile perioadei. daţiilor noului furnal de deosebit de fecunde în isto­ ducţia de energie electrică Fier. pe care-1 construim forturi susţinute şi de im­
ducerii proceselor tehnico-cconomice la ţoa­ Departe de a ştirbi nota generală bună a 1 000 mc, a preîncălzitoare- ria energeticii româneşti — prin scăderea continuă a in­ împreună cu R.S.F. Iugo­ portante succese, a declarat
vestiţiilor
specifice
şi a
le nivelurile, îmbunătăţirea indicatorilor ca- realizărilor economiei hunedorene se cuvine lor de aer şi a altor insta­ a declarat ministrul ener­ cheltuielilor de exploatare, slavia şi care se situează pe ministrul industriei miniere
litalivi. Se icmarcă in mod special activi­ totuşi să subliniem neputinţa in care se laţii aferente, încheind ast­ giei electrice, Octavian Gro­ obţinerea de importante e­ primul Ioc din lume. după şi geologiei, Bujor Almâşan.
za. In această etapă, au fost
tatea desfăşurată la C.S. Hunedoara, Uzina zbat de mai multă vreme „Marmura“ Si- fel o primă etapă în ridi­ materializate cu succes pre­ conomii de combustibil şi puterea unitară a hidro- Această importantă ramură
„Victoria" Câlan. unităţile miniere din Va­ meria, U.E.L. Haţeg şi Şantierul T.C.M.M. carea acestui important a­ vederile mobilizatoare ale diminuarea continuă a con­ agregatelor dc acest tip şi a economiei a asigurat baza
lea Jiului. I.M. Barza, F.C. Orăştie, C.E.I.L gregat siderurgic. pe al doilea loc din Europa, de materii prime si de com­
Valea Jiului de a se încadra în ritmul ca­ Directivelor Congresului al sumurilor specifice. după capacitatea totală.
Deva şi altele. denţat şi accelerat al rezultatelor celorlalte In ritm intens se desfă­ IX-lea al P.C.R. Astfel, pu­ O altă caracteristică im­ Sfîrşifcul cincinalului 1966 bustibili minerali metalur­
Este deosebit de important faptul că a- unităţi din judeţ. şoară lucrările de turnare terea unitară maximă a portantă a realizărilor din —1970 a maroat şi alte suc­ giei şi construcţiilor de ma­
şini, chimiei şi energiei e-
ccste depăşiri valorice au o „acoperire" co­ Bilanţul celor două luni este rodnic. Toţi a fundaţiilor coşului de grupurilor electrogene in­ cincinalul recent încheiat o cese : în anul 1970 produc­ leclrîce.
respunzătoare in produse fizice. In cele do­ indicatorii de plan au fost îndepliniţi şi de­ fum şi ale halei furnalu­ stalate dublat, treeîn- constituie puternica dezvol­ ţia de energie electrică a Faţă de continua şi ac­
uă luni industria hunedoreană a pus la dis­ păşiţi. Stă în putinţa harnicelor noastre co­ lui. Se fac pregătiri pentru du-se de la grupuri de 100— tare a construcţiei de cen­ depăşit 35 miliarde kWh. centuata creştere a necesi­
poziţia economici naţionale un surplus de lective muncitoreşti, a tehnicienilor, maiştri­ montajul construcţiilor me­ 150 MW, la cele de 200 MW trale hidroelectrice. In acest iar puterea instalată a a­ tăţilor de materii prime şi
talice şi al blindajului fur­
peste 7 .10(1 tone fontă. 700 tone cocs meta­ lor, inginerilor şi economiştilor de a depune nalului. De remarcat că montate la Borzeşti, Luduş, interval a fost dată în ex­ juns la 7 100 MW. Numărul dc combustibili ale econo­
lurgic, 5 200 tone oţel, 1 200 tone laminate, şi in continuare eforturi înzecite pentru a stadiul lucrărilor de con­ Mintia-Deva şi la cele de ploatare cea mai mare cen­ satelor electrificate a depă­ mici naţionale. industria
de
750 («ne fier in minereu marfă, 10 200 tone îmbogăţi acest bilanţ cu realizări tot mai strucţii este urmărit cu a­ 315 MW de la Craîova, con­ trală subterană, aceea 220 şit cifra de 10 000. minieră a executat. în pe­
pe rîul Argeş, avînd
siderate a fi cele mai mari
de cărbune net şi importante cantităţi dc (valoroase pe măsura sarcinilor cantitative jutorul unor metode ştiin­ din tara noastră MW. Totodată, în cadrul a- In ciuda unor neajunsuri rioada 1966—1970, lucrări
minereuri neferoase. De asemenea, s-au pro­ şi calitative trasate de conducerea de partid ţifice de evidenţă, folosin- O dată cu sporirea puteri­ menajârîi complexe a aces­ întîmpînate pe parcurs în
du^se in acest scop staţia diferite domenii, neajunsuri
dus peste plan tone pigmenţi metalici. şi de stat şi a angajamentelor luate în ma­ electronică de calcul a lor unitare s-au mărit şi tui rîu au fost construite legate de condiţii meteoro­ (Continuare in pag;: a 2*o)
,75 tone produse din mase plastice. 1200 rea întrecere socialistă. I.C.S.H. valorile parametrilor aburu­ primele patru centrale hi­ logice vitrege, de reasigu­
lui. fapt care a permis dez­ droelectrice care constituie rarea forţei de muncă pe li­
Trimişii Agerpres, S. Maximl- ţional al clntectilul „Braşov— Grlgorlu „E virata Întrebărilor" din R.D. Germană a preferat
lian şi Tr. Catincescu, transmit : România" — li>71, vicepreşedinte şl clntecul „Mărie Laurc" de melodia dc mare succes a Iul
ln Braşovul devenii pentru a al Comitetului de radiodifuziune Alaln Marrlsaud. Temlstoclc Popa „Trecea fan­
palm oară oraşul „Cerbului dc şl televiziune, a rostit cuvtntul CinlAreaţa bulgarA Miml Iva­ fara mllitarâ", Iar din reperto­
aur“, a Început marţi seara dc satul. nova «l-a ales ca melodie „Du- riul propriu, o melodie a com­
Concursul şl Festivalul etliţicl Pc scena Teatrului drnmalic pA noapte vine z!" dc Aurel Gi- pozitorului compatriot Gerd
io îi. participă in competiţie 30 din Braşov s-au aliniat apoi. ca roveanu, intcrpretlnd apoi me­ Natsrhinskl, intitulată „Roin-ta-
dc concurenţi, rcprczentiiwl so­ Intr-o paradA a vedetelor, con- lodia compozitorului bulgar Rom".
cietăţi dc radlotcieviv.iuno din In încheierea primei seri de
Europa, iar la recitalurile concurs, cliuăreaţa spaniolă
„hors-eoncurs". ciiuircţc de Dova, deţinătoarea a două pre­
mare popularii ale ale mnsic- mii la festivalurile de la Bar­
lialltilul, inclusiv trei dintre A început Concursul şi Festivalul celona şi Rio dc Jnnelro, a pre­
laureatele precedentelor ediţii zentat populara melodie „M c)
ale /estivalului. Prin prc/.cnţa o lacrimă" de Ion Crlstlnoiu,
pozitorilor noştri, cea de-a palm de muzică uşoară „Cerbul de aur“ care parc sA fi întrunit plnă
a peste 30 dc melodii ale com­
ediţie a „Cerbului dc aur" va acum cele mal multe sufragii
constitui, ra şi primele trei. u ii in toate ediţiile Cerbului dc
bun prilej dc afirmare a mu­ aur. Din repertoriul său, dc pe­
zicii uşoare româneşti. curenţii, pentru a fi prezentaţi Taneio Russev „Stnl născută sie trei sule dc melodii, ue-a
După primele acorduri prin juriului şi publicului, dtipA cn- pentru a fi ItlbilA". adus la Braşov tradiţionalul
care orchestra dirijat A dP artis­ re a urmat prezentarea juriului In continuarea concursu­ „Los Gitanos“.
tul emerit Sile Dtnicu dA sem­ alcătuit din reprezentanţi ai lui. Derck John Tillcy, din Recitalurile Inaugurale ale
nalul dc deschidere a festiva­ radiotclc viziunilor participante. Tara Galilor, n dat glas melo­ festivalului au fost susţinute cu
lului, Valeriu RApcauu, pre­ Desrhizind scria probelor şi a dici lui Mişii lancu „Pentru ni­ mult succes de căl*e reputata
şedintele juriului şi al Comite­ emoţiilor, liuâra cintAreaţA el­ mic In lume" şi celei intitulate noastrA solistă Doime Badea şl
tului dc organizare a Con­ veţiană, Etiane Dambre, a in­ „Lume minunată“ dc J. Page dc apreciatul cîntArcţ francez
cursului şi Festivalului interna­ terpretat şlagărul Iul George Luck. ClntAreapt Regina Thoss Alaln Barrlerc. MINA LUPENI. - Di rijaraa vagoanelor cu cărbune.