Page 9 - Drumul_socialismului_1971_04

3
* I

!
I
3
Lucrările Congresului al

!
XXIV-lea al P.C.U.S.

B A 26-a aniversare a eli­
!
berării Ungariei

I
5 & Noi incidente în Iordania

Ei Comentariu
I
3 B Curier, Atlas

ANUL XXIII. Nr. 5049 SIMBATA 3 APRILIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI I !

C A M P A N I A A G R I C O L A D E P R I M Ă V A R Ă

STADIUL iNTlRZIAT AL LUCRĂ­

RILOR IMPUNE O MUNCĂ IN­

TENSĂ DIN ZORI PINĂ SEARA!

Cu toate eâ în ultimele trei rumb". Stadiul întîrziat al lu­
sâptâinîni timpul a fost deo­ ■ La C.AP. Tebea programul de lucru al crărilor agricole de sezon la
sebit de favorabil executării această unitate constituie cel
lucrărilor agricole în cîmp. mecanizatorilor este doar o simplă formalitate mai convingător argument ca­
pînă ieri, la cooperativa agri­ re trebuie să determine con­
colă din Tebea nu se înche­ ducerea cooperativei, pe toţi Termocentrala Paroşeni Camera de comandă termică. Operatorul Alexandru Cocotă, urmărind buna funcţionarea
iase încă însâinîntarea cultu­ 8 Cooperatorii din Lunca Moţilor aşteaptă cooperatorii şi mecanizatorii
rilor din prima epocă. Intîr- să-şi concentreze forţele şi agregatelor.
zicrpn semănatului, ale cărei mijloacele în cîmp. să nu aş­
consecinţe negative asupra zile mai însorite pentru a trece la pregă­ tepte neapărat zile însorite
producţiei nu pot fi în nici pentru a asigura pregătirea p
un caz ignorate, departe de tirea terenului I terenului şi însâmînţarea fie­
n se datora unor cauze obiec­ cărei culturi la timpul potri­ A ÎNCEPUT TURNAREA
tive. se datoreste deficientelor vit. UNUI NOU FILM Un remarcabil succes în marea întrece­
dc ordin organizatoric si ne- Dacă sint de apreciat efor­ ROMANESC
respertârii programelor de lu­ B Dacă la cooperativa agricolă din Ribiţa turile depuse la C.A.P. Ribiţa Zona peninsulară a nw-
cru stabilite pentru mecani­ pentru transportarea în cîmp nicipitalui Constanţa a de­
zatori. Astfel, deşi se prevă­ a întregii cantităţi dc îngră­ venit platou de filmare. O re închinată semicentenarului partidului
zuse ca în perioada 20 mar­ îngrăşămintele organice stau neîmprăştiate şăminte organice, nu acelaşi echipă de cineaşti a studi­
tie — 4 aprilie ac., trei din lucru se poate spune despre ourilor ,,Bucureşti" a tras
cele patru IrncLoare repartiza­ pe cîmp, înseamnă că terenul este fertilizat? preocuparea pentru împrâş- primul tur de manivelă
te cooperativei sâ lucreze zil­ tierea acestora şi pregătirea pentru exterioarele noii
nic la executarea arăturilor, terenului destinat porumbului.
iar unul la semănat, discuit că la C A P. Tebea (preşedin­ ceastâ primăvară să însâmîn- Pe circa 20 de hectare îngrâ- producţii artistice româ­ Toate întreprinderile judeţului
şi crăpat, programul a rămas te ing. loan Sucîu), la dala teze o suprafaţă de 65 de hec­ şâmintelc formează adevărate neşti ; „Zece secunde", film
doar o simplă însemnare pe cînd trebuia să fie termi­ tare. din care 5 cu sfeclă fu­ obstacole în calea tractoare­ inspirat din romanul „Pu­
hîrtie. Potrivit planificării fă­ nat semănatul culturilor din rajeră şi 60 cu porumb. In lor, pînă acum nefiind efec­ terea" de Corneliu Leu. în
cute. în ziua de 1 aprilie a.c., prima epocă, nu se pregătise ziua de 1 aprilie a.c., cînd tuate arături nici pe 20 la su­ regla luî Mircea Mureşan.
ne aşteptam să găsim trei în totalitate patul germinativ am vizitat unitatea, cele 4 tă din suprafaţa ce se va cul­ Filmul, avînd în rolurile
tractoare lo arul şi unul la pe suprafeţele destinate cul­ tractoare se foloseau la trans­ tiva cu porumb. Să nu mai a- principale pe Tlarion Cio- îndeplinit exemplar planul trimestrial
discuit, dai în realitate un turii de ovăz şi nu era procu­ portul îngrăşămintelor orga­ mîntim că 42 de hectare au banu, Mihaela Mihai. San­
lra< lor era la semănat (lu­ rată încă întreaga cantitate de nice în cîmp. Tovarăşul îosif rămas neogorîte din toam­ du Sticlaru, Ion Besoiu.
crare care trebuia terminală sămîntă de sfeclă furajeră (?). Laza, preşedintele unităţii, nc nă (!). Ştefan Mîhăilescu Brăila
la data de martie — n n.), Mai mult. în condiţiile întâr­ spunea că acţiunea nu s-n Intervenţia operativă şi e- şi alţii. îşi propune să reîn­ 9 000 TONE OTEL, APROAPE 2100 TO­
două la discuit si doar unul zierii evidente a lucrărilor de putut realiza mai repede din nergicâ a organizaţiilor de vie o pagină glorioasă din Colectivele muncitoreşti din judeţul
la arat Şeful secţiei de meca­ sezon, cînd se cere ca pe o­ cauză că accesul tractoarelor partid din cooperativele agri­ lupta muncitorilor. care. nostru au încheiat bilanţul primului tri­ NE LAMINATE, S-AU EXTRAS SUPLIMEN­
nizare care deserveşte coope­ goare să se desfăşoare o acti­ la platformele de gunoi nu cole amintite, pentru intensi­ la chemarea partidului, au mestru din primul an af cincinalului ac­ TAR 26 500 TONE CĂRBUNE, 1 200 TO­
rativa, lv.igcn Turrnn, nu ne-a vitate susţinută zi şi noapte, a fost posibil, terenul fiind ficarea ritmului de lucru şi participat activ la acţiuni­ tual cu un remarcabil succes : PREVEDE­ NE FIER IN MINEREU MARFA Şl IM­
putut rla nici o explicaţie în cu toate că nu sosise încă ora prea moale (?). Invocînd a­ folosirea cu randament ma­ le din februarie 1945, de
Ic 'ălură cu un asemenea mod 1H. în ziua de 1 aprilie trac­ celaşi motiv, preşedintele xim a timpului favorabil, este RILE TRIMESTRIALE AU FOST ÎNDEPLI­ PORTANTE CANTITÂJI DE METALE NE­
c!cf.;-i-i nn® dc lutru deşi raţiu­ toarele se aliniau la sediu, ne-a relatat că „pînă acum preluare a prefecturilor din NITE Şl DEPĂŞITE LA TOTI INDICATO­ FEROASE, S-AU REALIZAT 37 TONE
nea îr tocmirii programelor fără ca cineva din conduce­ (1 aprilie a c. — n n ) nu s-a o sarcină de prim ordin, de mîinilc reacţiunii. Primele RII DE CÂTRE TOATE ÎNTREPRINDERILE PRODUSE DIN MASE PLASTICE, 15 700
este arceo dc a fi respectate rea cooperativei sau şeful pregătit patul germinativ pe înfăptuirea căreia depinde secvenţe au fost filmate la INDUSTRIALE Şl DE CONSTRUCŢII. MP DALE MOZAICATE Şl 3 570 MC
întocmai şi nn pentru a se secţiei să se arate eîtuşi de nici un hectar şi, dacă nu va realizarea producţiilor plani­ danele portului maritim, de PREFABRICATE DIN BETON, S-AU DAT
îndeplini doar o simplă for­ puţin alarmat de o asemenea ploua, îneepînd de mîine se ficate şi a angajamentelor a­ unde au pornit detaşamen­ Primul trimestru care s-a încheiat s-a IN PLUS 3 400 MC BUŞTENI CHERES­
tele de muncitori pentru a-
mali l;dc. situaţie. va trece la discuirca terenu­ sumate în întrecerea dintre saItul prefecturii din Con­ caracterizat în judeţul nostru printr-o TEA Şl ALTE PRODUSE FORESTIERE.
Din discuţia purtată cu şe­ Cooperatorii din Lunca Mo­ lui pentru sfeclă şi la execu­ unităţile cooperatiste din ju­ stanţa. LARGA MOBILIZARE A TUTUROR RE­ Remarcabile sint realizările din dome­
ful secţiei am reţinut faptul ţilor şi-au planificat ca în a- tarea arăturilor pcnlru po­ deţ. U- ZERVELOR DE PERFECŢIONARE CALITA­
TIVA A ACTIVITĂŢII ECONOMICE. In niul investiţiilor. IN PRIMUL TRIMESTRU
frunte cu organizaţiile de partid, colecti­ S-A REALIZAT IN JUDEŢ 23,6 LA SUTA
vele de muncă din industrie şi construc­ DIN PLANUL ANUAL DE INVESTIŢII SI
S e extinde ţii, comitetele de direcţie şi consiliile de 23.2 LA SUTA LA CONSTRUCTM-MON-
TAJ, realizări ce oferă garanţia îndeplini­
administraţie au acţionat energic, com­
petent şi responsabil pentru valorifica­ rii cu succes a programului de investiţii \
patrimoniul forestier rea cît mai deplină a resurselor econo­ dustriale şi social-culturale planificate în
şi punere în funcţiune a obiectivelor in­
mice.
Eforturile, preocupările, strădaniile co­ acest prim an al noului cincinal.
De la Inspectoratul silvic La efectuarea campaniei Bilanţul de prestigiu este fără îndo­
judeţean am fost informaţi de împădurit se are în ve­ lective, puternic stimulate de hotârîrile
că au inccput împăduririle dere crearea de plantaţii partidului şi statului, de îndemnurile se­ ială opera colectivă a celor peste 100 000
de primăvară în zonele de forestiere cu valoare eco­ cretarului general al partidului, tovară­ de salariaţi din industrie şi con­
deal unde condiţiile clima­ nomică ridicată. In acest şul Nicolae Ceauşescu, au determinat strucţii din judeţ care, în frunte cu co­
terice sint favorabile efec­ scop se foloseşte aproape accelerarea creşterii economice în ca­ muniştii, au făcut cu prisosinţă dovada
tuării acestei lucrări. Pri­ in întregime material sădi-
mele şantiere au fost des­ tor din specii de răşinoase: drul judeţului. PLANUL PRODUCŢIEI abnegaţiei şi dăruirii, competenţei, pa­
chise in perimetrul ocoale­ pin şi molid creat pe plan GLOBALE INDUSTRIALE A FOST DEPĂ­ siunii şi răspunderii faţă de sarcinile ce
lor silvice Haţeg, Geoagiu local Pînă acum s-au scos ŞIT CONSIDERABIL, ASIGURINDU-SE le revin din programul partidului. In mod
şi Hunedoara, unde s-au din pepinierele de la Ha­ cu totul deosebit se cuvin LAUDE SIDE-
plantat pînă ta 22 martie ţeg. Orăştie şî Geoagiu pe­ PESTE PREVEDERILE TRIMESTRIALE UN
peste 30 hectare. Patrimo­ ste 2 milioane puieti Pen­ SPOR DE PRODUCŢIE INDUSTRIALA DE RURGISTILOR DIN HUNEDOARA Şl CA-
niul forestier al judeţului tru a fi expediaţi spre şan­ 81 MILIOANE LEI. INDUSTRIA DIN JU­ LAN, MINERILOR DIN VALEA JIULUI, DE
nostru urmează să se îmbogă­ tierele de împăduriri. Mai LA BRAD, DEVA SI POIANA RUSCĂI, CHI-
ţească in primăvara aceas­ mult de 630 de hectare vor DEŢUL NOSTRU A PRODUS, LIVRAT Şl MISTILOR DE LA ORAŞTIE, LUCRATORI­
ta cu I 465 hectare planta­ fi plantate anul acesta cu ÎNCASAT UN VOLUM SUPLIMENTAR DE
ţii integrale şi alte 255 hec­ specii forestiere repede PRODUCŢIE MARFA DE 75 MILIOANE LOR DE LA ÎNTREPRINDEREA DE PRE­
tare completări de goluri. crescătoare. Se vor crea, LEI, IAR LA PRODUCTIVITATEA MUNCII FABRICATE DIN BETON BlRCEA Şl „MAR­
Acestea se vor adăuga Ia
de asemenea, pe marginea S-A OBŢINUT O DEPĂŞIRE EFECTIVA MURA" SIMERIA, FORESTIERILOR, care
cele 8 270 hectare impădvi- unor rîuri. văi şî şosele pe­
Pentru producerea seminţelor de golomăţ mecanizatorul Ion Filimon de la „Agroscm" O rife în cincinalul prece­ DE 252 LEI PE SALARIAT. au adus cea mai valoroasă contribuţie
râştie execută cu conştiinciozitate însâminţarea acestei culturi, dent. ste 24 Ion plantaţii de ali­ Economia naţională a beneficiat în la obţinerea succeselor. De asemenea,
niamente cu plopi.
primul trimestru din partea industriei sint demne de relevat EFORTURILE
hunedorene de cantităţi suplimentare de CONSTRUCTORILOR DE LA MINTIA,
produse vitale pentru avîntul său nestă­ I.C S. HUNEDOARA, TRUSTUL DE CON-
Reflecţii pe marginea Concursului al X-lea al formaţiilor artistice de amatori vilit. S-AU FURNIZAT IN PLUS, IN CON­ STRUCJII DEVA, T.C.M.M. PETROŞANI,
DIŢII CALITATIVE SUPERIOARE 1 000 TO­ IC.F. DEVA, care au asigurat ritmuri
NE COCS, 6 150 TONE FONTA, PESTE înalte de lucru pe şantiere.
Privim cu ochii mintii spre Giurchescu, cercetător la In­ imite modele, dovedind că a- la Craiova. Concursul al juns în finala Concursului al
etapa dc concurs desfăşurată stitutul de etnografie şi fol­ bordeazâ cu măsură folclorul IX-lea al formaţiilor artistice X-lea,
cu citeva zile în urmă pe clor — membru în juriu. autentic. Programul judeţului de amatori ; a participat Iu — Cc v-a determinat $n vă
scena Casei de cultură din Octavin I.gna — solistă de Hunedoara a fost în ansam­ diverse spectacole organizate apropiaţi. lotuşi, dc această
Reşiţa. Emoţiile, acum ca şi muzică populară şi Vnsile blu un program echilibrat, în ţară şi peste hotare, a im­ zonă a păriuicililor ?
atunci, sint aceleaşi. Revedem Chevereşan — maestru core­ complet, de ridicată ţinută ar­ primat la radio. Un palmares — Autenticitatea interpre­
oameni cunoscuţi, necunos­ graf la Casa judeţeană a crea­ tistică. dovedind un potenţial impresionant. Şi, totuşi, e­ tativă în primul rînd. apoi
cuţi, cu nume consacrate sau ţiei populare. greu de imaginat şi o inten­ moţiile contactului cu pu­ zona pâdurenilor se dovedeş­ BE
obişnuite, la masa juri ului, pe „Vă mărturisesc că sînt sin­ să mişcare artistică de ama­ blicul sînt de fiecare dată te una dintre cele mal boga­
scenă, în sală. Ii privim in cer emoţionată de autenticita­ tori". extrem de jnari, de puternice. te din punct de vedere al
ochi. Ce mult spun aceşti tea folclorului hunedorean ca­ Emoţiile interpretului, faţă Cînd a eoborît de pe scena dansului şi, în acelaşi timp,
ochi I Unii par calmi, deta­ re a reuşit să se păstreze pinâ de cele ale unui membru din concursului de la Reşiţa ne-a cea mai complexă.
şaţi, trecuţi prin multe încer­ — Suita de jocuri pâdure­ P A G i M A A II-A
cări, Acum sînt chemaţi să a- neşti prezentată de formaţiile
precîeze, să delibereze. Dar reunite ale căminelor cultu­
ochii trădează o licărire fi­ rale din Dăbica şi Lâpugiu de
rească de emoţii. Sînt mişcaţi Sus. pe care le-aţi pregătit, a
de frcmostil artistic pe care MOŢII MUME Df ARTA MAJORA impresionat în mod deosebit C A L I T A T E A
lî recepţionează. Şi totuşi, juriul şi publicul. Care a fost
trebuie să delibereze. E difi­ dc fapt contribuţia dv. ?
cil. Tot ce văd e artă majo­ — Am căutat sâ iau jocul
ră. Unlî îşi frâmintâ mîinile. de la hora solului şî sâ-1 pun METALULUI
Intr-o clipită însă între in­ în momentul de faţă nealterat juriu, sînt firesc cu mult mai mărturisit sincer şi mişcător : în scenă. Paşii lui specifici au
terpret şi public nu mai exis­ în multe localităţi şi zone ale mari şi intr-o oarecare mă­ „îmi venea să cad de emoţie. rămas aceiaşi. Cu ceea cc am
tă nici un paravan. Sute de judeţului, ne spunea Anca sură aparte. El este chemat Dc fiecare dată mi se intîm- căutat eu însumi sâ îmbogă­ IMPERATIVELE PERFECŢIONĂRII
ochi îşi îndreaptă laserele pri­ Giurchescu. Programul dv. de să den viaţă creaţiei popu­ plâ la fel". ţesc dansul au fost desenele
virilor asupra lui pâtrunzîn- av.\ (duminica trecută — n n ) lare. filtrînd-o prin sensibili — Vei mai ciula după ab­ coregrafice. fără a distruge VIZEAZĂ :
dn-1 fiinţa pentru a realiza a fost în acest sens o revela tatea şi talentul său. In ncesi solvirea liceului ? însă autenticitatea, i i ultimă ® DIVERSIFICARE SORTIMENTALA
acea comuniune sufletească ţie, reuşind să pună in valoa­ sens. Octavin Igna este o me­ — M-aş îmbolnăvi dacă instanţă, farmecul său. Pen­
generată de înţelegerea artei. re creaţiile folclorice cele mai sageră merituoasă a folcloru­ n-nş mai cînta. Dar tu! ea a- tru a obţine formaţie reuni­ ® CARACTERISTICI SUPERIOARE
Oare nu-1 va trăda vocea sau reprezentative. Unele sînt cu­ lui hunedorean. Eleva din ul­ mnţoarc Vreau să îmi pro­ tă de 68 de dansatori am 9 COMPORTARE IREPROŞABILA LA
corpul ? Unît se mişcă dintr-o noscute, au primit deja în­ timul an al Liceului pedngo fesez în primul rînd meseria căutat să unific intr-o oare­ BENEFICIARI
parte în alta Nu vad pe ni­ semnul tradiţiei (căluşarii din fi ic din Deva îşi certifică drn pentru care in-ain pregătii. care măsură paşii De bază au
meni. nu cunosc pe nimeni Romos). altele reapar — jocu­ gostea pentru cin tecul popn Pentru maestrul coregraf rămas paşii dansatorilor din CUM RĂSPUND SIDERURGIŞTII HU- Termocentrala Mintia. Mon-
Acesta e omul din culise ce rile pâdureneşti — aducînd tar din cea mai fragedă vir- Vasile Chevereşan pasiunea Lâpugiu de Sus. torul turbine Ionel Burza-
trăieşte emoţia muncii lui şi forţă, vitalitate, autenticitate slâ. „De mică mi-a plăcut să faţă de dansul hunedorean a Aplauzele publicului şi ju­ NEDORENI ACESTOR CERINŢE ? verifică lagărul radia! dintre
a interpretului pe care l-a (Muncelu Mare). La fel, fluie­ cînt doinele şi cîntecele dc devenit un inodus vjvendi. riului au răsplătit această • CARE SINT REZERVELE ? corpul de joasj şi medie
pregătit. raţii din Costeştî-Deal. Octa­ joc". Astăzi, interpreta posc S-a apropiat in mai mare mă­ muncă. Examenul (al nu Ştiu ® PRIN CE CAI ŞI MIJLOACE VOR FI
Trei oameni, trei simboluri vin Igna râmîne pentru mine dă numeroase premii obţinu­ sură de tinutul pâdurenîlor. cîtelea) a fost extrem de di­ presiune la tu-bina nr. 2.
ale atîlor su'e. mii din ace­ ea şi pentru ceilalţi membri ai te la concursul „Voci tinere" de jocul lor specific şi auten­ ficil. Totul a fost însă fără PUSE IN VALOARE ? Foto : N. GHENA
leaşi comunităţi apropiate ca juriului o solistă cu multă de la Costeşli. fes'ivalul- tic. Formaţiile din satele pre­ cusur.
aspiraţii. Ei se numesc Anca sensibilitate care nu caută să concurs „Maria Tunase" de gătite de către dînsul. aa a- M, BODEA