Page 5 - Drumul_socialismului_1971_11

Preşedintele Consiliului de Stat,
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA'

Nicolae Ceauşescu, a primit pe

secretarul Departamentului

Transporturilor al S.U.A.,

lohn A. Volpe

Preşedintele Consiliului de rul Statelor Unitfe ale Amerîclf
Stat al Republicii Socialiste la Bucureşti.
România, Nicolae Ceauşescu, In cadrul convorbirii care
a primit marii dimineaţa pe a avut Ioc a Iost evidenţiată
secretarul Departamentului evoluţia pozitivă a relotiilor
Transporturilor al S.U.A., John economice. tehnico-stiintifice
A. Volpe. care face o vizită şi culturale dintre România sl
in ţara noastră. Statele Unite ale Amertcit ţi
La primire a luat parte Fio­ s-a exprimat dorinţa ca nces-
rlan Dănălache, ministrul trans- le relaţii să înregistreze un
ANUL XXIII. Nr. 5 232 MIERCURI 3 NOIEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI porturilor si telecomunicaţiilor. curs ascendent.
Oaspetele a fost însoţit de Convorbirea s-a desfăşurat
Leonard G. Meeker, ambasado- Intr-o atmosferă cordială.
Trimestrul IV — hotăritor pentru finalizarea
Dom Mintoff, primul

exemplară a primului an al cincinalului ministru al Maltei, şi-a în­

şi pregătirea optimă a producţiei anului viitor ceput vizita în ţara noastră

La invitaţia preşedintelui Pe aeroport erau arborate
Consiliului de Minişlri al Re­ drapelele de stat ale Româ­
publicii Socialiste România. niei şl Maltei.
EFORTURI MAXIME PENTRU Ion Gheorghe Maurer, marii stat ale celor două |ări. Pri­
Au fost intonate imnurile de
la amiază a sosit In Capitală
Dom Mintoff, primul minis­ mul ministru al Maltei, Dom
tru al Maltei, ministru pentru Minloff, şi preşedinlele Con­
CommonweaHh si al afacerilor siliului de Miniştri al Re­
România,
Socialiste
REALIZAREA INTEGRALA A externe, care, împreună cu Ion Gheorghe Maurer, au tre­
publicii
soţia, face o vizită oficială In
cut In revistă garda militară
tara noastră.
Premierul maltez este Înso­ de onoare, aliniată pe aero­
ţit de Giuseppe Camilleri, se­ port
cretarul personal al primului Premierului maltez i-au fost
PLANULUI Şl ANGAJAMENTELOR ministru, dr. Fdgard Mizzi, a­ prezentate persoanele oficiala
venite in tntîmpinarea sa. A
vocatul general de pe lingă
Departamentul Justiţiei, Em- urmat, apoi. defilarea gărzii
manuele Cutajar, din cadrul de onoare. Au fost oferite bu­
Colectivele de muncă din rită unor deficienţe în apro­ Pentru minerii Vâli .liului nvi fost ridicate In ultimii ani sute şi sute de blocuri noi. tn Secretariatului Consiliului de chete de flori.
unităţile economice ale ora­ Convorbire cu tovoroşul vizionarea cu materii prime. apartamentele spaţioase şi conforiabUc ale acestora, minerii şi familiile lor trAIcsc o vlaţd civi­ Miniştri. ★
Foto: N. GHCNA
şului Haţeg şi-nu luat impor­ NICOLAE ZAMORA La întreprinderea de indus­ lizata. In Imagine, o secvenţa din cartierul Aeroport-Petroşanl. La aeroportul Otopeni, tn Marţi după-amiază. primul
tante angajamente în întrece­ secretar oJ Comitetului orăşenesc trie locală există, de aseme­ Intimpinarca oaspeţilor au so- ministru al Maltei, Dom Min­
rea din primul an al noului de partid Haţeg nea, rămîneri în urmă faţă sH preşedintele Consiliului toff. a lăcut o vizită protoco­
cincinal. Avînd în vedere a- dc planul la export, deoare­ de Miniştri, Ion Gheorghe lară preşedintelui Consiliului
ceastâ realitate, am început ce nu s-au clarificat din timp Maurer. şi solia sa, Corneliu de Miniştri al Republicii So­
convorbirea cu tovarăşul Ni­ să-şi concentreze atenţia or­ unele probleme privind rela­ în pagina a H-a Mânescu, ministrul afacerilor cialiste România, Ion Gheor­
colae Znmoro, solicitînd răs­ ganizaţiile noastre dc partid ţiile cu beneficiarii de peste externe, Nicolae Agachl, mi­ ghe Mauier.
puns Ia o întrebare privind şi conducerile tehnico-admi- hotare şi continuă să se facă nistrul industriei metalurgice, Intre premierul român şl
realizările dobîndite şi per­ nistrative. o aprovizionare defectuoasă. loan Avram, ministrul indus­ premierul maltez a avut loc o
spectivele din lunile urmă­ — Dar în domeniul finan­ Atît conducerile unităţilor a­ Virtuţile etice au la bază triei construcţiilor de maşini, convorbire cordială.
toare : ciar, cum apreciaţi rezultate­ mintite, cît şi forurile tute­ Cornel Burtică, ministrul co­ La întrevedere au luat part*
— Au rămas mai puţin de le obţinute ? lare dc la judeţ — respectiv merţului exterior, Mîhail Flo- persoane oficiale româna |l
două luni pînă la sfirşitul a­ — Pe 10 luni nu sînt în­ direcţiile de resort — trebuie munca şi onoarea rescu, ministrul industriei chi­ malteze.
nului. Vor fi respectate obli­ cheiate calculele, dar există mice, facob lonaşcu, ambasa­ ★
gaţiile ţi angajamentele co­ garanţii că vom încheia anul T. ARDELEAN dorul ţării noastre în Malta, Preşedintele Consiliului de
lectivelor de muncă din ora­ cu rezultate mai bune decît Consiliu popular - cetăţeni — un generali, funcţionari superiori Mi ni ş t r i , Ion Gheorghe
şul Haţeg ? în alte perioade. In primele din M.A.E., ziarişti. Maurer, a oferit un dineu Ln
— Am dori foarte mult să trei trimestre, întreprinderea (Continuare in pag. a 3-a] dialog viu, amplu, eficient Primul ministru al Maltei şi cinstea premierului Dom Min­
loff. Cei doi şefi de guvern*
încheiem anul 1971 fără nici de industrie locală şi I.G.C.L. solia sa au fost salutaţi cor­ au rostit toasturi.
un fel de restanţă fată de ap obţinut economii din re­ dial, la coborîrea din avion,
planuri şi angajamente. Toţi ducerea preţului de cost în de preşedintele Consiliului de
factorii din unităţile noastre valoare de aproape un milion Miniştri şi de soţia sa. (Agerpres]
economice, mobilizaţi de că­ de Ici. Şi la alte unităţi, re­
tre organizaţiile de partid, au zultatele sînt promiţătoare,
acţionat mai eficient decît în dar sc putea face mai mult. Schimb de experienţă privind acţiunile de mică
alte perioade pentru valorifi­ — Există in raza oraşului Prezenţă de prestigiu la Festivalul internaţional
carea raţională a potenţialu­ dumneavoastră unităţi care
lui material şi uman Dato­ deocamdată nu serioase res­ mecanizare şi autodofare la I. T. A. Deva
rită acestui fapt. majoritatea tanţe faţă de plan. Le vor li­
colectivelor de muncă îşi vor chida piuă la 31 decem brie ? In 2ilele de 1 şi 2 noiembrie a.c., la In- baza şi autogara din Deva, atelierul de repa­
respecta atît planurile cit şi — Zilele trecute, biroul Ireprinderea de transporturi auto Deva s-a raţii al autobazei din Sebeş, alte obiective. „Bucuria Europei" din Iugoslavia
angajamentele. întreprinderea comitetului orăşenesc de par­ organizat un larg schimb de experienţă care Cu prilejul acestor vizite de lucru, s-a ur­
de gospodărie comunală şi tid a analizat unele probleme a supus dezbaterilor preocupările ^pentru mica mărit modul în care mica mecanizare, auto-
loeativă a depăşit planul pe privind îndeplinirea planuri­ mecanizare, autodotare şi autoutilare a ce­ dotarea şi autoutilarea au contribuit la creş­ In această toamnă, micii Ansamblul artistic al ju­ Ca urmare, mal muUe
10 luni eu 16 la sută şi are » lor şi a angajamentelor pe ci­ lor 16 întreprinderi de transport auto din terea şi modernizarea capacităţii de trans­ artişti pionieri şi-au strîns deţului Hunedoara, format ţări participările (Austria,
şanse ca să încheie anul mult nul 1971 Trebuie să subli­ tară. port, la perfecţionarea unor procese tehnolo­ cu hărnicie roadele muncii din 50 de pionieri de la şco­ Franţa. R.F.G., Cehoslova­
mai devreme. Rezultate mul­ niem necesitatea unor efor­ La acest schimb de experienţă au participat gice legate de întreţinerea şi repararea auto­ lor şi le-au prezentat cu lile generale nr. 8 Hune­ cia) an solicitai perfectarea
ţumitoare — din punct de ve­ turi pentru recuperarea res­ directori tehnici din consiliul de administra­ vehiculelor — pentru transportul de călători succes pe scenele uneia din doara (dansuri populare şi unui turneu in ţările lor cu
dere cantitativ — au înregis­ tanţelor actuale. Cele două ţie al C.T.A., directorii regionali şi inginerii şi de mărfuri la LT.A. Deva. cele mai mari manifestări dans modern), nr. 1 Petrila ansamblul pionierilor din
trat industria locală, coopera­ luni care au mai rămas tre­ şefi ai întreprinderilor de transport auto, şefi Schimbul de experienţă a prilejuit o con­ artistice ititernaţionale, des­ revista muzicală), Liceul pe­ Hunedoara. Josephine Ba­
tivele meşteşugăreşti şi alte buie să fie o perioadă de şi ajutori de autobaze, şefi de servicii, al|i fruntare vie de opinii, o reliefare faptică a dagogic Deva (taraf), Şcoala ker, cu care am avut, la
unităţi care au depăşit pla­ maxime eforturi pentru toţi invitaţi. modului în care indicaţiile conducerii de par­ tinată copiilor, Festivalul generală nr. 6 Hunedoara cererea domniei sale, o dis­
nul producţiei globale la zi. factorii din unităţile noastre tid şi dc stat privind modernizarea prin auto­ „Bucuria Europei", desfăşu­ (formaţia de muzică uşoa­ cuţie oficială, a propus, de
Apreciez însfl eă în fiecare economice. Cele mai mari Pe lingă dezbaterile iniţiale, s-au vizitat co­ dotare sînt transpuse în fapt în domeniul rat la Belgrad, sub semnul ră), a prezentat in faţa unui asemenea, organizarea de
unitate există încă multe re­ restanţe există la abator şi loana dc^transport auto Crăciuncşti, auto­ transporturilor auto din tara noastră. prieteniei dintre toţi copiii public numeros, cunoscător către dinsa a unui turneu
zerve asupra cărora trebuie la fabrica de conserve, dato­ de pe continentul nostru. şi admirator al folclorului în Elveţia cu formaţiile
şi artei româneşti, două folclorice ale ansamblului.
spectacole de mare succes. Este greu să se facă evi­
Un program unitar, dina­ denţieri pentru că tofl
mic, antrenant, axat pe membrii ansamblului, de. la
LEGEA CU PRIVIRE LA ORGANIZAREA ideea prieteniei dintre po­ dovan (muzică populară) şi
micuţii solişti Valeria Mol-
poare, a vorbit convingător
prin cintec şi dans, măies­ Marius Pienaru (muzică u-
trit susţinute, despre copilă­ şoarâ), pină la taraf — re­
ria fericită din ţara noas­ velaţia festivalului — fonte
Şl CONDUCEREA UNITĂŢILOR SOCIALISTE DE STAT tră socialistă. ale vieţii pionieri şi şcolari au fost
formaţiile şi toţi cei 50
de
Personalităţi
cultural-artistice şi sociale, deopotrivă de virtuoşi In
sute de copii din Iugoslavia cele şapte zile de şedere (n
şi din cele 16 ţări partici­ Iugoslavia prietenă, pionie­
Comitetul oamenilor muncii, im spectacol care „a atins rii hunedorenl au fost oas­
pante au aplaudat frenetic
peţii permanenţi ai pionie­
aproape perfecţiunea", cum
rilor de la Şcoala „Alecksie
spuneau organizatorii. Spec­
tacolul a fost în întregime Sahtic" din Belgrad, fn fa­
miliile cărora au fost
ca­
televizat. Al doilea specta­ zaţi. Părinţii şi cadrele di­
col, prezentat în marea sală, dactice şi-au exprimat ad­
formă superioară de exercitare ţiile tuturor ţărilor partici­ xemplară ce-i caracterizea­
arhiplină, a sindicalelor din
miraţia pentru conduita e­
Belgrad, realizat de form a­
ză pe elevii noştri.
pante (Iugoslavia,
Festivalul „Bucuria Euro­
Ceho­
România, Austria, Franţa, pei'', la care pionierii hune.-
slovacia, Polonia, Ungaria, doreni au reprezentat Româ­
Bulgaria, Suedia, Danemar­ nia, a fost o reuşită de pres­
a controlului muncitoresc transmis de Euroviziune, s-a tigiu a artei populare rom â­
ca, Norvegia, R F. G.) şi
neşti. un mesaj de priete­
desfăşurat in prezenţa cele­
brei cinlăreţe Josephine Ba­ nie purtat dincolo dc hota­
rele patriei.
ker, preşedinta de onoare a
festivalului. Momentele rea­ GLIGOR HAŞA
Hotărîrile adoptate de Con­ mai in vîrstă, desigur, îşi a­ In alle sectoare, ne mărgi­ lizate de ansamblul nostru, preşedintele Consiliului
ferinţa Naţională şi Congre­ duc aminte despre rolul pe neam In discuţii la probleme punct culminant al specta­
sul al X-lea al partidului cu care îl aveau fostele comitete care se puneau doar la locu­ colului, au fost îndelung a­ judeţean Hunedoara ol
privire In perfecţionarea orga­ de fabrică. Şi In Atelierele rile noastre de muncă. plaudate Orgoniraţfei pionierilor
nizării şi conduceri! vielii eco­ principale din Simeria existau, Prin legiferarea transformă­
nomice cunosc prin actuala încă de prin '48-49, acesle rii acestor organe de condu­
lege o nouă conlirmare a mo­ comitete. Deşi eram tjnâr, ara cere colectivă în comitete ale
dului in care conducerea de fost membru al unui astfel de oamenilor muncii, aportul nos­ Ceasornic... Lectorat de limbă şl literatură
parlid şi de stal materializează comitet. îmi dădeam seama <:« tru în conducerea uzinei va
dezideratele progresului între­ însemna pentru viata atelie­ creşte mult. De fapt astăzi, AGERPRES RELATEAZĂ
gii noastre societăţi. Şî în Le­ relor noastre activitatea co­ cînd România este angajată ln mama română la Graz
gea cu privire la organizarea mitetului. Deşi era o formă in­ procesul făuririi societăţii so­
şi conducerea unităţilor socia­ cipientă a conducerii colecti­ cialiste multilateral dezvoltate, Constituirea Comitetului naţional Pensionarul ceferist Dumi­
liste de stat — ca de altfel in ve, adecvată acelor ani, faptul apare firească definirea dară tru Anitonîu, din Cluj, a rea­ VIENA 2 — Corespondentul Agerpres, Petre Stănceseu.
toate legile adoptate la re­ că muncitorii işi puteau spu­ a rolului oamenilor muncii tn lizat, după 40 de ani de cău­ transmite: tn marele centru universitar din Graz, care a
centa sesiune a M.A.N. — sînt ne deschis opiniile însemna conducerea economiei, dreptu­ român pentru UNICEF tări şi experimente, un cea­ .sărbătorit anul acesta 300 de ani de existenţă, a fost inaugu­
reafirmate clarviziunea, re­ foarte mult. Instituirea contro­ rile şî Indaloririle lor în dubla sornic original, de mare pre­ rat un lectorat de limbă şi literatură română.
alismul şi responsabilitatea cu lului muncitoresc a fost o no­ calitate ce o au — de proprie­ Marţi a avut loc şedinţa preşedinte a fost ales Vîrgi- cizie, la care pot fî conec­
care partidul nostru transpune uă etapă, o formă originală tari şi dc producători. Toc­ de constituire a Comitetului liu Rudulian, preşedinlele tate pfnă ia I 000 de ceasor- In faţa asistenţei, formată din studenţi şî cadre didactice,
ln fapt concepţia superioară de inilîată de partidul nostru, mai acest lucru, de o deose­ naţional r o mâ n pentru Consiliului Naţional al Oiga- nice-pui. Acest orologiu- Vasile Şerban, profesor la lectoratul de limbă română de pe
eficacitate practică pentru or­ practicată încă din momentul bită semnificaţie politică, cred UNICEF — Fondul Naţiu­ nizalîel Pionierilor, adjunct cenlrală funcţionează pe ba­ lingă Universitatea din Viena, a prezentat referatul „Condi­
ganizarea actîvitâtii economice. in care puterea o fost prelua­ eu. trebuie reţinut din lectu­ nilor Unite pentru Copii. Au al ministrului invălămîntului, ză de curent continuu şi al­ ţiile istorice în care s-au format poporul român şl limba sa*,
Este o trăsătură definitorie tă de clasa muncitoare. Au ra legii. participat reprezentanţi ai prîm-vicepreşedinle — loan ternativ. Modificările de ten­ după care a urmat prima lecţie de fonelică.
a politicii partidului, faptul dc urmat alle perfecţionări, în Elaborată pe baza realităţi­ Consiliului National al Orgn- Fcukaş, îedactor-şef al revis­ siune pe reţea, ca şi Între­ Intr-o scurtă alocuţiune, prof. dr. H, J. Sîmon, directo­
Uniunii
tei pentru pionieri
nizaţiei Pionierilor,
„Nap-
a ridica la cote din ce în ce alle condiţii istorice. lor proprii tării noastre şi a Tineretului Comunist, Minis­ sugar", iar vicepreşedinte — ruperile scurte de curent,
mai superioare oclivilaten de Comitetele de direcţie au unei experienţe îndelungate a terului Invălămintuluî, Mi­ Flisabcta 11 io, adjunct al pre­ nu-î influenţează cu nimic rul Institutului de filologie romanică din Graz, a urat succes
organizare şi conducere a tu­ ronstiUiii în acest sens un partidului, noua reglementare nisterului Afacerilor Externe şedintelui Consiliului penlru activitatea continuă, irepro­ deplin noului lectorat, care — a spus el — ,,va contribui la
turor unităţilor soci n liste, in pns important In conducerea constituie un cadru juridic su­ şi ai altor instituţii centrale problemele sociale şi ridica­ şabilă. O dală cu întoarce­ cunoaşterea unei arii lingvistice foarte interesante, precum
cadrul general dc lărgire şî organismului economic, al fie­ perior, rlc mare însemnătate şi organizaţii obşteşti, cadre rea nivelului de trai. din ca­ rea acelor reasornîcului-ma- şi a unui popor înzestrat şi harnic, care se manifestă activ
întărire a democratismului so­ cărei uni Iul i, cind in condu­ în viata noastră economirŞ, didactice, oameni dc cultură drul Uniunii Generale a Sin­ mă, se întorc, automat, ace­
cialist. cere nu fost asimilaţi şi re­ menit să asigure ridicarea ca­ şi artă. dicatelor. le tuluror ceasornicelor co­ şi pozitiv pe arena internaţională". Alocuţiunea s-a Încheiat
Îmi aduc aminte că. în anii prezentanţi ni munniorilor. A fost prezent S. A. Chc- Noul organism, creat pe nectate Invenţia ceferistului cu urarea, rostită In româneşte — ,,Bun venit limbii române
clujean, brevetată de Oficiul
de după preluarea puterii po­ Trebui'' să spun lotuşi câ pre- litativă a întregii munci de riid. directorul Centrului de lingă Consiliul Naţional aJ de Stal pentru Invenţii şî între surorile oi de la Inslîtulul de romunistică al Universi­
litice, conducerea partidului n yon'n *’ nui număr de doi m un­ organizare si conducere n »u- informare al Organizaţiei Organizaţiei Pionierilor. Işj Maici, va fi produsă în serie tăţii din Graz".
iniţiat înfiinţarea unor orga­ citori in comitetul de direcţie livilâţii unităţilor socialiste Naţiunilor Unite la Bucu­ propune să aducă o contri­
nisme şi forme dc conducere al uzinei noastre a însemnul de sini. la întreprinderea de indus­
muncitoreşti tocmai cu scopul foarte puţin. Mi-am dat sca­ reşti. buţie activa la extinderea trie locală Cluj, pentru ne­ wm|
de a crea premisele unei struc­ ma dc acest lucru pentru că. TIBER1U PLEŞA Comitelui naţional român colaborării internaţionale în voile unor mari unităţi In­ AGERPRES RELATEAZĂ
turi organizatorice capabile să in uncie dezbateri, eu şi cole­ şef de echipă la secţia I pentru UNICEF este alcă­ domeniul creşterii şi educă­ dustriale. slaţiî de cale fera­
tuit dîn 15 membri. Ca rii copiilor. tă şi pentru alic unrtăti.
ducă la perfecţionarea între­ gul meu, necunosclnd toata locomotive a U M.M.R
gului mecanism economic. Cei aspeclelc care au intervenit şi Simeria