Page 1 - Drumul_socialismului_1971_12

- 1# I# f Ştidinţa Comitetului Executiv
PROLETARI DIN T O A T E T A R IL E. U N IŢ I-V A j

al C.C. al P.C.R.

In ziua de 30 noiembrie 1971 cu privire Ia asigurările de activităţii centrelor de repa­
a avut loc şedinţa Comitetului stat şl la organizarea şl func­ raţii în acest domeniu,
Executiv al C.C. al P.C.R.. pre­ ţionarea Administraţiei Asigu­ Comitetul Executiv a mai
zidată de tovarăşul Nfcolae rărilor de Stat. care urmează adoptat hotărîri cu privire la
Ceauşescu, secretar general al să fie supuse spre aprobare principalii indicatori lehnico-
Partidului Comunist Român. Consiliului dc Stat al Repu­ economici ai unor lucrări de
Au participat, ca Invitat!, blicii Socialiste România. investiţii care urmează să lie
miniştri şl alţi conducători ai Comitetul Executiv a ho- puse în funcţiune în actualul
unor organe centrale. lârit reducerea, cu Începere cincinal şl a stabilit măsurile
Comitetul Executiv al C.C. de la 1 decembrie 1971, a ce trebuie luate de către mi­
al P.C.R. a examinat proiectul preţurilor cu amănuntul la nistere. centrale industriale şi
dc lege privind gospodărirea aparatele de radio din produc­ întreprinderi pentru folosirea
apelor fn Republica Socialis­ ţia internă In medic cu 22 la mai bună a capacităţilor de
producţie, pentru
preqătirea
tă România şl proiectul de sută şi la televizoare în me­ forţei de inuncă necesare şi
die cu 18 la sută. Comitetul
lege cu privire la regimul de Executiv a trasat Ministerului asigurarea condiţiilor tehnico-
stabilire a preţurilor şl tarile- Industriei Construcţiilor de organizatorice pentru extinde­
lor. Ambele proiecte vor fi Maşini sarcina de a elabora rea schimbului doi şl trei de
supuse dezbaterii publice şi lucru în Industrie.
prezentate spre legiferare Ma­ un program de măsuri pentru In încheierea şedinţei. Co­
reducerea
preţului- de cost.
ANUL XXIII. Nr. 5 256 MIERCURI 1 DECEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI rii Adunări Naţionale. diversificarea producţiei de a­ mitetul Executiv al C.C. al,
Au lost examinate, de ase­ parate dc radio şi televizoare, P.C R. a soluţionat unele pro­
menea. proiectele de decret pentru mal buna organizare a bleme ale activităţii curente.
Agerpres relatează
PROGRAMUL DE EDUCAŢIE SOCIALISTA IN ACŢIUNE ! Silvicultorii au îndeplinit
Succese ale şcolii muzicale

a , planul anual de Împăduriri
! Instruirea şi educarea prin muncă - îndreptar pentru româneşti
Acţiunea de reîntregire a directe cu sămîntă de stejar. Soprana Horîana Brăniş- proaspeţi absolvenţi ai con­
patrimoniului forestier din Colectivele unităţilor silvi­
1 factori necesari şi obiectivi ai masivele Parlng şl Retezat, ce din judeţ au executat de leanu, solista a cunoscutului servatoarelor, solişti ai unor
comportarea noastră etică din Munţii Poiana Ruseăl şi la începutul anului lucrări de ansamblu folcloric „Rapso­ corale — s-au făcut remar­
lealre lirice sau ansambluri
Apuseni şl din alte zone ale dezvoltare şi refacere a fon­ dia Română", a obţinut pre­ caţi, obţinînd diferite dis­
miul II la concursul muzical
bunăstării, ai progresului uman Judeţului solicită in fiecare dului silvic, de fnfreţlncre a internaţional „Francisco Vi- tincţii. Sopranele Magdalcna
Studiind cu alentîc expune­ In procesul dezvoltării con- ţ an un volum sporit de muncă arboretului tînăr. de amelio­ nas" de la Barcelona. Noua Cononovicî şi Maria Slâti-
rea prezentată de tovarăşul ştiinţei se înregistrează insă l şi de investiţii. Desfăşurînd o rare a terenurilor degradate şi laureată a acestei importan­ naru, violoniştii Mariana
Nieolae Ceauşescu la plena­ şi unele rămineri în urmă fa- muncă rodnică pentru îniăp- corectarea torenţilor în va­ Sîrbu, Angela Gavrilă şi An­
. Relerindu-s« la cultivarea şl er pe altul — din motive mai tulrca sarcinilor ce le revin loare de peste 9.7 milioane te manifestări muzicale esle
' dezvoltarea Tespectulul faţă de mult sau mai puţin obiective ra C.C. al P.C.R. din 3-5 no­ |3 de dinamica creşterii for- \ in această privinţă, silvicul­ lei. In acelaşi timp au asi­ la al doilea succes al său. drei Agoston, baritonii E-
\ muncă al tuturor cetăţenilor — şi nu toţi se preocupă In iembrie a.c., privind progra­ (elor de produclie, a condi- 1 torii din judeţul nostru au gurat punerea In valoare a u­ Anul 1971 a adus şcolii duard Tumagenian sî Lucian
i patriei noastre, Ia educarea li- suficientă măsură de mai bu­ mul partidului de îmbunătăli- l îi lor materiale de existenţă ) indeplinit şi depăşit planul a­ nor însemnate cantităţi de muzicale româneşti noi lauri. Marinescu, balerinul Glieot-
J nerelului prin muncă şi pen- na lor pregătire, de auloperfec- re a activilă|iî ideologice, ri­ ale societăţii. Ce înseamnă a- \ nual de împăduriri. El au subproduse de pădure. Prin La prestigioasele concursuri ghe Căciulcanu, oboistul Ra­
dicarea nivelului general al ceasta, care sînt implicaţiile l
1 tru muncă, tovarăşul Nieolae tionare. cunoaşterii şi educaţia socia­ sociale ale decalajului dintre plantat în acest prim an al centrele dc valorificare şl internaţionale de la Geneva, du Chîşu se numără printre
1 Ceauşescu sublinia în expune­ — Intr-adevăr, instruirea si listă a maselor, pentru aşeza­ dezvoltarea materială şi con- ^ actualului cincinal 1 810 ha prelucrare s-au pregătit şl in­ Toulousc. Barcelona, Vcr- laureaţi
. rea h plenara C.C. al P.C.R. educarea tineretului prin mun­ rea relaţiilor din societatea ştiinţa socială ? Din cauza cu ră.şinoase şl foioase. în viers, Rio dc Janelro, Herto- Intr-un labei publicat de
t din 3-5 noiembrie a.c,: „Să e­ că şi pentru muncă este o no­ noastră pe baza ^principiilor reminiscenţelor unor mora- \ ! marea majoritate specii de dustrializat peste 1 300 tone genbosch, Koln, 14 tineri Federaţia concursurilor mu­
’ ducăm pe toţi cetăţenii, şl In ţiune de mare actualitate, că­ elicii şi echităţii socialiste şi vuri, a nivelului ideologic, po- i j marc valoare economică : zmeură, afine, mure, măceşe români — studcnli sau zicale internaţionale. în cla­
samentul
celor 33 de ţări
\ special tinerelul, în spiritul reia trebuie să i se acorde deo­ comuniste, am reţinui din litic şi educativ redus, a hia- brad, pin, molid etc. Pe alte şl coarne destinate îndeosebi participante la concursurile
^ cultului faţă de muncă, faţă de sebită atenţie — a fost de pă* nou marea grijă pe care o tuşurilor care se produc în ) : 210 ha s-au lăcut însăminţărl exportului. Astăzi, în Divizia internaţionale de interpretare
poartă partidul destinelor po­ conştiinţa unora, pe plan so- L din anul trecut, România se
1 porului. Am reţinut în mod cial, apar unele încălcări ale ) A la fotbal situează pc locul III cu 15
deosebit eforturile pe caro normelor juridice, etice, mo- ' premii, după Uniunea Sovie­
D lscujle colectivă partidul nostru le-a făcut şi ralc, care iau forma infrac- ) Astăzi, In derbyul etapei tică şi Franţa.
le face în permanenţă pen­ Hunilor, contravenţiilor, con- l a XII-a a campionat ului di­
tru asigurarea unui nivel de cepllilor retrograde, atitudini- ’ viziei A la fotbal pe stadio­
Iroi tot mni ridicat, faptul că lor nesănătoase. Este vorba. )
rcre tovarăşul Petre Găvan, desigur, dc o minoritate infi- l nul din Şoseaua Ştefan cel
maistru, preşedintele comitelu- veniturile oamenilor muncii mă de indivizi cu astfel dc / Marc se înlîlnesc, cu înce­ VREM EA
recent
au fost în cincinalul
lui sindicalului pe grup. manifestări, dar nocivitatea ) pere de la ora 14, echipele
— La concret, cine anume încheiat cu 2,5 ori mai mari fenomenului nu poale fj şi l burureşteno Dînamo şi Stea­
trebuie să acorde această „de­ decît în cincinalul 1951-1955. nu trebuie subestimată. De / ua. In |ară au loc următoa­ PENTRU 24 ORE
osebită atenţie" ? Aceasta esle o dovadă eloc­ aceea, socielatea şi-a luat, fi- » rele partide : Crişul Oradea
ventă. a permanentei preocu­ — Politehnica Iaşi ; U.T. A­ Vremea vn l l relativ cAtdu-
— In primul rind, fiecare pări o parlidului pentru con­ resc, măsurile de apărare, \ roasA, cu cerul ichlmbAtor.
viniui vr suria slnb plnA la
salariat în parie, chiar dacă tinua îmbunătăţire a vielii sancţionînd prompt — înlr-o i rad — Universitatea Croin- potrivit din vest şl sud-vest.
va ; A.S.A. Tg. Mureş — F.C.
are vechi slalc de serviciu în noastre, preocupare care ne formă sau alta — încălcarea î Argeş; Farul Constanţa — Temperatura minlmA va osci­
construcţii sau lucrează de obligă pe toţi -să ne sporim normelor de conduită. \ Rapid Bucureşti; C F.R. Cluj la Intre minus 2 şl 2 grade,
puţin timp pe şantiere. Este eforturile la locurile noastre In contextul celor arătate, i — Petrolul Ploieşti ; Steagul iar maxima Intre 4 şl R gra­
precipitaţii
de.
Vor cAdea'
vorba de conştiinţa fiecăruia, de muncă. să privim, din interiorul coo- / roşu Braşov — Sport Club slabe sub formA dc ploaie Şl
de gradul lui de înţelegere a Expunerea prezentată de către pcratîei meşteşugăreşti, im- i Bacău şi Jiul Petroşani — U- lapoviţA.
fenomenelor din preajma sa, de tovarăşul Nieolae Ceauşescu portanţa problemei aplicării l nîversitatca Cluj. înaintea
înlelegere a muncii si a vieţii constituie pentru noi un mo­ tarifelor şi preţurilor în rc- ^ etapei a Xll-a, în clasament PENTRU URMĂTOARELE
aşa cum ni se înfălişează ele del de analiză creatoare, pă­ laliile cu populaţia, în uni- • conduce ochipo U.T. Arar! DOUA ZILE
astăzi. Este, apoi, de datoria trunsă de un puternic suflu tăţile noastre de servire. Vom ^ cu IG puncte, urmată dc c-
Vreme schimbfitoarc, eu ce­
noastră — a organizaţiilor de comunist, revoluţionar, în porni de la premisa că înves- i chipetc Spori #Club Bocău 15 rul temporar noroi. Vor râ­
parlid, ale U.T.C. si de sindi­ spiritul celor mai înalte prin­ lirea conducătorilor de centre > punclc. Universitatea Cluj K dea precipitaţii slabe sub for-
nvî (le ploaie şl lapoviţA. Tem­
cal, a conducerilor de între­ cipii ale ideologiei partidului cu dreplul de a determina ţ punrle, Dînamo Bucureşti 13 peratura stnţlonarA. Diminea­
prinderi şi instilutiî — de a ne noslru. Am desprins din pro­ contravaloarea pe caro cotă- ^ puncte. ţa — ceaţA locali.
creşte oamenii, de a-i pregăti gramul de educaţie socialistă leanul trebuie s-o plătească (
cit mai bine in meseria pe că munca politico-cducalivă
MIHAI DODA \
trebuie să pună pe primul
DUMITRU GHEONEA plan apărarea proprietăţii so­ şef serviciu la U.J.C.M., ^
cialiste — de sini şi coopera­ organizator de grupă sindicală ^
tiste —, respectarea legalită­ IN PAGINA « M-A Excursii
(Continuare în pag. a 2-a) ţii socialiste. (Continuare în pag. a 2-a) \
l ■ Serial instructiv-
educative
TAcStuşul Ilie Corogaru de la F.C. OrAşMo lucrtnd la o ma­ ■ Foileton
şinA radialA de gAurit Îşi depAşcşte lunar sarcinile dc pinn In
ORAŞTIE. 80 de pionieri
9 Suportul sigur j medic cu 5-6 la sutA. Foto : V. ONOIU şl elevi de la Liceul „Au­
IN PAGINA A ll-A rel Vlaicu" au participat la
al unui angajament! o excursie instructiv-educa-
Funcţionarea ireproşabilă a agregatelor siderurgice impune tîvă organizată la Lupenl.
mobilizator | oraşul minerilor, locul unde
în 1929 a izbucnit flacăra
HUNEDOARA. Secţia I j grevei care a evidenţiat
furnale a Combinatului si- ; forţa clasei muncitoare în
derurgie Hunedoara va săr- j Diversificarea producţiei frunte cu comuniştii, ca­
bători anul viitor împlini- j pacitatea ei de organizare.
rea a două decenii de la j Aici, elevit au depus co­
punerea în luncţiune a pri- j roane de flori la monumen­
de organizare mului furnal (nr. 6) meca- j pieselor de schimb tul „Lupenl ’29" ridicat în
nizal din (ara noastră. In ; semn de omagiu penlru
a „întrecerii vederea acestei sărbători j eroii mineri căzuţi.
colectivul de furnalişţi ai j
secţiei s-a angajat de cu- ; In virtutea unei ierarhizări firmă Candîn Marîncescu de tere nu numai tn cadrul com­
brigăzilor rînd să realizeze peste ; mai vechi, cele două ateliere la serviciul utilaj siderurgic şi binatului cl şi pe plan naţio­ Sub conducerea prolesr-
mecanice ale
Combinatului
tehnologic al C.S.H, — au a­
plan 2 700 tone fontă cu ; siderurgic din Hunedoara figu­ dus In prim plan problema a­ nal, explicaţia trebuie căutată rilor Eugen Popa şl Elisabe
artistice cocs eronomisit. i rează printre nşa-numitele sigurării pieselor de schimb. In consecventa preocupare, ta Văideanu. elevii clasei
Garanţia îndeplinirii a- i „secţii auxiliare”. Justificată Secţia prelucrătoare a înţe­ manifestată dc-a lungul ani­ a Xl-a de la acelaşi liceu
cestui angajament se află i clndva, o asemenea categori­ les această sarcină la dubla ei lor, penlru diversificarea pro­ au organizat o excursie la
de agitaţie în realizările de pînă acuin ; sire si-a pierdut treptat conţi­ dimensiune : de a oferi repere­ ducţiei, asigurarea şi introdu­ Muzeul Unirii din Alba Iu-
ale harnicului ..nucleu" de nutul deoarece exigenţele me­ le necesare intr-o gamă largă cerea în fabricaţie a unor pie­ lia. Cu acest prilej, elevilcr
ti s-n vorbit. în cadrul ri­
furnalişţi : peste 4 500 lo-
de la oraşe ne fontă produsă în întregi­ reu sporite ale producţiei au şi în canlilălile solicitate, se de mare complexitate. O nei emoţionante lec(ll de
conferit secţiei o importanţă
Măsurile luate pentru orga­
istorie în aer liber, despre
me cu cocs economisit şl toi mai mare. Existenta combi­ nizarea secţiei, cum sînt: ela­ actul istoric al Unirii Tran­
şi sate, aproape 10 milioane lei e­ natului fără un sector prelu­ borarea unui sistem de urmă­ AL. SANDULESCU silvaniei cu România. efe<
t conomii Ia preţul de cost. crător bine pus la puncl a de­ rire a producţiei, execuţia lu­ (Continuare in pag. a 2-a) tuat la 1 decembrie 1918.
efectul
stnt
Realizările
I din judeful preocupării organizaţiilor de venit de neconceput, îar reali­ crărilor In baza unor progra­
zările remarcabile obţinute in
me lunare, dotarea atelierelor
bază pentru o bună repar­ ultimii ani, care fac mîudria cu maşini de înaltă tehnici­
Hunedoara —
l munca liberă, despovărată de tizare a comuniştilor pe siderurgiştilor hunedoreni, n-ar tate, precum şî frecventele a­
, exploatare din societatea noas- locurile chele ale produc­ fi fost posibile fără aportul nalize la care a fost supusă SECVENŢE INTERNAŢIONALE
i tră, singura sursă a progresu- ţiei care au asigurat contro­ substanţial al muncitorilor de activitatea din acest sector
decembrie
\ Iul şl prosperităţii poporului lul de partid la locul de Ia atelierele mecanice. constituie o dovadă elocven­
i nostru, a naţiunii noastre so- muncă, duclnd In rindul — Creşterea parcului de u­ tă a importanţei ce i se a­
' ci.iliste. mijlocul principal de De la Începutul anului, la ovelâriilc C.S. Hunedoara s-au ela­ furnal işt ilor cuvîntu! orga tilaje, înfiinţarea de secţii noi, cordă Dacă se poate afirma Politica de apartheid a regimului din
II
1971-mal 1972
nizaţlei lor.
\ afirmare a talentului şl forţei borat peste prevederi aproape 34 000 tone otel. efectuarea reparaţiilor mijlocii că secţia $i-a cişlîgat persona­
1 creatoare ate tuturor cetăţent- la agregatele mai vechi — a- litate, că ea s-a afirmat cu pu­
' lor, de manifestare a perso- Republica Sud-Africană condamnată
1 nalilăţll şl autoperfecţlonare
ţ morală a fiecăruia",
i Cuvintele secretarului gene. de 0. N. U.
Cinstea,
ral al parlidului au găsii larg atribute esenţiale
\ ecou în colectivele de salarî- NEW YORK 30. — Cores­
\ aii din Întreprinderi şi institu- pondentul Agerpres, Constan­ naţionale să sprijine înarma­
rea Republicii Sud-Africanc şi
ji ţii, care se preocupă să le ma­ tin Atexandroaie, transmite ; întărirea sistemului ei poliţie­
în activitatea preşedintelui
r terîalizeze cit mai repede şi Plenara Adunării Generale a nesc, rezoluţiile cer Consi­
1 cit mai eficient în fapte. Pe i agricole O.N.U. a adoptat, cu majori­ liului de Securitate să ia mă­
\ lema instruirii şi educării ti- tate covârşitoare de voturi, o suri pentru respectarea de
l nerelului muncitor om purtat o serie de rezoluţii prezentate către toate statele a hotărî-
’ discuţie cu dliva salariaţi de Înţeles că preşedintelui coope­ materializarea in fapte, unde muncii cooperatorilor, sînt dîndu-le lunar indemnizaţii bă­ ratori, adunările generale pro- de Comitetul politic special rilor privitoare la sancţiunile
In amplul şi complexul pro­
ces de dezvoltare a coopera­
’ la Grupul de şantiere „Valea rativei agricole i se cere să principiul conducerii colecti­ nemijlocit legate si de activi­ neşti din fondurile centralizate. nuntîndu-se cu fermitate împo­ «îl Adunării, referitoare la po­ aplicate de O.N.U. regimului
\ Jiului". Am ales acest colectiv fie un model de cinste şi co­ ve a treburilor este realmente tatea desfăşurată de preşedin­ Din păcate, există insă şi u­ triva comiterii unor astfel de litica dc apartheid a regimu­ apartheidului.
tivei agricole, de consolidare
a avuţiei obşteşti, de creştere rectitudine, un exemplu de o practică curentă, preşedin­ ţii acestor unităti, de aportul nii oameni care, stăpiniti de abateri care lezează Interesele lui rlin Republica Sud-Afri­
\ deoarece in construcţii lucrea- Alte rezoluţii condamnă
a veniturilor unîtSţîî şi a ni­ conduită în societate, de res­ ţii se bucură de stima, respec­ lor la buna organizare $i con­ interese meschine si de dorinţa obşteşti. Evident, aceste grave cană.
^ ză un mare număr de tineri, strămutarea forţată a popu­
velului retribuţiei membrilor ponsabilitate faţă de interesele tul încrederea cooperatori- ducere a treburilor obşteşti. Ca de căpătuială, după ce au reu­ neajunsuri, cu repercusiuni ne­ Rezoluţiile, redactate în laţiei de culoare în rezerva­
• dar mullî dintre ei se transle- obşteşti si de avuţia dobîndită şit să se cocoţeze in funcţii de gative asupra activităţii eco- principal de tarile afro-osia- ţii, roafîrmînd, totodată, drep­
cooperatori, prin valorificarea
cit mai deplină a resurselor
| ră cu uşurinţă de pe un şanti- prin munca în comun a coope­ răspundere, respectiv ca pre­ nomico-financiare a C.A.P., lice, condamnă politica de a- lul sacru al poporului sud-
de sporire a producţiei agrico­ ratorilor. Este îmbucurător fap­ Intransigenţa faţă de interesele şedinţi ai cooperativelor agri­ sini sancţionate cu asprime, parlheid ca pc o crimă îm­ african de a acţiona pentru c-
le, un Ioc de seamă îl ocupă tul că marea majoritate a pre­ cole, „uită'1 subit îndatoririle neadmiţîndu-se nimănui, indi­ potriva umanităţi şi cer tutu­ libcrarca sa naţională, fn a-
activitatea desfăşurată de pre­ şedinţilor de cooperative agri­ ce Ie revin, pun mai presus ferent de funcţia pe care o în­ ror guvernelor să respecte colaşi timp. se adresează un
şedintele C A P . - omul care cole se încadrează în aceste interesele personale docil pc embargoul asupra livrărilor apel guvernelor pentru a a­
esle investit cu puterea si sar­ imperative, pun la inimă inte­ meschine şi tendinjele de căpătuială! cele obşteşti si încalcă cu bu­ deplineşte, să nesocotească le­ rle armament către Pretoria.
cina de a asigura ducerea la resele majore ale unităţilor, se nă stiinlă normele elementare gile statului, normele scrise şî Deplorînd acţiunile acelor gu­ corda ajutor material, politic
îndeplinire a hotărîri lor adop- preocupă cu întreaga răspun­ care stau la baza conducerii nescrise aflate Ia temelia so­ verne ale ţărilor N.A.T.O. ca­ şi moral poporului sud-afri-
1 ate de adunarea gendîală a dere şi competenţa de organi­ lor, care an dc an )e încre­ urmare, recunoscîndu-Ie meri­ activităţii C A P. Fie că nu lin cietăţi noastre socialiste. re au permis unor companii can în lupta sa juslă.
cooperatorilor $i de consiliul de zarea muncii si de urmărirea dinţează mandatul dc a sc si­ tele, cooperatorii i.nu ales de seama de hotăririle adoptate
conducere, precum şî realiza­ zilnică a îndeplinirii sarcinilor tua în fruntea ob.ştei, de a G-8-10 sau chiar mai mulţi de adunările generale ale coo­ Dintre cazurile care îndeam­
rea exemplară a planului de economice ce stau în faţa conduce destinele unităţilor pe ani ca preşedinţi, iar ei se peratorilor sau ale consiliului nă la serioase reflecţii se im­ Data vizitei preşedintelui
producţie si financiar al coor C.A.P., veghează ca la ochii calcă progresul"; şi prosperită­ străduiesc să nu dezmintă de'conducere al C A P., că to­ pune atenţiei cel oferit de fos­
peralivei. Desemnînd pe cel din cap asupra modului de uti­ ţii. Fără îndoială, succesele încrederea ce li se acordă, mun­ lerează abuzurile şi necinstea, tul preşedinte al C A.P. Nuc­
mai harnic şi destoinic om să lizare si păstrare a bunurilor doblndîte de cooperativele a- cind cu dăruire şi abnegaţie nu veghează cu deplină răs­ şoara, Trandafir Herţeg. Con-
conducă destinele cooperativei obşteşti, acordă întreaga a- gricolc din Simerin. Ostrov, penlru traducerea neabătută în pundere la bunul mers al ac­ Nixon în China
agricole, cooperatorii îşi pun tenţîc respectării drepturilor Boz, Băcia, Geoagiu, Boşorod, viaţă a politicii înţelepte n tivităţii de producţie sau că fundlnd averea obştească cu
mari speranţe şi nădejdi in membrilor cooperatori, iar în Toloşti şi altele, care se reflec- parlidului noslru, aceasta fiind nu iau poziţie hotărîtă împo­ PEKIN 30 (Agerpres). — Guvernul Pepublicîî Popu­
preşedinte care, prin întreaga luarea măsurilor operative lin 10 în dezvoltarea zootehniei, suprema satisfacţie a fiecărui triva ncpolismelor şi a favo­ VIOREL OCOŞ lare Chineze şi guvernul Statelor Unite ale Americn
sa muncă trebuie să se bucure seama de părerile membrilor legumicultura, pomiculturiî si comunist, a fiecărui coopera­ ritismelor — elemente ce duc preşedintele Uniunii judeţene o au căzut rle acotd ca vizita preşedintelui Nixon in
de stimă, încredere si respect consiliului de conducere, ale a ailor sectoare de producţie, tor. Ba mai mult, stalul nostru ta crearea unui climat de mun­ China so înceapă Io 2l februarie )972 — informează
din partea tuturor cooperato­ specialiştilor şî cooperatorilor. piccum şi în asigurarea, pc a­ că nesănătos în unităţi — a­ C.A.P.
rilor. Penhu a întruchipa a- In cooperativele agricole unde ceastă bază, a unui nivel tot dă o deosebită apreciere mun­ semenea acte dăunătoare sînt agenţia China Nouă.
cesle calităţi, este de la sine asemenea deziderate îşi găsesc mai ridicai de retribuire a cii preşedinţilor C.A.P., acor- înfierate cu putere de coope­ (Continuare in pag. o 2-a)