Page 2 - Drumul_socialismului_1971_12

2 D R U M U L SO C IA LISM U LU I ONr. 5 256 O M IERCURI 1 DECEMBRIE 1971
' #\

PROGRAMUL DE EDUCAŢIE TA I iiiiiiifittuuuunmiii iiifiînnimiitiînmmiiiiînmiimMinimiitur

(Urmare din pag. 1) ţă, ajutoare preţioase în mun­ Ui
Instruirea şi educarea prin ca de Instruire şi educare & u
cere şi-au ales-o, de a-i edu­ salariaţilor. Vom continua dis­
ca In spiritul ordinii si disci­ cuţiile cu tinerii la dormitoa­
plinei, al conştiinţei socialiste re, pentru a le cunoaşte preo­
noi am organizat cîteva întîl- muncă - factori necesari cupările, necazurile, doleanţe­ întrecerii
sens,
şi comuniste. In acest
niri, la cele trei cămine de ne- le şi a acţiona în consecinţă.
De exemplu, într-una din aces­
familişti (din Petroşani, Vulcan şi obiectivi ai bunăstării, te întîlniri, mai mulţi tineri
şi Lupeni), între muncitori şi ne-au spus că au hotărit să
membri ai comitetului de di­ organizeze o brigadă artistică
recţie, In cadrul cărora s-a de agitaţie, dar să-i ajutăm artistice de agitaţie de la oraşe
discutat deschis, lejer, despre ai progresului uman Ne-am bucurat de InitiAfca
o serie de probleme educative. lor şi le-am acordat tot^^p-
De asemenea, ne-am preocu­ jinol.
pat de reactiviz-area comitetelor Despre modul în care se re­
de cămine, de dotarea puncte­ muncă. Noi, Ia I.P.S.P. Llve- alizează instruirea şi educarea şi sate, din judeţul
lor cullurale de Ja cămine cu zenî, Intenţionăm să facem cit U.T.C. şi sindicat, comitetul constructorilor din Valea Jiu­
ziare şi reviste, cu broşuri şi mai curînd agrest lucru. Apre­ oamenilor muncii — sini mo­ lui, am discutat şi cu directo­
cărţi, cu jocuri distractive, a­ ciez că slnt foarte utile întll- bilizate in această direcţie. „In rul grupului, ing. Dumitru
parate de radio, televizoare. nirile tinerilor cu persoane cu primul rînri vrem să punem Ţurnă. „Intr-adevăr, In aceas­
— In lumina recentelor do­ munci de răspundere din ca­ ordine In activitatea organiza­ ta direcţie noi am tăcui pu-
cumente de partid, creşte vizi­ drul grupului de şantiere, cu ţiilor UT.C. de pe şantiere, lin, dar sîntem hotăiili să rea­ dece 1971 - mai 1972“
bil rolul organizaţiilor de par­ activişti de partid şi de slat, care nu Işl trăiesc viata la tem­ lizăm mai mult, aşa cum pre­
peratura prezentului. Comitelui
tid In întreaga lor activitate — care să le vorbească pe înţe­ de partid pe grup a format co­ văd documentele partidului. n
şi-a exprimat punctul de vede­ les despre o serie de proble­ lective din cei mai buni comu­ Vom diversifica formele de e­
re tovarăşul ing. Dumitru Al- me ce-i interesează, despre ducare la căminele nefamilişti- Comitetul judeţean pentru cultură şl nătâţiri funciare, rentabilizarea fiecărei — sprijinirea, în limita posibilităţilor, cu g
bescu, şeful sectorului I.P.S P. necesitatea şi utilitatea muncii, nişti care să sprijine munca or­ lor, vom aplica sever şi con­ educaţie socialistă, Centrul judeţean de unităţi si ferme. Se va acorda atenlie specialişti de la teatrele dîn Deva şi Pe-ă
Livezeni. In instruirea şl edu­ despre educaţie şl disciplină. ganizaţiilor de tineret, începind secvent litera legii, vom mili­ îndrumare a creaţiei populare şi miş­ aplicării în viaţă a măsurilor stabilite troşanî, metodişlî, cadre didactice de la f§
cu evidenţa, pregătirea si tine­
carea prin muncă şi penlru Privind mai buna instruire a rea şedinţelor, mobilizarea la ta maî mult pentru pregălirea cării artistice de masă. Consiliul jude­ de partid şi de stat pentru dezvoltarea Şcoala populară de artă Petroşani etc. - f§
muncă a salariaţilor, a tinere­ constructorilor, a tinerilor ve­ activităţi ciiltural-sportive şi profesională a lucrătorilor noş­ ţean al sindicatelor, Comitetul judeţean agriculturii, măsurilor adoptate de par­ De asemenea, vor li antrenate cercu- ^
tului îndeosebi, cred că se niţi pe şantiere, mă gîndesc tri. Am luat hotărîrea să atra­ al U.T.C., Uniune* judeţeană a coopera­ tid cu privire la îmbunătăţirea organiză­ rile literare In vederea sprijinirii brîgă- H
poate face mult mai mult de- la organizarea unor cursuri de ânstructiv-educatjve, la acţi­ gem pe şantiere, pentru a-i tivelor meşteşugăreşti organizează „în­ rii şi retribuirii muncii In unităţile coo­ zilor în realizarea unor texte cit mai j§
cît pînâ acum. Organizaţiile de ridicare a calificării, de poli­ uni de muncă patriotică, fără califica la locul de muncă, pe trecerea brigăzilor artistice de agitaţie peratiste, hotârîrilor referitoare Ia ridi­ valoroase din punct de vedere artistic M
partid, ale UT.C, şi de sindi­ calificare pe meserii. De e- a neglija, bineînţeles, progra­ cit mai mulţi tineri din Valea din judeţul Hunedoara'’ — colective apar- carea nivelului de viată al ţărănimii. şi educativ. H
cat trebuie să manileste grijă ixemplu zidar-zugrav, tîmptar- mul efectiv de lucru. Cluburile Jiului care doresc să mun­ ţinind aşezămintelor cullurale, sindica­ Un loc important în repertoriul brigă­ Factorii răspunzători din Instituţii, In- g
mai mare pentru pregătirea parchetar etc. de la fiecare din cele trei că­ cească, să-şi însuşească o me­ telor din Întreprinderi şi instituţii, coo­ zilor artistice de la sate vor trebui să-l treprinderi, cămine culturale, case de g
profesionala a salariaţilor, pen­ mine au fost dotate cu tot ce­ serie. Pentru că, este bine perativelor meşteşugăreşti. ocupe problemele educării moral-celăte- cultură, cluburi ş.a. vor lua Insă şi mă- g
tru educarea lor multilaterală. Tovarăşul Dumitru Stancu, ea ce e necesar, după cum a­ ştiut că instruirea celor li- Prin organizarea întrecerii se urmă­ suri cu caracter intern privind alcătuirea ^
S5 le imprimăm oamenilor din secretarul comitetului de par­ firma şi tovarăşul Petre Găvan, neri se realizează cel mai bine reşte : neşti şi patriotice, formării şi dezvoltării si stimularea colectivelor de textieri în gj
subordine pasiunea, interesul şi tid pe Grupul de şantiere astfel Incit tinerii să-şi poată In muncă, lucrînd alături rie — intensificarea activităţii brigăzilor trăsăturilor omului nou. cu o conştiinţă scopul creării unor programe adecvate =
socialistă dezvoltată, militant activ pen­
răspunderea faţă de muncă, da „Valea Jiului", ne-a mărturisit petrece util şi plăcut timpul li­ muncitori cu înaltă pregătire, artistice, consolidarea celor existente şi tru înfăptuirea politicii partidului in a­ specificului unîtătiî respective. g
meseria aleasă, de ordine sî că în privinţa instruirii şi edu­ ber. La fiecare cămin vom în­ care le împărtăşesc — In ma­ crearea de noi colective in întreprinderi,
disciplină. Să le arătăm ce este cării prin muncă şi pentru fiinţa cile o gazetă de perete rea majoritate — cu genero­ pe şantiere, la casele de cultură, clu­ gricultură Programele brigăzilor vor III. DESFĂŞURAREA |
bine şi ce este rău, să ni-î a- muncă a tineretului de pe şan­ — cu clte un colt satiric — zitate din experienţa lor de buri, cămine culturale i trebui să cultive cu mai multă insisten­
propîem printr-o muncă ordo­ tier nu s-a făcut prea mult, unde vom afişa rezultatele bu­ muncă şi de viaţă. Ceea ce vă tă calitatea nouă a ţăranului coopera­
nată, principială, de la om la dar că, In lumina programului ne şi râmînerile In urmă, vom spun slnt lucruri spre care noi — asigurarea unei prezenţe permanen­ tor : de proprietar colectiv şi producă­ ÎNTRECERII |
om. Cred că dirîgenţîa munci­ partidului nostru, de perfecţio­ populariza fruntaşii, vom criti­ ne Îndreptăm atentla şi le vom te, active şi eficiente a brigăzilor artis­ tor de bunun materiale r
torească — iniţiativa lansată nare spirituală şi morală a o­ ca atitudinile de sfidare a realiza fără lnlîrziere. tice de agitaţie la locul de muncă, tn întrecerea se va desISsura In perloa- 1
Q& E.M. Lonea şi care dă bune mului, de prosperitate a Romă. muncii care se mai petrec pe Aşteptăm ca aprecierile şi pauze, Ia ieşirea din schimb, la staţiile — să se combată cu hotărîre manifes­ da decembrie 1971, — i mal 1972, avind B
rezultate — ar trebui extinsă niei socialiste, ţoale forţele — îci pe colo. manifestările anti­ hotarTrîle interlocutorilor să fie de radîoficare, la club sau la căminul tările înapoiate, chiulul, neparticîparea următoaiele etape r ~
cultural, tn vederea stimulării şi mobili­
în cit mai multe colective de organizaţiile de partid, ale sociale. Ne vor fî, cu siguran­ transpuse neîntîrziat In fapte la muncă, risipa, sustragerea din avutul 1. Etapă de masă: decembrie 1971 — M
zării maselor la realizarea sarcinilor de obştesc; de a da cît mai puţin societă­ 15 februarie 1972.
producţie, a educării oamenilor munefi ţii şi a lua cit mai mult de la aceasta i
în spiritul ideologiei şi moralei comu­ 2. Etapa competiţtonală, care va cu- g
niste { — ridiculizarea acelor tineri care nu prinde i s
(Urmare din pag. 1) sura în care vom acţiona vor să se integreze activ tn G.A.P., în — Faza pe centre şt municipii j Intre M
îndreptar pentru pentru asigurarea respectă­ ale acestui gen artistic, sporirea carac­ viata satului, slnt întreţinuţi de părinţi, 15 februarie — 31 martie 1972,
— îmbunătăţirea calităţilor agitatorice
pentru serviciile şi produsele rii legilor, a disciplinei so­ terului educativ al programelor prezen­ nu participă ta manifestările cultural- — Faza finală (la centrul de Judeţ) — ^
comandate constituie o dova­ ciale In toate domeniile de tate în vederea promovării unei atitu­ educative organizate de căminele cultu­ aprilie 1972, 2
dă a încrederii care le-a fost comportarea noastră etică activitate vom putea spune dini înaintate fală de muncă şi societa­ rale etc.
acordată dar, în acelaşi timp, că, Intr-adevăr, ne facem da­ te, împotriva manifestărilor retrograde Etapa de masă va avea caracterul unei M
— combaterea manifestărilor de para­
şi temeiul unei importante toria. Nu putem admite nici din activitatea şî conştiinţa unor oa­ zitism social, în special a unor tineri; ştafete, neîntrerupte în desfăşurarea că- fi
răspunderi. A stabili cu co­ anarhia, nici indisciplina I A­ meni. reia brigăzile vor pregăli şi prezenta §
rectitudine şi exactitate sume­ cestea slnt incompatibile cu tendinţele de imitare a metodelor străine programe în public după cum urmează 1 §§
le ce trebuie încasate de la corectitudine şi competentă. bonurilor de comandă sau a societatea socialistă pe care în comportare, ţinută i — brigăzile de agitaţie din instituţii, g
cei cere ne solicită serviciile Din păcate, rezultatele verifi­ chitanţelor şi altele. noi o făurim, cu aclîunea con­ I.TEM A TIC A PROGRAM ELOR — combaterea deficienţelor în con­ întreprinderi, C.A.P., I.A.S., S.M.A., ale g
înseamnă a veghea cu stric­ cărilor efectuate de organele Imperativul legalităţi! şl e- ştienta a omului în făurirea duita morală, a lipsei de respect faţă de căminelor culturale, cooperativelor meş- M
teţe asupra echivalentei schim­ de control atestă faptul că chitătiî sociale ne obligă să destinului său". Programele brigăzilor artistice de agi­ vlrstnici, a huliganismului j teşugăreşli vor susţine spectacole la M
burilor şi, In bună măsură, a­ mai sînt cazuri de aplicare a­ facem din aplicarea legală a Pentru mine, esenţialul este taţie vor trebui să contribuie la stimu­ — vor populariza comportamentul co­ locul de muncă sau cu diverse ocazii, Jj
supra respectării principiilor buzivă a tarifelor şi preţuri­ tarifelor şi preturilor un seis­ spiritul limpede şi ferm de larea oamenilor muncii în realizarea rect şl demn al oamenilor In muncă, fa­ programe artistice mai ample (pe scena g
de echitate socială în relaţi­ lor In centrele de servire, de mograf al cinstei şi corecti­ exigentă muncitorească, co­ sarcinilor de producţie, la educarea lor milie şi societate, corobâtlnd atitudini­ căminului cultural, a cluburilor etc.) cel §
ile respective. Orice ştirbire nesocotire a normelor legale tudinii, al probităţii profesio­ munista, revoluţionară fată de în spiritul moralei comuniste, el aplică­ le străine moralei noastre socialiste. puţin unul pe lună, cu programele re- g
a acestei echivaJente înseam­ şi de echitate socială, a inte­ nale, contribuind, şi în felul orice lipsuri şi neajunsuri. rii neobosite In viată a documentelor înnoite. H
nă prejudicierea materială e reselor cetăţenilor sau avutu­ acesta. Ia asigurarea climatu­ Ml-a rămas întipărit In minte de partid şi de stat, operlnd cu mijloa­ — formaţiile caselor de cultură şi clu-*
cetăţenilor (cînd s-a încasat lui cooperativelor. Care slnt lui social sănătos, propice că nu prin vorbe îtî arăţi de­ cele specifice genului j II. PARTICIPAREA LA ÎNTRE­ burilor muncitoreşti vor prezenta mlni-§ş
mai mult declt valoarea reală formele concrete de manifes­ construcţiei socialiste la care votamentul faţă de cauza so­
a prestaţiei sau produsului), tare a fenomenului ? Relevîn- sîntem ferm angajaţi cu toţii. Brigăzile vor acorda o atenţie deosebi­ mum două spectacole pe lună pe scena =
sau a cooperativelor (cînd du-le numai pe cele maî Vom înţelege şi mai bine cialismului, cl prin felul în tă popularizării atitudinii înaintate fată CERE. ÎNDRUM AREA Şl SPRI­ de la sediu sau tn deplasare, cu pro- g
s-a încasat (mal puţin, sau frecvente — implicit, mai primatul legalităţii dacă vom care îţi îndeplineşti îndatori­ de muncă, a fruntaşilor în întrecere, a grame reînnoite. g
cînd. pentru serviciile şî pro­ grave — vom menţiona : în­ raporta cele arătate plnă aici rile. Ml-a rămas Întipărit în colectivelor ce se evidenţiază în reali­ JINIREA BRIGĂZILOR ARTIS­ Etapa competiţtonală : Formaţiile pot (
dusele executate, nu s-au în­ casarea de tarife mai mari Ia ideea expusă de secretarul minte îndemnul de «i nu face zarea sarcinilor de producţie. De aseme­ obţine dreptul de a participa la această §
tocmit formele legate de co­ general al partidului nostru, nici o concesie de la princi­ nea, ele vor trebui să popularizeze e­ etapă numai în urma Îndeplinirii obli- =
xemplele de comportare demnă în pro­
mandă) şi, totodată, o abate­ decît cele legale, perceperea Ja plenara CC. al P.C.R. din piile noastre socialiste de TICE DE AG ITA ŢIE gaţillor minimale de participare prevâ- M
re de la principiile de echi­ acestora prin asimilare sau 3-5 noiembrie a.e.: „Legali­ viată şi de muncă, de a nu ducţie, familie şi socielale, să biciuîască zute pentru etapa de masă.
apreciere, (primirea de obiec­
tate socială. tatea socialistă presupune a- admite nici o încălcare a le­ ,cu arma satirei mentalităţile retrograde La întrecere participă brigăzile artis­ Fa2a pe centre si municipii» se orga’nÎJ^f'
Desigur, maree majoritate a te la repanat fără forme le­ tît neadmiterea abuzurilor şl gilor statului sau a codului .ce lezează bunul mers al producţiei şi tice de agitaţie din întreprinderi şi in­
cooperatorilor investit! cu gate, neafîşa.rea tarifelor sau ilegalităţilor, cît şl respecta­ nostru etic. Etica socialistă 'contravin normelor de convieţuire so­ stituţii. fabrici, uzine, combinate, şantie­ zează după un program careya /fi ’ adoş'^'
prerogativele la care m-am a preturilor In locuri vizibile, rea legilor, a disciplinei şi este una şi aceeaşi pentru re, I.M.A., I.A.S., C.A.P., cămine cultu­ la cunoştinţa formaţiilor particJpajUe.* £
referl't dau dovadă de cinste, neintocmîrea corespunzătore a ordinii sociale. Numai în mă­ tot! I cială. rale, case de cultură, cluburi muncito­ Un juriu judeţean va viziona formaţiile =
Colectivele brigăzilor artistice de a- reşti precum şi din cooperativele meşte­ prezentate Ia aceste centre, selectionînd g,
gîtatie vor urmări cu atenţie următoarea şugăreşti. cele mai bune brigăzi pentru faza fina- g
Cercul de speologie tematică, diversificată pe ramuri ale ju­ înscrierea se face pe bază de cerere lă care se va tine la centrul de judeţ, g
deţului nostru :
„ P ia tra Roşie" Diversificarea producţiei pieselor de schimb — respectarea programului de lu­ trimisă la : 17. C O M IS IA DE |
— Centrul judeţean de îndrumare a
PETRILA. La clubul mun­ cru şi folosirea deplină a timpului de creaţiei populare şi mişcării artistice de
citoresc din localitate, pe muncă, a capacităţilor de producţie, întă­ masă, Deva, str. M. Eminescu, nr. 17 — O R G A N IZA R E |
Ungă cunoscutele cercuri (Urmare din pag, î) — O problemă care la ora cină grea. In curînd va Începe rirea ordinii şi disciplinei tn producţie, pentru colectivele aparţintnd căminelor
de arte plastice, radio, ba­ actuală se pune cu foarte mul­ reparaţia mijlocie a laminoru­ îndeplinirea strictă a obligaţiilor de ser­ culturale şi oaselor de cultură aparţintnd
let etc., recent s-a înfiinţat singură cifră este concludentă. tă acuitate, adaugă inginerul lui de sirmă care ridică nu­ viciu, apărarea avutului obştesc» aşezămintelor culturale ; Pentru coordonarea şî organizarea în- ş
şt un cerc de speologie, de­ Lunar, In oele două ateliere Ion Ionescu, este înlocuirea ba­ meroase probleme de ordin — ridicarea nivelului profesional în trecerii judeţene a brigăzilor artistice de g
numit „Piatra Roşie", ca­ se realizează aproximativ 3 000 relor de cuplare de Ia lami­ tehnic, la rezolvarea cărora ei vederea îmbunătăţirii calităţii produse­ — Consiliul judeţean al sindicalelor, agitaţie se alcătuieşte următoarea co- g
re şl-a propus organi­ de repere, di:n care 80 la sută norul de sirmă. Avind o tehno­ sint chemaţi să-şi aducă o lor, a creşterii productivităţii muncii, in­ Deva. str. Piaţa Unirii nr. 11, pentru co­ misie :
zarea într-un viitor apro­ sînt unicate. Numai în acest logie de fabricaţie extrem de substanţială contribuţie. De-n- tensificarea acţiunii de autodotare, apli­ lectivele dîn întreprinderi şi instituţii, 1. Un reprezentant al Comitetului Ju- g
piat a unei expoziţii, strîn- an secţia a asimilat piese in dificilă, nici o uzină construc­ bia au terminat reparaţia blu- carea măsurilor politice şi lehnîco-orgn- cluburi, case de cultură ale sindicatelor; deţean pentru cultură şi educaţie socia- g
gerea legăturilor de cola­ valoare de peste 7 milioane toare de maşini din ţară nu minguluî de 1 300 mm şi a la­ nîzatorice de încadrare în normele de — Uniunii judeţene a cooperativelor listă ;2. Un reprezentant al Consiliului ju- g
borare cu unele institut!! lei, neexecutate încă in tară. şi-a asumat responsabilitatea minorului de semifabricate şi consum planificate, urgentarea punerii meşteşugăreşti Deva, str. Aurel Vlaicu. detean ai sindicatelor 1 3. Un reprezentant g
de specialitate, studii şl — Un prilej bun de afir­ de a le executa. Sarcina ne re­ fată că ti aşteaptă un nou hop in funcţiune a capacităţilor de produc­ nr. i — pentru colectivele apartinînd al Comitetului judeţean al U.T.C.; 4. Un g
cercetări de speologie privi­ mare, declara inginerul Ion Io- vine nouă. Am făcut deja un Aîci vor avea de dat marele cooperativelor meşteşugăreşti. reprezentant al U.J.C M. ; 5. Un repre- g
toare la împrejurimi. nescu, şeful secţiei, ni l-a o- pas — recondiţionarea barelor examen al măiestriei lor: exe­ ţie industriale prevăzute în anul I97l- TERMEN DE ÎNSCRIERE: 5 DECEM­ zentant al Centrului judeţean de îndru- g
Cu prilejul adunării de lerit construcţia blumingului de vechi — dar va trebui să fa­ cutarea barelor de cuplare. Va 1972, asigurarea realizării Ia termen sî BRIE 1971. mare a creaţiei popuiare şi mişcării ar- g
înfiinţare a acestui cerc, di­ 1 300 mm. Nouă ne-a revenit cem încă unul, mai important: fi greu, mai ales dacă adău­ suplimentarea producţiei pentru export, Comitetele sindicatelor şî ale U.T.C. tistice de masă. g
rectorul clubului, Ştefan sarcina de a executa şi echipa construcţia de bare noi. Vom luarea de măsuri pentru reducerea inQ dîn întreprinderi si institut!), directorii Această comisie urmăreşte înscrierea g
Naghl, a susţinut expune­ complet 13 tronsoane ale căii fi Înzestraţi cu maşinile nece­ găm că In acelaşi timp vor portului ; căminelor culturale, cluburilor, caselor tuturor formaţiilor în întrecere, stabileş- g
rea „Emil Racovită. înteme­ cu role. Misiune delicată, dar sare şi vom trece neîntîrziat trebui să se pregătească pen­ — generalizarea experienţei pozitive te centrele etapei competiţionale, stabi- g
ietorul btospeologiei", Iar dusă la capăt. Recepţia făcută la realizarea lor. In acest an, tru o nouă reparaţie mijlocie în producţie, a iniliativelor şi metodelor de cultură răspund direct de Înscrie­ leşte măsuri organizatorice pentru bu- g
In continuare s-a desfăşurat de specialiştii străini a dovedit au fost asimilate alte repere — cea a laminorului de benzi, de muncă avansate, intioducerea In pro­ rea şi participarea brigăzilor la acest na desfăşurare a întrecerii, asigură par- g
un atractiv concurs „Cine că tronsoanele au răspuns ce­ — ansamblul şurub-piulită de planificată pentru luna decem­ cesul de producţie a tot ceea ce este concurs. ticiparea şi deplasarea juriului (a centre- g
ştie, ciştigă". pe aceeaşi temă. brie. înalta lor conştiinţă mun­ nou şi eficient, combaterea cu holărîre a le de concurs. g
lor mai înalte exigente cali­ presiune de la blumingul de citorească ii obligă să nu se
tative. Succesul ne-a bucurat, 1 300 mm,, portlagărele pentru plece în fala greutăţilor, să manifestărilor de Inerţie şi conservato­ Comisia de organizare alcătuieşte ju -g
întărindu-ne încrederea în Jaminorul de semifabricate, ro­ depună toate eforturile pentru rism In atitudinea unor cadre care se Comitetul judeţean pentru cultură şi riul pentru faza competiţtonală, asiqu- g
forţele proprii. ţile dinţate pentru angrenaje­ a le depăşi. situează pe poziţii înapoiate faţă de teh­ educaţie socialistă. Centrul judeţean al rind In componenta lui prezenta unor g
Din acea clipă, ori de clte le din reductoarele cajelor ver­ nică şi stiintâ, combaterea fenomenelor specialişti. g
Staţie modernă ori era vorba de înlocuirea ticale de la laminorul de sir­ Preocupările care vizează di­ de neglijenţă, nepăsare, mercantilism, creaţiei populare şi mişcării artistice de Tuturor formaţiilor participante la tn- ^
unei piese nu se mai punea mă şi altele, Incît numărul de versificarea producţiei au loc căpătuială etc. masă, Consiliul judeţean al sindicate­ trecere li se vor acorda diplome de par- ^
pentru prepararea probtema achiziţionări! din im­ piese executate în combinat pe fundalul atenţiei ce se acor­ — combaterea unor aspecte privind lor, Comitetul judeţean al U.T.C. ticipare, iar formaţiilor evidenţiate In g
port in primul rind, ci a fa­ creşte mereu In detrimentul dă realizării ritmice a sarci­ încălcarea normelor de convieţuire so­ şi Uniunea judeţeană a cooperativelor faza finală li se vor acorda premii.
betonului bricării ei în cadrul combina­ celor procurate din import. nilor de plan. La acest capi­ cială, favoritismul, tendinţe de căpătuia­ In vederea stimulării creatorilor de g
tului. Aşa s-a îniimplat cu vlr- Cadrele de conducere şi co­ tol colectivul secţiei raportea­ lă, fuga de munca practică utilă societă­ meşteşugăreşti Hunedoara vor sprijini co­ texte pentru brigăzile artistice de agila- g
VULCAN. *Pe unul din te 1 niţele penlru laminorul de muniştii secţiei ne-au mărturi­ ză succese la fel de prestigi­ ţii ; satirizarea unor atitudini şî concep­ lectivele înscrise, pe Întreaga durnlă n tie, vor fi premiate sub forma achiziţie- =
şantierele de construcţii benzi, apoi cu cuplajele de la sit că acţiunea de asimilare oase : în primele 10 luni ale ţii înapoiate despre viată şi societate, n întrecerii. In acest sens vor fi luate mă­ nării şi publicării cele mai bune texte, in- M
din acest oraş a iost dată laminorul de sîrmă care defec- şi introducere în fabricaţie de anului au fost executate su­ suri cum sînt : diferent dacă formaţia care a prezentat g
In folosinţă o nouă staţie tîndu-se periclitau îndeplinirea noi produse nu se va opri aici. plimentar 170 tone piese de rămăşiţelor ideologiei burgheze, a com­ acest text a primit sau nu vreun premiu g
de preparare a betonului. planului. Ele au fost proiectate Nivelul atins constituie o plat­ schimb. Toate aceste fapte re­ portării şi conduitei morale a unor oa­ — organizarea unei consfătuiri cu in­ de interpretare. g
Complet automatizată, in­ în combinat şl încredinţate formă de pe care se va ţinti, flectă hărnicia, dăruirea In meni. a rămăşiţelor misticismului, super­ structorii brigăzilor artistice de agita­ Juriul are latitudinea de a propune g
stalaţiile staţiei asigură do- spre execuţie secţiei prelu­ cu îndrăzneală, mai sus, spre muncă, abnegaţia acestui co­ stiţiilor şi obscurantismului. ţie ; redistribuirea premiilor şî de a nu a- l|
_ zarea şi cintărirea agrega­ crătoare. Primele patru cupla­ realizarea unor piese de o lectiv, dorinţa vădită de a se — folosirea raţională cu maximum de — trimiterea In unităţi a unor culegeri corda unele premii şi menţiuni, precum g
telor componente în depli- je, realizate cu un an şl jumă­ complexitate sporită şi la un autodepăşi, de a-$i pune cit
j nă concordantă cu reţelele tate în urmă, funcţionează ire­ înalt nivel calitativ. Dîn acest mai vizibil semnătura pe fie­ eficienţă a pămlntului, maşinilor şi insta­ de texte orientative pentru acest gen şi a propune instituirea unor premii in g
dc preparare. proşabil şi astăzi, situlndu-se unghi trebuie privite străda­ care tonă de metal elaborată laţiilor, extinderea lucrărilor de Imbu- artistic i cazuri speciale, §
Avind o capacitate de sub raport calitativ la nivelul niile caTe se depun pentru
30 000 tone anual, staţia va celor originale. Acum secţiei crearea unui sector propriu de în agregatele siderurgice ale 311
asigura aprovizionarea cu i-au fost solicitate încă 20 de tratamente termice, dotat cu Hunedoarei.
beton a şantierelor de con­ bucăţi, care se află deja In utilaje moderne şl dezvoltarea
strucţii de locuinţe Şl In­ fabricaţie, pentru a se crea o atelierului mecanic nr. 2.
dustriale din raza oraşului rezervă necesară bunel func­ Pe muncitorii, maiştrii, ingi­
Vulcan, ţionări a laminorului. nerii secţiei II aşteaptă o sar­
Cinstei, corectitudinea si de atribute esenţiale

p
in ac a coo agricole

(Urmore din pag. 1) de încredere tn dauna avutu­ animalelor, caii şî mlnjii cum­ şedinţi al C.A.P. se ridică, de calităţile moral-politice ale
lui obştesc, abuzul şi neglijen­ păraţi, chipurile, de cetăţeni asemenea, la cooperativele a- conducătorilor de unităţi, ale
cea personala, fostul preşedin­ ţa în serviciu — adunarea ge­ străini de sat, au ajuns în cele grîcole dîn Cărăstău, Bretea comuniştilor, ale tuturor cetă­
te a luat cu titlu de „Împru­ nerală o cooperatorilor din din urmă la un cumnat al pre­ Streiului, Bretea Mureşană, Nă- ţenilor patriei noastre. Pentru
mut1' de ia C A P., în anul 1967, Nucşoara l-a destituit pe Tran­ şedintelui, Ia un brigacUer şi dăşlîa de Sus şi Dineu Mafie ca pe viitor să fie preîntîmpi-
cantitatea de 1 000 kg ciment dafir Herteg din funcţia de la alţi cooperatorii?). Sa nu — unităţi unde este ignorat nată apariţia unor aspecte ne-
pe care a „uitat" insă să o preşedinte al unităţii. mai amintim că „pentru mun­ principiul muncii colective, un­ galiv^de felul celor enunţate
mai restituie. La lei de grav Nu mai puţin grave sînt şi ca excepţională", preşedintele de interesele obşteşti nu sînt se impune cu maximă acuita­
este şi faptul că a permis ca actele comise de preşedintele şi-a luat în plus în folosinţa puse pe un prim plan de cei te ca adunările generale ale
la schimbarea unor animale C.A P. Birlin, Nicolne Petrica. personală, peste prevederile cărora cooperatorii le-au a­ cooperatorilor, consiliile de
destinate sacrificării să se di­ In loc să se ocupe de buna or­ statutului, o suprafaţă de 0,20 cordat cinstea şî încrederea de conducere, sub îndrumarea or­
minueze scriptic greutatea rea­ ganizare a activităţii in cadrul ha tc-ren. Analizîndu-i activita­ a conduce destinele unităţilor. ganizaţiilor de partid, să-şi e­
lă a acestora cu 100 kg car­ cooperativei agricole şi de tea şi abaterile săvîrşile, orga­ Desigur, în cazurile amintite xercite rolul de conducător al
ne, cnnlilale care s-a trecui materializarea hotăririlor con­ nizaţia de partid l-a sonetionat şi In toate rele asemănătoare, activităţii cooperativelor agri­
ca fiind predată de alţi cetă­ siliului de conducere al C A P., pe Nicolae Petrica cu vot de este nevoie ra adunările gene­ cole, să ceară pcrîndic, în spi­
ţeni, prejudîciind astfel veni­ cu de la sine putere Nicolne blam cu avertisment, uimind rale ale cooperatorilor — ca ritul sarcinilor sUlutnre, ca
turile cooperativei agricole cu Petrica a dispus să fie vinduţi ca si adunarea generală a coo­ for suprem de conducere a în­ preşedinţii CAP. şi celelalte
peste I 600 Ici. In plus, Tran­ 3 mînji şi 2 cai de tracţiune peratorilor să dezbală cazul şi tregii activităţi — să-şi spună cadre de conducere să rapor­
dafir Herţcg a aprobat ca la ai cooperativei, fără n fi În­ să stabilească măsuri în con­ cuvlnlul în lumina sarcinilor teze despre activitatea pe ca­
gaterul cooperativei să se taie locuiţi cu alte animale de mun­ secinţă. re decurg din programul de re o desfăşoară, despre mndul
La Fabrica de sitlpi hidr.v.t liri din Vulcan sc rxcctiiA marca majoritate a stitpltor folosit*
susţinerea nbnujelm- fronmle de la minele VAii Jinlui. Imaginea de faţft vft prer.iniA o secvcnţA lemne fără a se plăti taxele cu­ că. Pe lingă laptul că vlnzarcn Semne de întrebare privind educare socialistă a oamenilor cum se îndeplinesc nolărtrile
din secţia dc IncereAci mecanice. * 010 : ŞTEFAN NEMECEK venite. Luînd ir dezbatere fap­ s-a făcut la preturi derizorii, cu modul cum îşi îndeplinesc atri­ muncii elaborai de partid, unde adoptate si sarcinile economice
tele comise — respectiv abuzul mult inferioare valorii reale a buţiile încredinţate ca pre­ se pune un accent deosebit pe ce stau în faţa unităţilor.