Page 9 - Drumul_socialismului_1971_09

Recepţie oferită de preşedintele
PROLETARI D IN T O A T E ŢĂ R ILE . U N IŢ I-V Â * 1
Consiliului de Stat
C
al Republicii Socialiste România,

NICOLAE CEAUSESCU,

în onoarea participanţilor la Congresul

internaţional de logică, metodologie
şi filozofia ştiinţei
Preşedintele Consiliului de ta împotriva a tot ce este în­
Slnt al Republicii Socialiste vechit şt retrograd, de partea
RomAnia, Nicolac Conuşescu, uriaşelor forte sociale ee mili­
a oferii joi scara, in saloanele tează pcnlru progres, penlru
Consiliului dc Miniştri, o re­ accelerarea transformărilor re­
cepţie in onoarea participan- voluţionare din lumea con­
lilor la cel de-al IV-lon Con­ temporană. A fost relevat ro­
gres internaţional de logică, lul important al logicii, filozo­
metodologic şi filozofia şliin- fiei si ailor şliinto sociale în
|ei, care arc loc in acesle zile cunoaşterea si organizarea, pe
în capitala ţării noaslre. baze mai raţionale, mai echi­
Au luat porlc tovarăşii Ion tabile a societăţii omeneşti, a
Chcorghe Maurer, Manca Mă- relaţiilor dintre state, in ridi­
nescu. Paul Niculescu-Mizil, carea gradului de civilizaţie,
Janos Fazokn.s, Dumitru Popos- în înfăptuirea năzuinţelor de
libertate, pace si prosperitate
ANUL XXIII. Nr. 5 180 VINERI 3 SEPTEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI cu, Leonte Răulu. Miron Con- ale popoarelor. Preşedintele
Miu
Dobrcscu.
slnntinescu,
precum şi Corneliu Măncscu, Consiliului do Stat a accentu­
Gheorghe Cioară, Mircea Ma- at că concluziile cercetărilor
liţa, membri ai guvernului, Ştiinţifice din diferite domenii,
inclusiv ale ştiinţelor sociale,
acad. Miron Nicolescu, preşe­
Toate formele de influenţare a conştiinţei dintele Academiei Republicii pot si trebuie să exercite o in­
fluentă pozitivă asupra proce­
alle
Socialiste
RomAnia,
şi
personalităţi ale vieţii noastre selor înnoitoare din societate,
ştiinţifice. asupra activităţii oamenilor
Au participat savanţii P. politici în sensul ca aceslia să
să vizeze CREŞTEREA COMBATIVITĂŢII Suppes, preşedintele Comite­ lor obiective, ale logicii dia­
tină seama do cerinţele legi­
tului do program al Congresu­
lui, A. Mostowski, J. Hinlikka. lectice a vieţii. Preşedintele
N. Roscher. J. F. Slaal, M. Hc- Nicolao Ceauşescu s-a rclerit,
s.se, W. Stegmiillcr, M. V. Po- de asemenea, la importanta
Şl RESPONSABILITĂŢII COMUNIŞTILOR povici, H. Takeda, Y. Bar-Hi- congresului pe care îl găzdu­
llel, L. Henkin, Alhana.se Joja,
ieşte tara noastră, mentionind
S. Korner. A A. Markov, Gri-
necesitatea extinderii continue
gore Moisil şi alţi reputaţi a colaborării si conlucrării
oameni-dc ştiinţă, specialişti oamenilor de sliinţă de pre-
ÎN SOCIETATE şi exporti din 40 de ţări, pre­ lutindcni ca o condiţie a pro­
zenţi Ia
acestui
gresului sliintei In fiecare ta­
dezbaterile
forum al gîndirii filozofice con­
ră. al silinţei în generat.
temporane In timpul discuţiilor, parti­
In timpul recepţiei, preşe­ cipanţii au exprimat căldu­
Comuniştii, colectivele de în sînul colectivului", .de deschise de partid şi ale dintele Nicolae Ceauşoscu şi roase mulţumiri penlru impor­
muncă, cetăţenii din oraşul a rezolva lucrurile între UT.C. a evidenţiat necesita­ ceilalţi conducători s-au între­ tantul mesa] adresat congre­
Brad, au obţinui rezultate ca­ noi", ca să nu afle or­ tea de a întări preocuparea ţinui cu participanţii la con­ sului de preşedintele Nicotac
re au ridicat prestigiul oraşu­ ganul orăşenesc de par­ pentru aprofundarea politicii gres într-o atmosferă cordială. Ceausescu, pentru atenţia pe
lui la un nivel apreciat. Ei au tid, iar în organizaţiile de ba­ partidului, a ideologiei sale, In cursul discuţiilor, desfă­ care o acordă acestei reuni­
dat peste plan, in primele 7 ză din subteran de la IM de a acţiona mai frontal, mai şurate cu acest prilej, preşe­ uni. care se desfăşoară sub
luni, produse în valoare de 10 Barza şi I.M, Ţebea, de multe combativ în problemele de e- dintele Consiliului de Stat a înaltul patronaj ol domniei
milioane lei, iar lucrările edi- ori, se pregătesc adunările ge­ riucatie. Consider că esenţia­ subliniat înalta responsabili­ sale. Ci au apreciat condiţiile
Iitar-gospodăreşti şi de înfru­ nerale în pripă, nu se aduce lul in educaţia tineretului pen­ tate a oamenilor de ştiinţă, ca­ croate pentru buna desfăşura­
museţare efectuate prin munci la cunoştinţă din timp ordinea lru muncă este de a-1 face să re, prin însăşi misiunea lor re a congresului si au relevat
patriotice se ridică la 4,5 mi­ de zi, se repetă analiza unor fie conştient de importanta de pionieri ai cunoaşterii, sînt însemnătatea faptului că In
lioane lei. Sînt realizări care probleme tehnice. Actele de muncii productive, care hotă­ Staţia de transformare şl conexiuni, punctul da legătură al Termocentralei Paroşcni cu sIs chemaţi să se situeze tot mai cursul lucrărilor arc loc tin
exprima, condensat dar con­ indisciplină — pentru că sînt răşte soarta societăţii noastre. femul energetic naţional. Foto: N. GHENA mult de partea noului, în lup- schimb deschis, constructiv, de
cludent, atmosfera de lucru şi asemenea acte — deşi sanc­ (Nicolae Pantea, secretarul ____________________ . . _________________ ^ — ________ idei. in probleme de mare in­
responsabilitate din unităţile ţionate pe linie administrativă, comitetului orăşenesc al teres pentru dezvoltarea şti­
de pe raza oraşului, modul nu constituie obiectul unor UT.C.). inţei. Participanţii au subli­
cum participă locuilorii săi luări de poziţie în grupele sin­ • Dacă am greşit in multe Duminică, în municipiile şi oraşele judeţului niat aportul savanţilor şi cer­
— vîrstnici sau tineri — şi in dicale. Cum poate fi apreciat laturi ale activităţii noastre, cetătorilor romAni la progre­
aclivilăjile obşteşti, de interes faptul c3 în 7 luni, în adună­ aceasta se datoreşle neglijării Al V-lea Pavilion j sul stiinlei contemporane. la
general, rile generale ale grupelor sin­ muncii politice in rindul sala­ extinderea si diversificarea
dicale nu s-au analizat aseme- de mostre de cooperării Internaţionale pe tă-
Acest climat laborios din u­ riaţilor. De aproximativ doi rîm ştiinţific, mijloc de cu­
nităţile economice, spiritul de ani participarea cadrelor mc- ! bunuri de consum I m U M IL SĂRAC. DE CI ? noaştere si apropiere Intre po­
lăspundere pentru realizarea dico-sanitare la munca cultu­ poare, de conjugare a efortu­
exemplară a sarcinilor pro­ rală este nesatis/ăcătoare. In- i i rilor penlru progresul general.
fesionale, masiva participare Plenare de dezbatere vătămîntul de partid s-a ţinut, i La Complexul expoziţlo- j
la muncile patriotice sînt ro­ dar a transmis foarte puţin în | nai din Piaţa Scînteit se va j
dul aclivifătii permanenle a activităţii politico- activitatea profesională. (Ior­ i deschide între 10 septembrie j Vara se apropie de sfirşit, cercuri, activităţi la bibliote­ politico-ideologicc — cerinţa
desfăşurate de organizaţiile de dan Dragomir. directorul spi­ | şi 20 octombrie cet de-al ; serile devin mai răcoroase, că (cunoscuta brigadă artisti­ imperioasă a realităţii noas­ „Sarmis“ -1971
partid pentru mobilizarea oa­ ideologice talului). j V-lea Pavilion de mostre j se termină concediile şi va­ că de agitaţie a oferit un tre socialiste. S-a făcut cile
menilor, penlru educarea lor. j de bunuri de consum. In 7 j canţele estivale. Ce ne ojeră spectacol în localitatea Geoa- ceva, dar manifestările nu au
Q In comerţ am avut o bri­
Organizaţiile de partid s-au gadă artistică de agitaţie. S-a | pavilioane expoziţionale, in- j — in această perioadă ~ să­ giu-sat) etc. fost variate şi continui. Sc
preocupat şi pînă acum de nea aspecte? înţelegem o a­ născut cu greu, dar s-a destră­ | sumînd peste 17 500 mp, vor i lile de spectacol, aşezăminte- In general, după cele rela­ aşteaptă cu „calm" festivalul
problemele de educaţie, de ri­ naliză temeinică, educativă, nu mat destul de uşor. Eu nu sînt i fi prezentate 60 000 de ev- j le municipale şi orăşeneşti ? tate succint, sc observă dc la „Sarmis" — şi aceasta este „Precursori"
dicarea nivelului de conştiinţă simpla enunţare a cazurilor mulţumii, mi-e jenă dc modul ponate. produse alimenta- I Duminică, 29 august, la o vreme în municipiile şi ora­ o dovadă a „denivelărilor"
al comuniştilor, de formarea de indisciplină sancţionate. rum am participat la aclivila- re, diverse ţesături, tricota- j Brad, la casa de cultură a o­ şele judeţului o activitate cul­ din programul caselor de cul­ Manifestare Inedită, .sesiunea
tineretului. In aproape 100 de Sint, de asemenea, pe raza o- lea comisiei de propagandă je, confecţii, articole de tn- | raşului (director Constantin turală realizată pe linia mi­ tură. do comunlcArl ştiinţifice inti­
adunări generale şi plenare au laşului, unele stări negative, de pe lingă comitetul orăşe­ călţăminte. marochinăric şi j Pisc), dimineaţa are loc des­ nimei rezistenţe. Astăzi, in­ Nimeni nu poate pretinde tulată ,,Precursori* care va a­
vea loc la Deva tu ziua de 22
fost analizate, de pildă, numai chiar foarte grave. In comerţ blănărie, articole electroni- | chiderea unei expoziţii fila­ să, pretenţiile faţă (le aceste ca in fiecare duminică să se septembrie — In cadrul cclol
în acest an, activitatea ideolo­ au fost membri de partid ca nesc. Trebuia şi biroul orăşe­ cc şl eleclrocasnice, auto- ■ telice. In rest, nimic. Locui­ instituţii sînt mari, se aşteap­ organizeze la casa de cultură de n fi-a cdltlt a Festivalului
gică şi politîco-educativă, dis­ Nicolae Rus, Ioan Golcca, nesc să ne întrebe cum ne du­ turisme, produse chimice, j torii au de ales intre filmul tă din partea acestora o ac­ un festival de folclor, o tre­ cult ural-artistic „Sarmls" — l;i
rem la îndeplinire
sarcinile.
ciplina de parIîd şi de stat, Adam Rus. Virgil Bolcu, llie Nu am fost puşi să raportăm. articole de uz casnic, obiec- j de la cinematograful „Steaua tivitate permanentă, atracti­ cere in revistă, un marc spec­ propune rememorarea vieţii si
proeminente
actlvIlAtil unor
iar învătămîntul de partid şi Tudor si alţii, care au fost ex­ (Dumitru lghîanu. secretarul te de artizanat, articole de roşie" şi programul televizo­ vă, educativă. In vederea a­ tacol Acestea se organizează, personalităţi ale ştiinţei si cul­
al organizaţiei de tinerel a cu­ cluşi pentru furt din avutul sport şl turism, mobilier, rului. tingerii acestui scop, casele de fireşte, după un calendar di­ turii, ridicate de pc meleagu­
rile hunedorene.
prins peste 7 500 cursanţi. obştesc. Conslituie un semnal comitelului de partid din uni­ care au asigurate condiţii La Casa de cultură din O- cultură au fost încadrate cu nainte stabilit, necesită efor­ Un loc Important In cadrul
tăţile comerciale).
Participanţii la plenara lăr­ foarte serios pentru comitetul de a ti realizate pentru pia­ răştie (director Petru Pavel), metod işti — personal ca­ turi deosebite. Dar o activi­ programului sesiunii i( ocupă
Q Din măsurile elaborate şi
gită a comitelului orăşenesc orăşenesc de partid faptul că din expunerea tovarăşului ţa internă, precum şl pentru situaţia este aproape identică. lificat pentru diferite dome­ tate permanentă, care să-l personalitatea lui Ion Dudal-
Deleanu, fiu al satului Cig-
de partid au considerat insă circa 13 la sută din totalul export şî schimb de măr­ Dimineaţa, obişnuita şedinţă nii culturale (numele acesto­ determine pe cetăţeanul ora­ mău, autor al monumentalei
necesar să compare ceea ce membrilor de parlîd sancţio­ Nicolae Ceauşescu la Consfă­ furi cu alte ţări. a cenaclului literar din loca­ ra a fost remarcat nu o dată şului să vină cu plăcere Şi la poeme crol-comlce „Ţlganla-
s-a făcut cu cerinţele etapei naţi în acest an, au lucrat sau tuirea de luciu a activului de La standuri, special ame­ litate. seara, film. pentru frumoase rezultate). orice oră duminicală la casa daM şl al altor lucrări cu ca­
racter cultural-ştiinţlfic de o
aclunle de edificare a societă­ lucrează în comerţ. Mai sint, partid din domeniul ideologiei najate, vizitatorii pavilionu- J Nici la Deva, programul Din păcate, ceea ce caracteri­ de cultură, se poate realiza. covlrşitoare InsemnAtalc pen­
ţii noaslre, cu prevederile pro­ la fel. cîtiva tineri care nu şî al activităţii politice şi cul- Iui vor avea posibilitatea să j duminical nu a excelat : di­ zează acum, la sfirşitul sezo­ Se impune acum, la înce­ tru cultura si literatura româ­
tural-educalîve am
desprins
nă modernă.
gramului de educaţie comu­ vor să se încadreze în mun­ cumpere o gamă deosebit { mineaţa, şedinţa cenaclului nului estival, majoritatea ac­ putul unei noi perioade cul­ Din pleiada cărturarilor al
nistă elaborat de tovarăşul că, bat străzile, trăind parazi­ I. MIR2A de targă de articole şi mo- \ literar şi... film. Pentru ace­ tivităţii caselor de cultură turale, ca cei ce sînt răspun­ căror nume se leagă de satul
Nicolae Ceauşescu, să facă o tar pe spinarea părinţilor şi dele prezentate în expozi- | eaşi duminică, Casa de cul­ din municipii şi oraşe, nu zători dc acest domeniu să Densuş, vor fl amplu evocate
figurile Iul Blzanliu $1 Aron
„radiografie" a sectoarelor a societăţii. Şi sînt şi condu­ ţie. j tură din Hunedoara (director este o activitate permanentă, manifeste o mai mare grijă Dcnsuslanu — primul, dintre
unde sînt rămineri în urmă în cători cărora li s-a tocit spi­ (Continuoi in pt(9> o 3-o) (Agerpres) j Florin Izdrăilă) avea progra­ ru cea mai mare efervescen­ faţă de timpul liber şi edu­ cel dinţii folclorişti al neam u­
munca de formare a conştiin­ ritul partinic ori care s-au de­ mată o deplasare a formaţii­ ţă tocmai in timpul liber al caţia multilaterală a cetăţe­ lui nostru, Iar cel de al doi­
ţei, să desprindă cauzele şi să părtat de oameni. Iată unul lor artistice cu spectacolul cetăţeanului, ci o activitate nilor. Oralele şi municipiile lea. reputat cercetător al isto­
riei populaţiei româneşti din
orienteze activitatea de viitor din cazurile discutate în ple­ „Cintecele Ruscăi“ la Geoa- sporadică, mai activă în une­ judeţului, prin casele de ctil- Transilvania.
în consecinţă. Şi au reuşit. nară. Preşedintele cooperati­ giu-Băi. Ieşirea n-a mai avut tură, pot şi trebuie să bene­ Participanţii la sesiune vor
vei de consum din Crişcior, loc din cine ştie ce motive, le perioade şi plictisitoare in aven prilejul să afle noi date
Dezbaterile din cadrul plenarei Nicolae Ruda, împreună cu altele. ficieze de o viaţă culturală despre Istoricul Silviu Drago-
au vizat probleme esenţiale, şi, prin urmare, instituţia de vie, realizată Ia un nivel mo­ nilr, originar diu Gurasnda,
au continui critici concrete şi conlabilul şef au menţinui ca cultură a Hunedoarei s-a mul­ Afişul cultural urban, sărac dern, în spiritul misiunii ce autor al une| lucrări funda­
gestionar pe Gheorghe Faur,
rcvnlu|la
mentale
despre
argumentate la adresa caren­ care avea o condamnare de fi ţumit să prezinte publicului in conţinut după cum s-a vă­ le-a fost încredinţată. transilvană din 1818 sl despre
ţelor muncii organului orăşe­ luni. Deşi la controlul făcut obişnuitul film. zut, nu înscrie nefitmi de viaţa Iul Avram r&ncu ; de­
spre legăturile Iul Ion Pop Re-
nesc de partid, a propriei ac­ i s-a găsii un minus de 70 000 „Idolul şi Ion Anapoda", prestigiu pe linia educaţiei C DROZD teganul (fost elev al ,.prepa­
tivităţi. numeroase propuneri lei, î-au fost lăsate în .custo­ oferit de Teatrul Naţional din randiei*' din Deva) cu folclo­
domne de luat în considerare die" mărfuri în valoare de a- Craiova locuitorilor Haţegu­ rul liunedorean; despre activi­
tatea neobosită de cercetător
Analiza exigentă făcută în pronpe 100 000 lei pentru a le lui. a mai animat oarecum o şl popularizator ni ştiinţelor,
plenară al cărui ton l-a dat „valorifica" pe diferite piele, duminică săracă In manifes­ Cavrll Todiea, modestul func­
ţionar de ia banca din Geoa-
conţinutul informării prezen­ recomandîndu-1 apoi pentru tări culturale. Dimineaţa, la giu; despre Mlltal Huilei, ani­
tate a pus în lumină o serie a fi angajat la O.CL. ca „ele­ clubul de pe lingă casa dc Pagina a ll-a mator a) fnvA(âmin(ulu( din
întreagă de neajunsuri, unele ment bun". cultură (director Aristică Spă­ Orâştlc, sau despre interesanta
şl vasta activitate culiural-pa-
stări de lucruri care dau de Fată de aceste fapte negati­ lam), a avut loc un simpo­ triotlcA dcsfAsuralâ la Deva de
gîndit. De pildă, în organiza­ ve, şi altele, datorate unor ca­ zion desfăşurat într-un ano­ cAlre Dimitrie Moldovan.
Galeria iluştrilor ,,precursori-
ţiile de partid din şcolii şi in­ renţe în activitatea de educa­ nimat tipic acţiunilor pregă­ ai culturii sl ştiinţei ridicaţi
stituţii (şcoala nr. 1 Brad. u- ţie, ceî care au vorbit, tite pentru a umple doar o din ţinutul Hunedoarei va M
rubrică din program.
nildtîle spitaliceşti, consiliul au luat atitudine combativă. Singura instituţie culturală Există condiţii şi posi­ întregită de prezentarea vieţii
şi activităţii pasionaţilor cer­
popular, O.CL. etc.) spiritul Redăm, în sinteză, din cuvîn- deschisă toată ziua pentru ce­ cetători ai ştiinţelor nalurli —
critic, combativitatea comu­ tul unor participanţi : Pe rampele* de expcdicre-pic fabricate din beton, fabricate la tăţean a fost Casa (le cultură geografic, geologic, biologie —
niştilor stnt înlocuite cu ten­ £ Dezbaterea aclivifătii po- LP.B. Deva. Foto: N. GHENA din Petroşani. Am consemnat Romulus Vuia, loslf Mallasz
şl Martin Petcrfi.
dinţa „de a nu crea atmosferă lîlico-educatîve în adunările aici jocuri, activităţi în bilităţi să se obţină La această prestigioasă ma­
i * nifestare, care prin ln9âşl e­
senţa sa urmăreşte sA pună
In valoare tradiţia progresistă
a trecutului cultural al Jude­
ţului, vor fl prezente perso­
ale vieţii
nalităţi
marcante
Gradul de mecanizare să se reflecte producţii tot mai mari culturAl-ştlinţlficc din centrele
universitare ale ţârii — prof.
dr. Romul Alunteanu,
prof.
Nicolac J u Ia , prof. dr. Vaslle
Nctea (Bucureştii, conf. untv.
de grîu dr. Ion Illescu (Timişoara), dr.
Ltvlu Botezau (Cluj) şl alţii,
într-o productivitate a muncii mai ridicata cercetători din Deva şl Orâş-
alături de un mănunchi de
tlc.
I. MINDRU
La fel ca in toate unităţile urmare s-au obţinut progrese gativ productivitatea muncii. deficitar i cu cauciucurile, cu nice măsuri. Am constatat că
miniere ale judeţului, la E.M. remarcabile şi în direcţia Indicii de utilizare Intensivi diferite repere penlru perfo­ uneori proasta întreţinere a
Ghelar se face simţită în mod creşterii eficienţei economice, şî extensivi ai maşinilor de ratoare şi coinprcsoare. Nu utilajului e cauzată şi din ne­
pregnant politica partidului şi a îmbunătăţirii condiţiilor de încărcat şi transport a celui­ putem justifica însă rămâne­ cunoaştere. De aceea am che­
statului îndreptată spre me­ muncă în subteran. lalt utilaj se menţin încă !a rea in urmă a productivităţii mat cadre de specialişti care
canizare şî automatizare — Introducerea acestei tehnici niveluri scăzute. Deşi dina­ muncii doar prin lipsa de au explicat maiştrilor şi mun­
deziderat major în obţinerea şi tehnologii ar trebui să se mica acestor indici este în piese. La noi s-au manifestat citorilor modalităţile de intre-
unor randamente şi producti­ oglindească în mod firesc în­ continuă creştere nu ne pu­ şî unele încălcări ale discipli­ (inere şi utilizare raţională a
vităţi sporite, pentru scoate­ tr-un nivel mult mai ridicat tem declara mulţumiţi de ni- nei tehnologice. S-a efectuat parcului nostru de maşini. Am
rea la suprafaţă cu minimum al productivităţii muncii. Totuşi, uneori o repartizare defec­ purtat convorbiri cu minerii
de cheltuieli şi într-un timp pe primele 7 luni, mina nu şî-a tuoasă a electivelor şî utila­ despre grija ce trebuie să o
cit mai scurt a rezervelor de îndeplinit planul productivi­ jelor în abataje iar aprovizio­ aibă fală de această tehnică
minereu de fier. tăţi muncii fapt ce evideoţia- narea echipelor cu rambleu de ina 11â productivitate. am
velul dotării tehnice şi posi­ La E.M. Ghelar
La Exploatarea minieră ză o neconcordantă între ni­ s-a făcut în salturi. Întreţi­ stabilit prin cadrele noasbc
Ghelar, gradul de mecanizare nerea maşinilor — în special de specialitate regimuri stric­
cuprinde peste 90 la sută din bilităţile oferite de aceasta a mecanismelor de ungere — te de asistentă tehnică la fie­
multiplele operaţii efectuate pcnlru obţinerea unei înalte s-a făcut sub orice critică dc care toc de muncă, iar rezul­
pentru extragerea minereului productivităţi. călre cei cărora le-au fost in tatele au început să se re­
de fier. Numai in ultimii ani. — Avind în vedere gradul velul pe care-l atingem Utili­ creriintale, iar peste toate a simtă. Astfel, dacă în luna mai
abatajele au fost dotate cu pe­ de mecanizare ridicat în ca­ zarea intensivă a maşinilor, ceslea s-au înregistrat şi un am realizat randamente de
ste 50 de maşini de încărcat re se desfăşoară aici activila- de pildă, s-a făcut pe primul număr de 3*100 abscnle ne­ 1.9 tone pe post, în luna iulie
şl transport de mare produc­ tea. randamentul înalt la ca­ semestru doar în proporţie motivate. Acesle fenomene am extras 5.5 tone Este o
tivitate, au fost aplicnle nu­ re au fost proiectate utilajele de 75,6 la sulă, iar cea exten­ s-au manifestat îndeosebi în creştere care reflectă atît o
meroase tehnologii moderne si maşinile de care dispuneţi, sivă intre valori care au osci­ primele 3-4 luni ale anului, utilizare mai complclă a uti
de exploatare, care au condus rezervele existente, cum ex­ lat la majoritatea utilajelor dar influenta lor nefavorabilă lajului, cil şi a forţei de mun­
în final la extragerea unei plicaţi nivelul insulicient al intre 53 şi 90 la sută şi-a spus cuvintul şi asupra că. Pentru obţinerea unor re­
cantităţi sporite de minereu. productivităţii muncii ? — Aceasta se datorează in pri­ activităţii ulterioare. zultate şi mai bune. om orga­
A fost posibilă în accsl sens ne-am adresat inginerului Va- mul rind lipsei de piese de — De fapt, ne mărturisea nizat cursuri dc împrospătare
depăşirea cu peste 1 900 tone sile Golda. directorul exploa­ schimb, fapt ce duce la consi­ Simîon Chiriloiu, secretarul
a planului prevăzul pe prime­ tării. derabile stagnări, la o utiliza­ comitelului de partid al ex­ IIIE COJOCARII
le 7 luni ale acestui an. In — In primul rind trebuie re incompletă a parcului de ploatării. noi am analizat a­ Montarea lagărelor pentru cilindri de laminor Implică un (nalt grad de calificare. Specia­
abatajele mecanizate se obţin menţionat că utilajul de care care dispunem. Desigur, s-au ceste aspecte. Am luat atitu­ lizaţi In acest domeniu, lâcânjşlt-mecanlcj Ioan Ţopan şl Dumitru Comâncscu, dc la C.S. Hunedoa­
!n prezent productivităţi de dispunem nu a fost folosit făcut progrese evidente pe dine împotriva acelora care ItontYrttlărd’Vin • p ag .. a .3 -a ) ra, execută numai lucrâri de bu n ă calitate, aducludu-şl astfel co ntcUntţla la realizările deosebite
5-6,5 ori mai mari decît în decît în proporţie de 75-77 la linia aprovizionării cu piese au manifestat delăsare în pe care Ie obţine marele combinat hunedorean.
cele Cu operaţii manuale. Ca sută, fapt ce a influenţai ne­ de schimb, dar rămînem încă muncă şi am liceul la grab­