Page 9 - Drumul_socialismului_1971_05

PPOLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA»

■ Manifestări peste hotare

consacrate semicentenarului

Partidului Comunist Român

t
B Comunicat comun în urma
I
vizitei înR. .U . a delegaţiei
i
Uniunii Comuniştilor
5
din Iugoslavia !

t
B Noi incidente la Belfast 5

B Curier
ANUL XXIII. Nr. 5075 MARTI A MAI 1971 4 PAGINI - 30 BANI

LA ORDINEA ZILEI
\~ Innobilînd BARAJUL URCA

Executarea cu maximă ! cărbunele

Colectivul Preparatei Pe-
trila obţine succese de sea­ SPRE COTA REALA
mă în întrecerea închina­
operativitate a lucrărilor de tă semicentenarului parti­ Peste masivul Retezatu­ Nicolae Aboloşei sau Gheor-
dului. Planul de producţie
la cărbune net a fost de­
betonări, Ion Birsan de la*
dimineaţa. In Valea de Peşti
păşit cu 1 493 tone, la căr­ lui Lncă înzăpezit se vestea ghe Buhai de la excavaţii şi
deversorul din subteran, sau
o adiere răcoroasă se căţăra
bune special pentru semi-
întreţinere a culturilor cocs cu 189 tone. iar cel de excavatoarele av „muşcat“ Gheorghe Stoian, zidar tn
pe stlncile albe, • din
care
piatră. Această colectivitate
brichete cu 8 630 tone. Ca­
îşi completează
prestigiul
materialul pentru barajul de
prepa­
litatea cărbunilor
raţi a fost îmbunătăţită cu anrocamente, înălţat pină şi prin competenţa şi dă­
0.6 Ia sută prin reducerea acum la peste 20 m înălţime. ruirea maistrului Nicolae
Se ştie bine că în comple­ prafeţelor la C.A.P. Geoagiu, existlnd garanţia că se va procentului de cenuşă, iar O cota care prefigurează Bucică, om cu o veche carte
xul de măsuri agrotehnice ce Rapoltu Mare, Simeria, Deva putea face faţă volumului în­ umiditatea cu 0,3 la sută victoriile prestigioase ale de vizită pe şantierele de
se aplică în vederea sporirii şi Sfntandrei. semnat de lucrări la comba­ faţă de normele admise. De constructorilor acestui obi­ construcţii hidrotehnice. De
producţiei agricole la hectar Obţinerea unor recolte spo­ terea dăunătorilor. Totodată asemenea coeziunea briche­ ectiv hidrotehnic care va cînd lucrează cu Gheorghe
un loc de maximă importanţă rite de cartofi nu se poate conducerile C.A.P. au obliga­ telor a fost îmbunătăţită asigura debitul de apă pota­ Ferenţ, cu muncitori ca Mi­
îl ocupă executarea lucrărilor concepe decît prin trecerea ţia să procure din timp can­ cu 3,7 la sută faţă de ci­ bilă şi industrială necesar in hai Ipo şi Constantin Stoi­
dc întreţinere a culturilor. Ne neîntîrzlatâ la bilonarea (un­ tităţile necesare de pesticide fra planificată, economiile întreaga Vale a Jiului. ca, staţia de tratare a apei
aflăm în perioada cînd sta­ de plantatul s-a făcut semi- pentru combaterea gîndacului Ia preţul de cost ridicîn-. Munca pe coronamentul se înalţă văzînd cu ochii.
diu) de dezvoltare a culturi­ mccanizat) şi rebilonarea te­ din Colorado şi a manei la barajului este dominată de „Se poate mai mult", obiş­
lor de pâioase şi prâşitoare renului (unde plantatul s-a cultura cartofilor. du-se la 65 000 Iei. zgomotul autobasculantelor nuieşte să spună cu îndărăt­
>ri
reclamă cu acuitate interven­ făcut mecanizat), concomitent In ultima perioadă se re­ După cum ne infon u H de mare capacitate. Tonele nicie maistrul Bucică. In­
ţia omului pentru distruge­ cu operaţiunile respective în- marcă un interes sporit la corespondentul noştri de piatră basculate „din tr-adevăr, cu oameni ca el
mitian Doboş. Ia bazi
rea buruienilor şi păstrarea cepîndu-se şi prăşi la manuală plivitul cerealelor pâioase, co­ tor realizări au stat _ # mers" în amonte se rostogo­ se poate mereu obfzne mai
rezervelor de umiditate exis­ pe rînd. operatorii din Cristur, Toteşti, lesc sub „talpă" cilindrilor mult de la piatră, dc la be­
»
tente în sol. Dat fiind volumul In ceea ce priveşte cultura Boz etc. prezentîndu-se cu lu­ rile tehnico-organizatorj r ^ | de 8,5 tone, care se „plim­ ton şi fier, elemente pe ca­
luate în cursul acestui
mare de lucrări ce trebuie e­ porumbului se constată că se­ crarea efectuată pe aproape Un accent deosebit s-a 9 bă" pe baraj, executind o­ re el le însufleţeşte urcin-
fectuate — în C.A.P. şi I.A.S. mănatul s-a executat în con­ întreaga suprafaţă cultivată Mecanizarea proceselor de susţinere, tăiere şi încărcare a _ peraţiile de vibrare şi com­ du-le pe verticalele înălţi­
sint de plivit peste 20 000 hec­ diţii superioare anilor ante­ cu grîu şl orz. Deoarece plan­ cărbunelui in abatajele fronta le s-a extins considerabil la mi­ pe sporirea randamentului pactare. Inginerul Mihai Ne- milor.
tare cultivate cu pâioase de riori, pe o parte din suprafeţe tele au o dezvoltare avansată nele din Valea Jiului. Imaginea de faţă vă prezintă la lucru agregatelor şi ridicarea ni­ feru, şeful de lot, urmăreşte De la un timp, in cariere­
toamnă şi de prăşit mai mult plantele fiind deja răsărite. se cere ca In această săptă- unul din cele două complexe mecanizate introduse la mina velului tehnico-profesiona! cu atenţie mişcarea cilindri­ le de la Pribeagu şi Păroa­
de 18 000 hectare ocupate cu Ca lucrări de întreţinere, se mînă plivitul să fie terminat Paroşeni. Introducerea stîlpilor hidraulici, care se fabrică in u­ al muncitorilor prin or­ lor compresori. Aici trebuie sa se scoate un volum din
sfeclă de zahăr, cartofi, po­ simte nevoia grâpatulul, Iar în toate unităţile agricole. nitatea specializată din Vulcan, a havezelor de înalt randa­ ganizarea de cursuri de ca­ să se realizeze cea mai în­ ce în ce mai mare de piatră
rumb, plante medicinale şi le­ atunci cînd plantele ajung să Condiţiile agrotehnice supe­ ment a determinat sporirea considerabilă a productivităţii lificare pe specialităţi pre­ semnată condiţie de calita­ necesară barajului şi celor­
gume — se cere o organiza­ aibă 3-4 frunze adevărate să rioare în care s-au însămîn- şi uşurai ea muncii minerilor. cum şi a unor lectorate te : greutatea volumetrică de lalte lucrări. Este o activi­
re exemplară a muncii în fie­ se execute mobilizarea solu­ ţat culturile garantează obţi­ tehnice. 2 tone pe mc. Probele făcute tate de răspundere prestată
care unitate agricolă, mobili­ lui cu sapa rotativă, după ca­ nerea unor recolte sporite la tn această privinţă au dat de oameni ca maistrul Flo­
zarea şi folosirea cu randa­ re se va trece la aplicarea hectar, ele trebuind să fie în­ rezultate din cele mai bune. rin Străuţ, artificierul Petru
ment sporit a întregului po­ praşilelor mecanice şl ma­ să completate cu o activitate Şeful de lot vorbeşte cu Giţai, excavatoristul Gheor­
tenţial uman şl a mijloace­ nuale. intensă şi plină dc răspundere mlndrie despre grandoarea ghe Pronoza sau ca minerul
lor mecanice pentru a crea Sarcini deosebite privind pentru executarea la un nivel Creşterea nivelului de viaţă material acestei lucrări. Dimensiunile Petru Titeh
plantelor condiţii cît mai bu­ reuşita întreţinerii culturilor, corespunzător a lucrărilor de barajului: înălţimea — 55 Bucrările aferente con­
ne de creştere şi dezvoltare. îndeosebi la sfeclă şi cartofi, întreţinere. Aplicarea măsuri­ m, lungimea la coronament strucţiei barajului ca, de
Ploile căzute în ultimele zile revin Inginerilor şefi, şefilor lor stabilite de conducerea — 300 m, lăţimea la bază — pildă, puţul de marmură al
au favorizat o evoluţie mai de ferme, consiliilor de con­ partidului privind creşterea J60 m. In corpul barajului vanelor de închidere a ga­
leriei, deversorul şi galeria
va intra un volum total de
rapidă a vegetaţiei culturilor, ducere şi brigadierilor care cointeresării materiale a co­ şi spiritual al oamenilor muncii - scopul piatră de 1,3 milioane tone; înclinată care se racordează
o dată cu aceasta dezvoltîn- au datoria să supravegheze operatorilor, prin introduce­ capacitatea lacului de acu­ cit galeria de deviere pre-
du-se însă şi buruienile care în permanenţă executarea la rea acordului global, precum mulare — 4,5 milioane mc înttmpină viiturile apelor
consumă o mare parte din re­ timp şi de calitate a lucrări­ şi îmbunătăţirea condiţiilor apă. Un adevărat lac care mari.
zervele de hrană ale plante­ lor, asigurarea unei densităţi de viaţă ale membrilor C.A.P., suprem al politicii partidului
lor, ceea ce face ca. în cazul optime a plantelor pe fiecare scutirea şi reducerea unor va scălda versanţii din Va­ Viziunea kidrotehniştilor,
neexecutârîi la timp a Iucrâ- tarla, în funcţie de agrofon- impozite pe veniturile gospo­ lea de Peşti. a proiectanţilor şi construc­
Un adevărat colos ridicat
torilor se sintetizează aici
- rilor de întreţinere, recolta să dul creat şl soiul sau hibri­ dăriilor agricole constituie pu­ cîrmaci partidul comuniştilor, prin mUnca tenace a cân- armonios şt se concretizează
fie diminuată în mod simţitor. dul cultivat. De asemenea, ternice stimulente în muncă Făurirea societăţii socialis­ structorilor. A acelor ano­ în această frumuseţe de con­
Este un adevăr verificat In conducerile S M.A. şi ale sec­ pentru realizarea la timp şi te şi comuniste, a acelei o- poporul român a obţinut rea­ nimi constructori care la strucţie care se statorniceşte
practica de producţie că „o ţiilor de mecanizare au dato­ de calitate a tuturor lucrări­ rinduiri care să asigure ega­ VICHENTE BĂLAN lizări remarcabile în toate Valea de Peşti se numesc intre versanţii din Valea de
domeniile vieţii economice şi
praşilă aplicată la timp va­ ria de căpetenie să asigure lor agricole — factor hotărî- litatea socială deplină a tu­ prim-vicepreşedinle al sociale, în ridicarea bunăstă­ Paul Geac, unul dintre cei Peşti, la poalele Retezatu­
lorează cît o ploaie bună". buna funcţionare şi folosirea^ tor în reuşita acţiunilor ce se turor membrilor săi şi posibi­ Comitetului executiv al mat pricepuţi maiştri, Gheor- lui.
Iată de ce este Imperios ne­ la întreaga capacitate a agre-’ întreprind în vederea sporirii lităţi de afirmare plenară a Consiliului popular judeţean rii sale materiale şi spirituale. ghe Paraschiv, buldozerist, D. CHELARU
cesar ca în aceste zile să fie gatelor de grape, sapelor rota­ continue a producţiei la hec­ personalităţii umane în toate Sînt elocvente în această
întreprinse acţiuni energice tive şi cultivatoarelor pentru tar. domeniile vieţii economice şi privinţă succesele repurtate
şi hotărîte la întreţinerea cul­ a se putea încadra în epoca Ing. MIRCEA SILVESTRU sociale — telul fundamental de poporul nostru In perioa­
turilor. Un demaraj bun se optimă lucrările de întreţine­ director general adjunct al al dezvoltării României — ca­ da 1965—1970. Fondul de con­
semnalează deja Ia prăşitul re. In plus, foarte Important Direcţiei generale pentru racterizează întreaga politică la Congresul a! X-lea — este sum pe cap de locuitor a
mecanic şi manual al sfleclel este ca încă de pe acum să agricultura, industrie marxist-leninistâ şi activita­ lărgirea şi perfecţionarea con­ crescut cu 27 la sută, iar sa­
de zahăr, lucrare care este fie pregătite maşinile de stro­ alimentara, silvicultura şi ape tea partidului. Fundamentată tinuă a bazei tehnico-materia- lariile tuturor categoriilor de
realizată pe majoritatea su­ pit şi prăfuit, numai astfel a judeţului Hunedoara ştiinţific şi aplicată în mod Ie a ţârii, făurirea societăţii angajaţi au fost majorate.
creator la condiţiile concrete socialiste multilateral dezvol­ Cele mici au crescut cu 40 la
ale ţârii noastre, politica tate. Temelia progresului ge­ sută. ajungînd la 800 lei în
PC.R. corespunde în cel mai neral al societăţii socialiste, 1970, faţă de 570 lei în 1965. Pagina a ll-a
a populaţiei, atît din mediul
P arte Integrantă a po­ urban cît şi din cel rural, zia­ •IR 11 înalt grad năzuinţelor po­ a creşterii bunăstării poporu­ Au fost scutite de impozite
partidului,
liticii
îm­
lui, este continuarea în ritm
cîştigurile pînâ la 850 de lei
porului. Tocmai de aceea a­
bunătăţirea stării de rul antifascist „Ecoul", aflat cesta o consideră ca pe pro­ susţinut a industrializării so­ şi reduse cotele de impozite
sănătate a populaţiei se sub influenţa Partidului Co­ Viaţa Muncitoare pria sa politică şi îşi dedică cialiste, pe baza cuceririlor pentru cele cuprinse între
situează printre probleme­ munist Român, scria în 1936 ; toate forţele, talentul, capaci­ revoluţiei tehnico-ştiinţifice 850-1 210 lei. Toate acestea au
le de o deosebită importan­ „...mureau anual de tubercu­ tatea şi energia traducerii ei contemporane. Numai crearea făcut ca veniturile populaţiei
ţă, menite să ducă la ridica­ loză aproape 50 000 de oameni n*»; în viaţă. întreaga naţiune s-a unei puternice baze tehnico- provenite din salarii să fie • JIUL INC A NE DA EMOŢII
im
rea standardului de viaţă al — majoritatea provenind din Tara feri spitale convins că partidul comunist materiale este capabilă şi mai mari cu 31,5 miliarde lei,
întregului popor. SSnt nume­ păturile muncitoare, din rîn- mdt nu cunoaşte ţeluri şi intere­ poate asigura apropierea ceea ce reprezintă o creştere • DUPĂ CITEVA EŞECURI, CORVINUL
jr in âtmktt» mmmk I
roase exemplele care atestă a­ durile funcţionarilor şi inte­ 4* a(M|u a lor * se mai înalte decît acelea de României de ţările dezvolta­ a acestora cu 50 la sută în
ceste preocupări ale partidu­ lectualilor săraci". Concomi­ firi • f « ,r* ' I ! a asigura poporului român o te din punct de vedere teh­ 1970 faţă de 1965. In aceeaşi SE REABILITEAZĂ
( 4
lui nosţru de-a lungul între­ tent cu demascarea regimu­ tated de « «• H . • viaţă prosperă şi civilizată nic şi economic. înaintarea perioadă puterea de cumpă­
gii sale existenţe, încă din a­ lui de grea exploatare a pro­ 4» tU «Ukt«MAUAfc 4i ¥ 9 înfăptuirii scopului suprem sa pc calea progresului şi ci­ rare a fost cu 20 la sută mai
nii grei ai luptei ilegale. letariatului, partidul comunist aot «Wimu Gat**...... al politicii sale, — ridicarea vilizaţiei umane. mare. ceea ce a permis popu­ • CINE VA CIŞTIGA SERIA A VI-A
Este cunoscută demonstra­ nivelului material şi spiritual Anii care au trecut au con­ laţiei să achiziţioneze canti-
ţia făcută de Marx că modul mobiliza muncitorii la luptă, * -vin* ) al întregului popor — parti­ firmat pe deplin justeţea po­ LA „C" ?
de viaţă al muncitorilor în chemîndu-i să se organizeze - .. vnfU'9 w« dul comunist îi consacră în­ liticii partidului nostru de
--- • • ihe&trvstw** treaga activitate, toată forţa făurire a unei economii dez­ (Continuare in pag. a S*o)
•Mkţi ii :«iK »**■■.■ MliKN * voltate. prospere şi înfloritoa­
.1 . r*r+<** •. •*-« -• «a -i«*p * « şi capacitatea sa. Stabilind o- re şi avînd drept călăuză şi
îmbunătăţirea stării de . ,4 ». a» »*» - 4.. m 1 • • »«■ >» - ■.*.**. bieelivcle economice $i socia­
le ale cincinalului 1971-1975
A <*»
şi în continuare pînâ în 1980,
Congresul al X-Ica al parti­
sănătate a populaţiei— dului a trasat pe larg jaloa­
Articolul „Ţară fărâ spita­ nele construirii socialismului, MASORI CARE VOR RIDICA PE 0 II
a deschis căi pentru noi suc­
obiectiv de seamă al muncitoare din 6 decembrie cese şi a prefigurat viitorul
le" publicat in ziarul
Viaţa
luminos al patriei. Obiectivul
1925 face un aspru rechizi­ fundamental al acestui pro­
politicii partidului toriu asupra slabei preocu­ gram — se arată în raportul COOPERATIVELOR AGRICOLE
pări a burgheziei pentru să­
prezentat de
C.C. al P.CR,
nătatea publică.
tovarăşul Nicolae Ceauşescu
Legile şi hotărîrile recent a­ turile realizate, recuperează fost obţinute şi la cooperati­ loare de circa 29 600 000 Iei.
j apitalism este cauza funda­ în sindicate şi să ceară luarea doptate de către partid, vota­ cheltuielile de producţie, rea­ vele din Deva, Bâcia, Rîu Principalele obiective spre ca­
mentală a râspîndirii celor tuturor măsurilor de asigura­ te unanim de Marea Adunare lizând beneficii. Şi pînâ la a­ Alb, Zam, Sălciva, Banpotoc re ne îndreptăm atentia sînt
mai ucigătoare boli în rindul re a vieţii, de înlăturare a Naţională, stau în centrul a­ doptarea recentei legi în Ju­ şi altele. Pînâ acum activita­ producerea de materiale dc
populaţiei muncitoare. Parti­ muncilor vătămătoare. tenţiei şi preocupărilor ţără­ deţul nostru a existat o preo­ tea a fost axată pe confecţio­ construcţie. Ne-am propus să
dul nostru a denunţat cu ve­ Rezolvarea acestor dezide­ nimii noastre cooperatiste, cupare în acest domeniu, u­ narea de cozi pentru unelte, realizăm în acest an aproxi­
hemenţă racilele regimului de rate majore ale luptei clasei specialiştilor, tuturor orga­ nele cooperative, pe lîngâ ac­ pe producerea varului. S-au mativ 5 milioane de cărămizi,
runtâ exploatare burghezo- muncitoare, condusă de par­ nelor chemate să pună în cir­ tivitatea de bază — producţia confecţionat chiar binale şi 3 000 tone var. să se «organi­
moşiereascâ, arâtind proleta­ tid, şi-a găsit împlinirea a­ cuitul economic noi valori agricolă — au avut organizate mobilă, cum este cazul coope­ zeze exploatarea a ce) puţin
riatului român şi calea prin bia în anii construcţiei des­ materiale. Am solicitat tova­ astfel de activităţi. In anumi­ rativei din Geoagiu. La co­ 5 000 mc de material lemnos.
1 are i se poate pune capăt, făşurate a societăţii noi so­ I răşului Viorel Ocoş, preşedin­ te perioade ale anului noi operativa din Deva s-a dez­ Ca o măsură importantă, care
sint semnificative în acest cialiste, în care totul se face tele Uniunii judeţene a co­ dispunem şi de forţă de mun­ voltat o activitate rodnică în a fost recomandată să fie stu­
*.t;ns demascările publice, în pentru om, pentru satisface­ operativelor agricole de pro­ că ; condiţiile specifice ale ju­ cadru) unui atelier mecanic, diată şi aplicată, este prelu­
paginile ziarelor vremii, la a­ rea plenară a cerinţelor me­ ducţie, răspuns Ia citeva în­ deţului nostru, resursele natu­ care execută comenzi ale u­ crarea şi valorificarea supe­
dresa mizeriei, a subnutriţiei reu crescînde ale celor ce trebări privind aplicarea în rale existente ne îndreptăţesc nor întreprinderi cu caracter rioară a acestui material lem­
la care erau supuşi muncito­ muncesc. Printre măsurile viaţă a noilor legi şi hotărîri. să spunem că organizlndu-le republican. nos. Ne propunem, de ase­
rii. „Rezultatul exploatării — luate de partidul şi statul — Cooperativele agricole mai judicios vom putea rea­ Mai mult decît orieînd. no­ menea, să organizăm un nu­
scria „Scînteia" în 1932, refe- nostru, menite să creeze o «> » •••« 12« . . J sJ din judeţul nostru dispun de liza venituri suplimentare în ua lege obligă consiliile de măr de echipe de construcţii
I ndu-se la situaţia minerilor societate prosperă, cele pri­ • -* trti i Î4 «UMJ* .« !•* mari resurse de venituri care cooperativele agricole de pro­ conducere ale cooperativelor la nivel de consilii interco-
din Valea Jiului — este mâ­ vind îmbunătăţirea continuă ‘ ^ • 1“r i : B u n t se pot realiza din gospodării ducţie pe de o parte, iar pe agricole de producţie să or­ operatiste, care să poală exe­
n
.
ţi rea numărului de muncitori a stării de sănătate a popu­ • *ii «Ir> u»»v #f 41 anexe şi prestări de servicii. de altă parte să satisfacem ce­ ganizeze asemenea activităţi cuta lucrări atît pentru co­
••
wberculoşi, al bolnavilor de laţiei ocupă un loc deosebit. • • ' * V • r a »». Cum vedeţi, materializate a­ rerile populaţiei. îneît să creeze posibilitatea operativele agricole de pro­
.iiiemie generală şi dc boli Sc remarcă măsurile pentru .***t a 1 ceste posibilităţi in lumina re­ ca fiecare cooperator să poa­ ducţie cît şl pentru membrii
profesionale", iar revista „Era crearea unei puternice reţe­ centei legi adoptate de Ma­ — Unităţile agricole din ju­ tă realiza lunar cel puţin 20 cooperatori, mergîndu-se pînâ
II ouă” sublinia în jurul anu­ le medico-sanitarc, larga acce­ f** a* . - - ’«»■. \ 3 rea Adunare Naţională ? deţul nostru dispun, după de zile — bărbaţii — şi 15 Ia construcţia de locuinţe pen­
lui 1930: „Condiţiile econo­ sibilitate a asistenţei medica­ t * • • n % A 4 cum spuneaţi, de o oarecare zile — femeile —. pentru ob­ tru membrii cooperatori, chiar
mice şi sociale în care trăieş­ le. Deosebit de semnificative . ' ■ îia - • « k? — O dată cu adoptarea Le­ experienţă în ceea ce priveş­ ţinerea minimului garantat de cu credite acordate de către
Ui» f n», a I,ru*|.
te şi munceşte poporul român sint rezultatele înregistrate şi f eUtB<6ef*%4U tOffirSit, ♦#. . u . , 1 * gii privind organizarea şi te organizarea unor astfel de cooperative.
influenţează dezastruos asu- în acest domeniu de activita­ t 4 *•= u i ea? dezvoltarea activităţilor indus­ activităţi. Cu ce eficienţă s-au stat, şi pentru a putea bene­ — O dată cu dezvoltarea
i i*a sănătăţii poporului, asu­ te în anii ultimului cincinal, . - ■ . £3 . ’ i | •. B .'TUJ- L triale de prelucrare a produ­ soldat in privinţa valorificării ficia de toate drepturile sta­ acestor activităţi de către co­
pra vitalităţii salc...“ ; ....Se perioadă în care mijloacele • *• '■ 1 gi '-«I* * selor agricole, construcţii şi condiţiilor prielnice existente tutare. Dacă în 1970 coopera­ operativele agricole de pro­
<u-
remarcă o creştere a mortali­ financiare destinate sănătăţii ir». • - . . . . . prestări de servicii, în coope­ şi a forţei de muncă ? tivele agricole de producţie ducţie, pe de o parte, iar pe
’ iţii generale în mediul rural ,-;u crescut dc 10 ori şi jumă­ I ' H W - . . • rativele agricol© de producţie — Am avut organizate în au realizat un volum total de de altă parte de către consi­
- remarca revista referin- tate faţă dc anul 1950. In nici tm :*- r - . 38 ? «v, ir. T . .. , i * J ' se creează. cadrul legal de a unele cooperative asemenea producţie de 8 600 000 lei din liile populare comunale, co­
du-se la anul 1934 — o neo­ nn cincinal nu s-au ridicat şi Aaa* n • ■ ’ - dezvolta asemenea activităţi activităţi şi putem spune că asemenea activităţi, în urma operaţia meşteşugărească şi
bişnuită reducere a natalită­ dotat un număr atît de mare . a-J VI; . • •,» î care să contribuie la folosirea s-au înregistrat rezultate fru­ recentelor măsuri adoptate, dc consum, se poate vorbi —
ţi, o creştere a mortalităţii dc instituţii sanitare ca intre mai deplină a forţei de mun­ moase. Putem cita în această Uniunea judeţeană a coope­ aşa cum precizează recenta
infantile care, în uncie regi- anii 1966-1970. . cAc, . , , - r •; că, la valorificarea superioară direcţie cooperativa agricolă rativelor agricole de produc­ lege — despre crearea indus-
mi, lâ sate depăşeşte 25 la a resurselor de materii prime de producţie din Geoagiu. In ţie, cu consultarea largă a
sută din totalul copiilor nou şi materiale, la obţinerea de anul trecut aici s-a realizat consiliilor de conducere, a
. ăscuţi...". (Coittiiiâare ia pog. ti 9*a) Fragment din articolul „Situaţia muncitorilor mineri din produse ce au desfacerea asi­ un beneficiu de peste 700 000 specialiştilor din unităţi şi-a (Continuări .'" POjtaft *S3
Dezvăluind cauzele sociale Valea Jiului" publicat în Scinteia din 1 aprilie 1932. gurată pe piaţa internă sau lei numai din aceste activi­ propus să realizeze în acest
ale proastei stări de sănătate la export şî care, prin veni­ tăţi. însemnate beneficii au an o producţie globală în va­