Page 2 - Drumul_socialismului_1971_04

a DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5047 O JOI 1 APRILIE 1971

--------------------------------------------------------------------------------- \
m m oi

Al FI simi/i om om.

Discuţia a inceput cu un tul său deosebit. Cei din jur
dialog, in aparenţă, de o îl caracterizează in cuvinte
ilîÂTII SOCIALISTE generalitate banală : oamenii alese. Un alt „amănunt* t
— Ce mai jac
Zilele trecute, in timpul
termocentralei ?
La Mintia sau aiurea, o funcţionării cazonelor s-au
ivit defecţiuni la morile de
asemenea intrebare reporte­ cărbune care micşorau can­
maistru miner la I.M. Barza, sebi, să se urmărească mă­ ricească ar putea surprinde. titatea de energie electrică
Viorel Ocoş. preşedintele surile luate în urma consta­ Modernul, utilul şt confo rtut — atribute caracteristice aia oraşului Vulcan. Foto : N. GHENA Răspunsul nu rămtne in im­ la centrală. Au mai apărut
U.J.C.A.P., şi pe Vasile Pitan. tărilor şi propunerilor echipe­ pas, insă e tot atit de „ge­ situaţii de zgurificări la ca­
activist al Comitetului jude­ lor de control obştesc. neral*. zane. Ele s-au repetat, de
ţean Hunedoara al P.C.R. — In continuare vorbitorul a — Muncesc. aceea au rămas in atenţia
rilor şi asigurarea cunoaşte­ care a fost ales apoi şi ca se­ arătati Nimic mai simplu. E dea-
rii legilor şi de către locuito­ cretar al Consiliului judeţean pîndirea cunoştinţelor despre Drumul Topliţa—Boholt juns însă să forezi in stra­ sa. A continuat să urmă­
Trebuie sâ reţinem că râs-
rii din satele îndepărtate. al. Frontului Unităţii Socialis­ turile adinei ale acestei pre­ rească după graficul său
personal durata de funcţio'
Cit priveşte activităţile de te. legile statului, ridicarea ni­ cizări pentru a inţelege cum nare a morilor intre două
muncă patriotică pentru gos­ In încheierea lucrărilor velului de conştiinţă şi de muncesc si ce ii preocupă reparaţii şi a ciocanelor de
podărirea şi înfrumuseţarea plenarei a luat cuvîntul to­ responsabilitate al cetăţeni­ in angrenajul producţiei. De la morile de cărbune.
localităţilor, s-au realizat în varăşul Ioachim Moga, prim- stituie o obligaţie nu numai fi adus fapt, răspunsul cel mai pro­ După îndelungate studii
lor faţă de aplicarea lor con­
acest an lucrări în valoare de secretar al Comitetului jude­ priu la intrebarea de mai practice a propus două ino­
25 milioane Iei din angaja­ ţean Hunedoara al P.C.R., pentru asociaţia juriştilor, ci sus ar f i : „muncesc fi gin- vaţii, una privind repartiţia
mentul de 71,6 milioane lei, preşedintele Consiliului jude­ în primul rînd pentru orga­ dese*. Şi iată de ce... uniformă a cărbunelui in
evidentiindu-se municipiile ţean al Frontului Unităţii nele de stat, economice şi ob­ Sub acest titlu ziarul nos­ Direcţiei judeţene de dru­ Făcînd excepţie de Ia prac­ Dar să lăsăm să vorbeas­ moară in scopul evitării u­
Hunedoara şi Deva, oraşe­ Socialiste. tru din 9 martie publica un muri şi poduri. tica unul „nou termen sca­ că faptele. O mică biografie zurii neuniforme a ciocane­
le Vulcan. Brad, Câlan, Referlndu-se la oportunita­ şteşti, organizaţiile de sindi­ raid anchetă organizat de re­ Deşi se promisese, nici un dent", toţi tovarăşii s-au an­ semnificativă : lor, iar cealaltă se referă la
cat, U.T.C. şi femei, instituţi­
Haţeg şi o seamă de co­ tea punerii în dezbaterea ţi­ ile de cultură, Intr-un cuvînt, dacţie pe urmele unor sesi­ cetăţean.. măcar unul, n-a gajat ca In cel mal scurt Mircea Fîrtat, maistru confecţionarea unui dispozi­
mune. In unele oraşe şi nui asemenea cadru a pro­ zări. Atunci, factorii cu pus mtna pe lopată sâ îm­ timp posibil drumul sâ fie principal la exploatarea ter­ tiv pentru curăţarea perio­
mocentralei. Descoperă cu
comune nu s-au atacat In­ blemelor incluse pe ordinea pentru toate organizaţiile ce munci de răspundere din in­ prăştie piatra adusă, sâ taie readus în stare de circulaţie. ufurinţă orice defecţiune a dică a depunerilor din con­
fac parte din Frontul Unităţii
să lucrări de amploare mai de zi, vorbitorul a subliniat Socialiste. Consiliile locale stituţii, în a căror competen­ crestele din mijlocul drumu­ In cîteva zile numai s-a agregatelor. Le ascultă cu ducta de aducţiune a căr-
mare, nu s-a folosit timpul că sindicatele — care organi­ ale Frontului Unităţii Socia­ ţă intra aducerea drumului lui şi de pe margini, sâ des­ transportat o însemnată can­ atenţie ca pe nifte inimi ■ bunelui fn moară.
prielnic pentru executarea u­ zează controlul obştesc — fac liste vor trebui să asigure în­ în stare de circulaţie care să funde şanţurile. La întrebă­ titate de materiale, s-a pus în metalice intuindu-le diag­ După cum se vede, lui
nui volum sporit de lucrări, parte din Frontul Unităţii făptuirea unor acţiuni comu­ permită încadrarea autobu­ rile care i s-au pus. primarul exploatare cariera Boholt, un nosticul. Se bucură de apre­ loan Jula nu-i este indife­
ceea ce implică necesitatea Socialiste, activitatea pentru ne pe această linie, găsirea zelor în graficul de mers, au comunei Şoimuş, tovarăşul număr mare de cetăţeni a ciere pentru conştiinciozita­ rentă soarta agregatelor de
intensificării întrecerii pa­ cunoaşterea legilor de către celor mai potrivite forme şi promis — la data raidului — IIie Râdulea, n-a prea avut fost mobilizat la muncă. te, hărnicie, cinste şi corec­ care este legat prin pasiu­
triotice. cetăţeni trebuie desfăşurată mijloace în acest domeniu că în 9 martie toate neajun­ ce răspunde pentru că starea „Acum se merge bine pe a­ titudine. nea profesiei. O idee in­
La aprofundarea probleme­ de toate organizaţiile compo­ surile constatate vor fi re­ drumului spunea destule de- cest traseu- — ne spunea şo­ ...Era in dimineaţa zilei teresantă şi eficientă in a­
lor puse în dezbaterea ple­ nente, iar în ce priveşte ac­ important al muncii politico- mediate. ferul autobuzului care efec­ de 19 martie a.c. Mircea celaşi timp a făcut obiectul
educative de masă.
narei şi-au adus contribuţia ţiunile edilitar-gospodâreşti La acea dată, un autobuz tuează cursa Deva—Topliţa. Fîrtat controla, ca de obi­ iînlăturării zgurificării la ca­
Participarea consiliilor lo­
tovarăşii i Petru Barbu, pre­ este necesar să crească rolul cale la acţiunile de gospodă­ în care se găseau, la invitaţia Şi coloana de autobuze a cei, agregatele. Deodată insă zane. El a remarcat că func­
ţionarea cu turbinarea, in
şedintele Consiliului orăşe­ şi responsabilitatea organelor rire şi înfrumuseţare a loca­ ziarului, primarul comunei REVENIM autobazei Deva s-a arătat re­ pe faţa sa se întipări o ne­ acelaşi sens, a arzătoarelor
nesc Vulcan al Frontului U- locale ale Frontului Unităţii Şoimuş, inginerul şef al Di­ ceptivă la propuneri. Progra­ mulţumire. Observase că de pe aceeaşi parte a caza­
nitâtil Socialiste, Ieronim Socialiste pentru mobilizarea lităţilor — a arătat în în­ recţiei Judeţene de drumuri mul de mers a fost decalat a- vacuumul de la turbina 2 nului ar inlesni depunerile
Grecu. primarul comunei Bo- cetăţenilor la înfăptuirea lor. cheiere tovarăşul Ioachim şl poduri, şeful Inspectoratu­ spre felul cum au fost mobi­ sigurîndu-se sosirea la timp scăzuse cu cca 5 la sută fa­ de zgură in focar. Pentru a
Moga — trebuie privită în
şorod, Gheorghe Ştefan, pre­ Controlul obştesc constituie mod concret, sub forma unor lui de control auto, şeful ser­ lizaţi Ia lucru şi cum au răs­ în Deva, iar cu începere de ţă de normal şi era in con­ le evita a apreciat că este
şedintele comitetului sindica­ o funcţie de înaltă responsa­ sarcini precise, stabilite pen­ viciului călători din cadrul puns cetăţenii din Boholt. Cit la 1 aprilie, dimineaţa, va fi tinuă scădere. Acest lucru necesar să schimbe sensul
tului de la U.V. Câlan, Eli- bilitate socială, încredinţată tru fiecare organizaţie com­ întreprinderii de transporturi despre cel din Topliţa, tovară­ introdus al doilea autobuz — periclita funcţionarea pe de turbinare la jumătate din
mai departe, in siguranţă, a
sabeta Kohler, profesoară — de partid sindicatelor, asupra ponentă i sindicatele să mobi­ auto Deva, un tehnician prin­ şul Avram Filipaş, primarul dublură — de la Boholt la agregatului la întreaga sa numărul arzătoarelor. A ex­
Hunedoara, Ion Niculescu, principalelor sectoare de de­ lizeze salariaţii din întreprin­ cipal de la autobaza Deva, comunei Certej, a fost criti­ Deva. Cu alte cuvinte, con­ capacitate de producţie. In perimentat propunerea care
prim-vicepreşedînte al Comi­ servire publică în vederea deri şl instituţii ; organizaţi­ strâbâtea traseul Boholt — cat In lipsă Şi motive au fruntarea în teren a tuturor acest caz a chemat maistrul a fost extinsă apoi la toate
tetului executiv al Consiliu­ satisfacerii Intr-o măsură spo­ ile U.T.C. sâ organizeze, şan­ Topliţa, pentru a constata fost suficiente. „Basculanta factorilor care concură di­ de tură şi, împreună, au cazanele. Şi dacă pe vechiul
lui popular municipal Deva, rită a cerinţelor populaţiei. tiere de lucru; comitetele Şt starea drumului, stadiul de promisă de tovarăşul Blezan rect la rezolvarea problemei, inceput să meargă pe urme­ sistem operaţiunile de înlă­
Dumitru Dumitrescu. Vorbi­ El se integrează în controlul comisiile de femei să preia a­ realizare a promisiunilor fă­ n-a făcut decît un drum şi sesizată pe bună dreptate de le defecţiunii„ Mai intii a turare şi transport al zgu-
torii au apreciat stilul de general exercitat de masele numite lucrări specifice ; con­ cute. O primă constatare : s-a defectat Piatra, şi aşa pu­ salariaţii care fac naveta de verificat o serie de armă­ rei erau efectuate greu, de
muncă al Consiliului judeţean muncitoare asupra Instituţi­ siliile de conducere ale C A P. şantierul Pâuliş care execută ţină cită e- am transportat-o la Topliţa la Deva, a fost turi pentru a vedea dacă au către 10—15 oameni, acum
această forţă de lucru este
a) Frontului Unităţii Socia­ ilor, întreprinderilor şi orga­ sâ mobilizeze ţăranii coope­ lucrările de modernizare a noi, nu s-au ţinut de cuvînt" deosebit de utilă. etanşeitate faţă de nivelul folosită productiv, zgura nu
liste, au făcut numeroase pro­ nizaţiilor economice, în sco­ ratori ; directorii de între­ drumului a asigurat desfăşu­ — ne spune inginerul şef Râmîne ca, de acum încolo, exterior. Se părea că nu au se mai formează pe ecrane­
puneri valoroase în domenii­ pul întăririi legalităţii popu­ prinderi şi instituţii sâ aibă rarea normală a traficului. Nicolae Cadar Am regretat consiliile populare ale comu­ ajuns la un rezultat sigur. le cazanelor, uşurînd exploa­
le la care s-au referit dezba­ lare. apărării avutului ob­ de asemenea răspunderi pre­ Deci, se poate. „Se poate şi in lipsa tovarăşului Blezan din nelor Şoimuş şi Certej. cetă­ Din acest motiv au controlat tarea şi asigurfnd capacita­
terile, au venit cu observaţii ştesc, ocrotirii drepturilor şi cise ; consiliile municipale, ceea ce ne priveşte ne vom autobuzul transformat ad-hoc ţenii care folosesc acest conductele sistemului de vid tea lor de producţie.
critice, arătînd că angaja­ intereselor oamenilor muncii, orăşeneşti şi comunale ale strădui sâ nu încurcăm circula­ în sală de şedinţe, pentru că drum sâ se îngrijească de şi au mai verificat corecti­
biografie de la
O allă
mentele asumate în întrecerea înlăturării lipsurilor din ac­ Frontului Unităţii Socialiste ţia. Aş vrea însă sâ se ţină era dator cu un răspuns. buna lui întreţinere, ştiut fi­ tudinea aparatelor de măsu­ fl/intia este aceea a şefului
patriotică pentru gospodări­ tivitatea acestora. Controlul împreună cu consiliile popu­ lotuşi seama la stabilirea o­ ind că în această perioadă ră. Intre timp, semnalele a- de echipă Jurca Adam, de
rea şi înfrumuseţarea locali­ obştesc are un pronunţat ca­ lare sâ coordoneze toate a- rarului autobuzelor că se Tot acolo, în autobuzul amin­ Direcţia judeţeană de dru­ cwstic şi optic avertizau de­ la întreţinerea şi exploata­
fecţiunea. Timp de 1G ore
tăţilor vor fi îndeplinite şi racter educatîv-productiv şi eeste acţiuni. circulă în condiţii de şantier" tit, s-au luai pc loc măsuri muri şi poduri a consumat p neîntrerupte au stabilit şi rea instalaţiei chimice. E­
depăşite. constituie un instrument al In ultima perioadă aceste — ne spune Constantin Tuţu- operative, toti factorii com­ sumă importantă de bani remediat neetanşcităţile şi xemplu de disciplină, co­
Plenara a cooptat ca mem­ democraţiei socialiste, orga­ probleme s-au discutat în a­ Ieasa. şeful serviciului Păuliş. petenţi fiind de faţă şi, cu pentru că cetăţenii nu au răs­ au reglat instalaţiile auxi­ rect, atent la siguranţa func­
bri ai Consiliului judeţean nizator de opinie publică, proape toate oraşele şi comu­ Pe celelalte porţiuni, pe dru­ intervenţia ulterioară a în­ puns la timp apelului lansat liare pentru a funcţiona ţionării agregatelor. El a ve­
Hunedoara al Frontului Uni­ menit să asigure în cadrul re­ nele, în consfătuiri ale consi­ mul spre satul Topliţa (ce treprinderii de transporturi pentru efecluarea unor normal. După 1G ore de nit cu ideea recondiţionării
tăţii Socialiste pe tovarăşii : laţiilor de muncă din deser­ liilor locale cu deputaţii S-au aparţine comunei Certeju de auto Deva — care a fost re­ munci prin contribuţie ob­ muncă încordată, vacuumul rotoarelor de la pompele dc
Clement Negruţ, prim-secre- v ii normele superioare de elaborat programe destul de Sus) se aduseseră doar cîleva ceptivă la apelul lansat de ştească. acestea fiind efectua­ de la turbina 2 a fost re­ regenerare. A bucşat rotoa­
tar al Comitetului municipal convieţuire socialistă, morala bune. Timpul ne permite şi camioane dc piatră şi cîteva ziar — s-au pulul asigura şi te de către salariaţii direc­ stabilit. rele uzate şi a protejat cu
Petroşani al P.C.R. ; loan M. înaintată a clasei muncitoare, putem deci trece la înfăptui­ basculante de pietriş pe mijloacele de transport ne­ ţiei. li pun o intrebare tovară­ material plastic axele supu­
Popa, secretar ol Comitetului iniţiativa şi spiritul ei gospo­ rea lor Ne exprimăm con­ care-1 împrăştiau lucrătorii cesare. T. NICOARA şului Mircea Dădărău, di­ se coroziunii. Datorită lui
orăşenesc Câlan al PC.R. ; dăresc. vingerea că, în cinstea ani­ rectorul exploatării: s-a evitat oprirea centralei.
Cornel Fulga, director gene­ Organele sindicale au dato­ versării partidului, ne vom — Ce s-ar fi intîmplat da­ N-aş vrea să se creadă că
ral al C.E.I.L. Deva ; Ionel ria de-a aduce îmbunătăţiri prezenta cu realizări pe mă­ că defecţiunile nu ar fi fost exemplele se opresc aici.
Hodorog, prim-maistru [n în organizarea şi formele con­ sura acestui mare eveniment descoperite ? Cert este insă că oamenii
turnătoria nr, 1 a U.V. Câ­ trolului obştesc, ca acesta să şi a posibilităţilor de care Răspunsul nu intirzie. de la Mintia muncesc şi
— Ar fi trebuit să oprim
lan ; Gheorghe Rusu, di­ capete -un caracter perma- dispunem şi în domeniul edi* gin dese la nivelul tehnicii
rectorul Grupului şcolar c- nenj, să .fie mai ^e^igent,- r să • . litar-gospodăreşc, - - r — agregatul şi am fi înregis­ mondiale, ceea ce consti­
trat o pierdere de aproxi­
nergetic Deva; Gheorghe Bă** asigure în primul rînd preve­ mativ 10 milioane kWh. Vă tuie, de fapt, răspunsul ne­
condiţionat
☆
la
intrebarea
trina, muncitor lăcătuş, nirea lipsurilor, să cultive a­ Consiliul judeţean a adre­ închipuiţi că nu ar fi fost noastră. O asemenea situa­
U.M.M.R. Simeria ; Taulina titudinea civilizată, respectul sat o chemare către toate dc loc simplu... ţie este demnă de remarcat,
Sima. medic veterinar. Deva ; şi solicitudinea lucrătorilor consiliile locale ale Frontului In minte imi revine iarăşi dovadă că o şi facem cu de­
loan David, miner, şef de faţă de cerinţele maselor. In Unităţii Socialiste, către toa­ întrebarea : „Ce mai fac oa­ plină satisfacţie, consem-
brigadă, EM. Aninoasa ; Va- acest sens, vorbitorul a re­ te organizaţiile de masă şi menii termocentralei" ? Un ntnd faptul că dincolo de
comandat ca la activitatea de alt răspuns, indirect, îl des­
sile Pîţan, activist al Comite­ obşteşti, către toţi oamenii copăr la cazane. Aici este simţul datoriei moderniza­
control obştesc să fie antre­
tului judeţean de partid. De muncii din judeţul Hunedoa­ maistru principal loan Jula. rea tehnicii actuale consti- I
naţi membrii consiliilor si
asemenea, plenara a ales ca comitetelor sindicatelor, fe­ ra, privind intensificarea ac­ Dacă Fîrtat a venit de la tuic pentru muncitorii de la I
membri ai biroului executiv meile. La instruirea echipelor ţiunilor de gospodărire şi în­ Luduş, el a ajuns la Mintia Mintia o adevărată sursă '<■ i
de la termocentrala din Pa-
pe tovarăşii : David Lazâr. să participe cadre de specia­ frumuseţare în întrecerea pa­ roşeni. A acumulat o serioa­ întărire a prestigiului tir. ■ j
secretar al Comitetului jude­ lişti, sâ se treacă la speciali­ triotică închinată întlmpinâ- să experienţă. E comunica­ rei lor termocentrale.
tiv şi apreciat de oameni,
ţean Hunedoara al PC.R., zarea acestora pe anumite rii semicentenarului partidu­ stimat pentru comportamen­ D. CARTOJAN
loan David, Gheorghe Iga. genuri de unităţi.^ . îndeo­ lui. Primăvară pastorală.
«■■■ i i i r a m i — p e r
întreaga economie româ­ torice a maselor de oameni ai Create în urma scindării Banca Naţională, apoi con­ muncitorilor au fost majora­ ministrative. care au arestat rea de asediu introdusă în rime din sindicatele unitai-
nească între anii 1922-1920 muncii. In acest context se unităţii sindicale cu ocazia trolul nelimitat al Băncii Na­ te cu 20 la sută. Dar. măsu­ pe conducătorii muncitorilor. regiunea Bradului. Cunoscînd din Arad priveşte cu admir*
este caracterizată printr-o ac­ înscriu şi acţiunile greviste Congresului de la Cluj (1923). ţionale şi dreptul de a pro­ rile stnbilîte erau numai o Din cauza nemulţumirilor starea de spirit a populaţiei, ţie la lupta voastră eroică c
celerare a dezvoltării sale. ale muncitorilor mineri din Sindicatele Unitare au deve­ pune amenzi sînt tot atîtea manevră a conducerii Socie­ provocate de salariile mici în pretura din Brad a dat or­ o duceţi contra asupritoriloi
Industria* cunoaşte şl o în­ Munţii Apuseni, desfăşurate nit ajutoare preţioase ale cătuşe, care ne vor sufoca.. tăţii ..Mica" Brad, care, în raport cu creşterea preţurilor, din ca începînd din 8 octom­ voştri pentru o bucată de pli­
semnată diversificare, deşi la sfîrşilul anului 1924 şi partidului comunist în vede­ Dacă se vor introduce în lege ultimele luni ale anului. în­ precum şi a nerespectării de brie 1925, în comunele locui­ ne. Muncitorii din Arad ştiu
ca structură continuă sâ pre­ 1925, pentru obţinerea unor rea organizării revoluţionare chiar Şi numai una din mo­ cepe un atac furibund împotri­ către patroni a obligaţiilor a­ te de grevişti (Zdrapţi, Cris- câ luptînd pentru o bucată
domine industria bunurilor importante revendicări eco­ a clasei muncitoare şi refa­ dificările proiectate, mineri­ va cererilor muncitorilor mi­ sumate (de-a aproviziona pe clor. Bucureşci, Rovina, Şe- de pîine nu te Izbeşti numai
de consum şi industria ex­ nomice şi politice. tul de aur va stagna, numă­ neri. Prin închiderea aproape muncitori cu aliment* şi îm­ suri. Tărăţel, Ruda, Musariu, de rezistenta dîrzâ a patro­
tractivă. Ca rezultat al creş­ Documentele timpului vor­ cerii unităţii sindicale. In rul moţilor rătăcitori va fi în întregime a lucrărilor de la brăcăminte). minei ii de la Luncolu de Jos, Luncoiu de nului, ci şl de aceea a auto­
terii volumului capitalului besc de puternicele acţiuni condiţiile unei terori cres- înzâcit...". mina „Valen Morii" au fost „Ruda 12 Apostoli". în me­ Sus, Stejerel, Podele $i Or- rităţilor care apără capitalul".
investit $i nl îmbunătăţirii în­ greviste ale minerilor de la cînde din partea autorităţi­ Tot edificatoare în acest concediaţi 163 de muncitori. moriul din 18 iulie 1925, a­ mindea) circulaţia muncitori­ Măcinaţi de grave lipsuri
zestrării tehnice a întreprin­ Ruda-Brad. încâ din septem­ lor represive. P.C.R şi-a in­ sens sînt discuţiile ce se duc La 29 noiembrie 1924, patro­ dresat adminislr f*ei relatau: lor să fie interzisă pe uliţe, materiale, terorizaţi şi schin­
derilor, se ridică ponderea brie 1090. Nivelul scâz.ut de tensificat eforturile pentru Ja conferinţa din 14 martie nii societăţii au luat măsura giuiţi pînă la sînge de orga­
industriei în produsul social trai — în anii următori — şi organizarea muncitorilor în 1924, în localul Direcţiunii abuzivă de concediere a în­ „Traiul vieţii se î reuiaz.â pe cîmp sau prin păduri. în­ nele represive ale statului,
şi venitul naţional. In ace­ condiţiile necorespunzâtoare sindicale şi educarea lor re­ minelor de aur şi cărbuni a că 400 de muncitori mineri încontinuu, s<~ :ip. c-.'ste tre orele 19 şi 6 dimineaţa, după aproape două Juni de
laşi timp, s-a intensificat con­ de muncă au determinat voluţionară. Societăţii „Mica", pentru ma­ şi reducerea salariilor cu 10 neîntrerupt, nr. :u ' fără legitimaţie emisă de pri­ luptă, minerii grevişti din
marii comunelor. (Primarilor
deşi nu era
centrarea şi centralizarea ca­ creşterea combativităţii de In tot decursul anilor 1924­ jorarea pensiilor muncito­ la sută. A fost suprimat aju­ comunali li s-a dat ordin ca Brad au fost nevoiţi în ziua
scumptea
pitalului industrial şi bancar. luptă a muncitorilor din 1925, în plină acţiune de sta­ reşti. torul familial de 8 lei la zl, au fost r ai acelora să le libereze de 2 noiembrie 1925 să se
Numărul societăţilor anoni­ Munţii Apuseni. încep apoi bilizare relativă a capitalu­ reîntoarcă la lucru.
me (industriale, bancare etc.) un sir de lupte muncitoreşti Prin luptele desfăşurate în pe core îl primeau minerii. rezista < . ci* «L Ic .maţie de-a putea „um- Cu toate câ eroicele lupte
a crescut de la 1 650 în 1922, care transformă grevele lo­ iua»u««BiLjiii.ia w iiii nun i din anii 1924-1925 nu au dus
la 2 729 în 1928. cale în greve generale, cul- la satisfacerea revendicărilor
Intre anii 1922-1928, marea minînd cu anul 1921, an în muncitorilor, decît parţial,
Industrie din fostul judeţ Hu­ care s-a creat, pe baza Ideo­ greva de la „Mica" Brad a
nedoara era reprezentată logiei marxist-leniniste, Par­ avut o mare importantă pen­
prin 24 mari întreprinderi cu tidul Comunist Român. Prin tru mişcarea muncitorească
capital social de aproape acest act, de o deosebită im­ din tara noastră şi ea va con­
J 825 000 000 de Iei, circa 9,5 portanţă, lupta revoluţionară stitui un prilej de învăţămin­
la sută din capitalul Investit a proletariatului se ridică pe te pentru acţiunile muncito­
la începutul anului 1926 în o treaptă superioară, se dă reşti din anii viitori. Cu a­
întreaga industrie a României un puternic avînt procesului cest prilej, s-a confirmat încă
burghezo-moşiereşti. Cel mal de clarificase ideologică, po­ o dată că pentru a respinge
important rol în industria litică a mişcării muncitoreşti, cu succes ofensiva patronală
hunedoreanâ din acea vreme dezvoltării conştiinţei de cla­ este imperios necesar de a se
fii avea industria minieră, ca­ să a proletariatului el celor­ înfăptui unitatea clasei mun­
re fin 1927 reprezenta circa lalte mase muncitoare ale citoare. de-a se realiza un
73 la sută din capitalul in­ poporului. front unic de acţiune între
vestit în întreprinderile mi­ Continuînd lupta de vea­ lui din tara noastră, luptele anii 1924-1925, muncitorii In privinţa alimentelor, so­ faţă de scumpetea excesivă •bla" în timpul Interzis care toţi muncitorii
niere din ţară. Trebuie subli­ curi pentru eliberarea socia­ muncitorimii miniere din mineri de la Societatea „Mi­ cietatea a holârît ridicarea si avînd în vedere regularea sînt oameni paşnici şi dove­ ■Prin combativitatea deose­
niat faptul că întreprinderile lă şi naţională, cele mai bu­ „Tara de piatră" înregistrea­ ca" Brad reuşesc sâ silească preţului făinii de Ia 4,80 Jei preţului aurului precum şi desc câ au interese urgente bită de care au dat dovadă,
miniere hunedorene produ­ ne tradiţii ale mişcării mun­ ză noi victorii în confrunta­ pe capitalişti să accepte le­ la 7 lei kg. mandatul primit de la mun­ care nu suferă amînare). A­ prin numărul mare al mun­
ceau aproximativ 60 la sută citoreşti şl socialiste din rea cu patronii. Revendîcînd giferarea contractelor colecti­ In urma acestor hotârîri a­ citori în adunarea generală.. ceste restricţii au durat din citorilor care au luptat pen­
din întreaga producţie de România, partidul comunist dreptul la o viaţă mai bună. ve de muncă şi la plata pre­ buzive ale societăţii, cei 500 de prezentăm cererile noastre de 8 octombrie 1925 ptnâ la 26 tru drepturi şi libertăţi, miş­
cărbune a României. s-a dovedit exponentul fidel muncitorii care lucrau Ja vederilor stipulate în ele. De muncitori de la exploatările revizuire şi completare a con­ octombrie, adică 18 zile — carea grevistă de Ia exploa­
In Munţii Apuseni. duDâ şi apărătorul consecvent al „Ruda 12 Apostoli" din Brad aceea, în cursul acestor ani miniere de la „Ruda 12 A­ tractului colectiv". „cînd spiritele muncitorilor
tările de aur ale Societăţii
primul război mondial, socie­ intereselor clasei muncitonre. s-au ridicat cu hotărîre îm­ — 1924-1925 — se vor sem­ postoli" au declarat grevă la Revendicările muncitorilor s-au mal liniştit". („Liniştea" „Mica" Brad, din anii 1924­
tatea minieră „MICA" a cum­ al întregului popor. potriva legislaţiei miniere, nala violente confruntări în­ 2 decembrie 1924. Exemplul au fost respinse motivîn- minerilor grevişti se datora 1925, a fost una din cea mai
părat, treptat, acţiunile so­ Creşterea prestigiului P C.R. care, prin normele de drept tre muncitori şi capitalişti muncitorilor de la această mi­ du-se „cheltuielile prea de fapt arestărilor şi maltra­
cietăţii „Ruda 12 Apostoli" şl a influenţei sale în rîn- ce le stabilea, ascundea, sub pentru apărarea zilei de mun­ nă a fost urmat $i de minerii mari". De notat este faptul tărilor la care au fost supuşi puternică grevâ declarată de
devenind cea mai mare ex­ durile maselor largi munci­ oblăduirea articolelor de le­ că de 8 ore, pentru îmbună­ de la celelalte exploatări, a­ că la acea dată profitul so­ o mare parte dintre ei). muncitorii mineri din lrmi
ploatare de aur din Europa toare şl politica sa consec­ ge. crunta exploatare capi­ tăţirea salariului, contra şo­ şa încit la 10 decembrie 1924 cietăţii se ridica la 40 mili­ Minerii grevişti au fost noastră după IJegalîzaiea
partidului comunist. Greva a
prin stăpînirea unei concesi­ ventă de apărare a interese­ talistă. Intr-un document al majului. pentru contracte co­ telegrama conducerii exploa­ oane Jei. Patronii cereau sprijiniţi în lupta lor de că­ demonstrat elocvent câ Par­
uni de 1 610 ha Din 1927, so­ lor celor ce muncesc au stîr- vremii, adresat de către mun­ lective, libertate de organi­ tării de la Brad anunţa So­ muncitorilor sâ râmînâ la tre organizaţiile muncitoreşti
cietatea „MICA", preluînd nlt ura turbală a claselor ex­ citorii mineri de la Societa­ zare etc. cietatea anonimă română condiţiile vechiului contract din toată tara. In Bucureşti, tidul Comunist Român este
complet acţiunile fostei so­ ploatatoare care vedeau în tea Mica-Brad primului mi­ Aduşi Ia capătul răbdării, „Mica" cu sediu] în Bucu­ colectiv, deoarece după pă­ Petroşani. Vulcan şl în alte singurul partid care susţine
şi luptă pentru interesele vi­
cietăţi, sub firma „Societa­ partidul comunist o primej­ nistru din acel timp, se spu­ nemulţumiţi de exploatarea reşti : „astăzi grevă la toate rerea lo r: „o rezolvare gră­ localităţi, cu avut Ioc adunări tale ale clasei muncitoare.
tea anonimă română — Mi­ die directă pentru dominaţia nea : „Consiliul Băncii Na­ brutală la* care erau supuşi, minele de aur...". Deci, în 10 bită şi o acordare de sporuri de protest împotriva exploa­ Creşterea Influentei partidu­
ca" exploatează în mod intens lor de clasă. De aceea, în ţionale a comunicat delegaţi­ minerii zârândeni s-au ridi­ decembrie, greva a devenit «nr duce în mod fatal la o tării nemiloase a muncito­ lui în rîndul muncitorimii a
întreaga regiune auriferă din primăvara anului 1924, cla­ lor noştri din Munţii Apu­ cat, sub conducerea partidu­ generală în toată regiunea zdruncinare a echilibrului" rilor mineri de Ia Brad ce-
Munţii Apuseni. sele exploatatoare au scos seni că amină pe sesiunea lui, cu holârîre împotriva o- auriferă Brad. (adică Ia scăderea profitului rîndu-se cu insistenţă satis­ dat un puternic avînt proce­
sului de clarificare îdcolog’câ
După cum sc cunoaşte, în Partidul Comunist din Româ­ din iunie a.c. (1924) proiec­ fensiveî patronale. In a do­ Sub conducerea comunişti­ societăţii — n n.). In aceste facerea revendicărilor greviş­ şi politică a mişcării muncito­
cursul anilor 1922-1925 s-au nia în afarn legii. In condiţi­ tul de modificare a legii mi­ ua jumătate a anului 1924 lor, muncitorii grevişti au re­ condiţii. în anul 1925, acţiu­ tilor. Ln indicaţia partidului
desfăşurat în întreaga tară. ile ilegalităţii, înfrunlind nelor, art. 81. Acest proiect, au avut loc aici puternice ri­ zistat tuturor uneltirilor con­ nile greviste se ţin lanţ. cul- comunist Consiliu) General reşti, dezvoltării conştiinţei
la Bucureşti, Braşov, Valea greutăţi enorme, partidul a în orice redactare. nlinee dicări Ia luptă — care vor ducerii societăţii (sprijinită minînd cu luptele muncitori­ al Sindicatelor Unitare a a- de clasă a proletariatului şi
Jiului, Arad. Galaţi. Timi­ reuşit treptat sâ împletească ernv interesele minerilor de continua cu destulă intensi­ de baionetele jandarmilor) lor mineri de la Brad din dresnt un ape) către toţi mun­ celorlalte mase muncitonre n-
şoara. Sibiu, Tg. Mureş. Brad munca ilegală cu cea legală, aici, cîştigate de moşi stră­ tate şi în anul 1925. Dat fi­ de a relua lucrul, forţînd con­ toamna acestui an citorii dc a sprijini material le poporului şi a ridicat lupta
etc., numeroase acţiuni gre­ crcînd o serie de organizaţii moşii noştri cu nespuse greu­ ind faplu) că muncilorii n- ducerea exploatări» sâ ţină Râmînînd în grevă moi şi moral lupta grea a mine­ revoluţionară pe o treaptă
viste şi conflicte de muncă, (Sindicalele Unitare. Blocul tăţi. Fixarea preţului In aur, meninţau cu grevă, patronii seamă de revendicările lor. mult de o lună şi jumătate, rilor din Brad. Muncitorii din superioară, contribuind la
care au contribuit la radica­ Mnncitoresc-Ţârănesc s. a.), urcarea capitalului, ascunde­ societăţii au fost nevoiţi să După 35 de zile de grevă, muncitorii de In Societatea Arad au strîns şi trimis, pregătirea proletariatului pen­
lizarea clasei muncitoare, la care nu dus' o rodnică acti­ rea şi cedarea sul) orice for­ satisfacă la 1 august 192-1 li­ muncitorii mineri au reuşit ..Mim" Brad au avut de în­ prinlr-tin delegat, greviştilor tru viitoarele bălăfîi de clasă.
îr'bunălf.iirea condiţiilor de mă a minelor, vînzarca lor, nele revendicări. S a înche­ sâ respingă samavolniciile fruntat condiţii din ce în ce din Brad suma dc 10 000 lei.
muncii şi viaţă, la păstrarea vitate politică în rîndul ma­ toate făcute — pendinte — iat o nouă convenţia colecti­ patronilor cu ţoală interven­ mai grele. Organele de re­ cu următoarea scrisoare emo­ VASILE RADU
si în Vâri rea unităţii organiza­ selor muncitoare. atît de minister, cît şi de vă de muncă, iar salariile ţia in grevă a autorităţilor ad- presiune aplică cu furie stn- ţionantă. „întreaga muncito­ doctorand