Page 2 - Drumul_socialismului_1972_02
P. 2

e                                                                                                                                                                   DRUM UL  SOCIALISM ULUI     O  Nr.  5 307  ®   M ARţl  1  FEBRUARIE  1972
                                                                                                                                                                                                             a    * Uf. rarvrzars*rx'.'7XUMS&^3ALXST .i.V.UU I lllllli'i*" ■■nTUlTir









                                                                                                                                                                       Duminică  s-a  desfăşurat,   gată  experienţă,   relatată   tistice,  adresate  in  dialogul
                                                                                                                                                                      la  Casa  de  cultură  a  sin­  de  preşedintele  comitetu­  anterior,  orchestra  simfo­
                                                                                                                                                                      dicatelor  din  Petroşani,  o   lui  sindicatului,  Ion  Şilin-   nică  a  Casei  de   cultură
                                                                                                                                                                      bogată  „zi  de  c u l t u r ă 7-   ca,  a  stirnit  un  viu  inte­  din  Petroşani  a  prezentat
                                                                                                                                                                      niţiată  de  Consiliul  muni­  res.   Prezentarea   rolului   un  apreciat  concert  simfo­
                                                                                                                                                                      cipal  pentru  cultură  şi  e-   cultural-educativ  al  cămi­  nic,  urmat  de  recitalul  de
                                                                                                                                                                      ducafie  socialistă  şi  Comi­  nului  in  viaţa  satului,  fă­  versuri  al  membrilor  cer­
                                                                                                                                                                      tetul  municipal  al  U.T.C.   cută  de  Tudor  Voicilă,  din   cului  literar  din   Petro­
                                                                                                                                                                      Petroşani,  acţiunea  a  an­  Iscroni,  a  intregit  cadrul   şani.  Un  real  interes   au
                                                                                                                                                                      trenat  directori  de  cluburi,   discuţiilor.  Bogăţia  de  în­  suscitat  filmele  cineclubu-
                                                                                                                                                                      cămine  culturale,   biblio­  trebări,  dezbaterile  purta-  rilor  din  municipiu   „O-
                In  cala  13  tata  ale  comunei  Dobra  au  fost  obţinute  re-                                                                                      tecari,  instructori  artistici,                        preşte   banda,   Costică",
          t  Kttlţ<!Aa  bana  In  Întrecerea  patriotică,  desfăşurată  anul  trecut.                                                                                 responsabili  culturali   din                           „Răzbunarea"  şt  „Făuri­
             Get&tenft  an  muncit  cu  hărnicie  pentru  a-şi  face  satele  mal                                                                                     grupe  sindicale  şi  respon­                           torii  de  coloaneH  —  argu­
             frumoase,  tu  participat  în  număr  mare  la  executarea  diferi­                                                                                      sabili  cu  munca  politică-     Bcgaf                  mente  ale  capacităţii  regi­
             telor  lucrări  de  Interes  obştesc,  obtinînd  locul  doi  pe  judeţ                                                                                   ideologică  şi  cultural-edu-                           zorale  şi  artistice  ale  pa­
             le  hărnicie.  Despra  modul  cum  a  fost  organizată  munca  pa­                                                                                       cativă   din   organizaţiile                            sionaţilor  realizatori.  Con­
             triotică  In  annî  trecut,  despre  rezultatele  obţinute,  ca  şi  de­                                                                                 U.T.C.  intr-un  amplu   şi   schimb  de                cursul  „Melodii  şi  inter­
             spre  obiectivele  acestui  an  ne-a  vorbit  tovarăşul  Adrian  Cos­                                                                                    viii  schimb  de  experien­                             preţi  ai  clntecului  popular"
             ta,  primarul  comunei.                                                                                                                                  ţă.  Dezbaterea  „Forme  ale   experienţă               ca  şi  întrecerile   sportive
                —  In  sesiunea  consiliului  popular  comunal  din  luna  no­                                                                                        muncii  politice  şi  cultural-                         de  şah,  tenis  de  masă,  bi­
             iembrie  1970  a  fost  dezbătut  şi  aprobat  planul  lucrărilor  de                                                                                    e.duoativc  de  masă“  a  de­                           liard,  aii  conferit  zilei  de
             gospodărire  şl  înfrumuseţare  ce  urmau  a  se  executa   prin                                                                                         terminat,  prin   referatele       între                cultură  de  la  Petroşani  at­
             muncă  patriotică  în  anul  următor.  Valoarea  iniţială  a  lucră­                                                                                     prezentate,  un  eficient  di­                          mosfera  deconectantă  spe­
             rilor  era  stabilită  la  534 000  lei.  Deputaţii  noştri,  în  numele                                                                                 alog  al  experienţelor.        activiştii              cifică,  iar  evoluţia  brigă­
             tuturor  sătenilor,  s-au  angajat  să  depăşească  mult  prevederi­                                                                                       „Preocuparea  consiliului                             zii  artistice  de  agitaţie  a
             le  planului.  S-a  trecut  apoi  la  treabă.  Lucrările  au  fost  îm­                                                                                  de  conducere  al  Clubului                             casei  de  cultură,  exempli-
                                                                                  A.R.U.C.  Deva,  secţia  vop sitorle.  Vopsitorii  Ioan  Cermat  şi Silviu  Brlnduşescu  fac  un  ultim
             părţite  pe  circumscripţii  electorale,  sate,  comitet  de   cetă­  retuş  Înainte  ca   firm ele   lum inoase  sA  ia  drumul  beneficiarilor.        sindicatelor   din   oraşul   cultura!!  din            ficind,  prin   prezentările
             ţeni,  aşa  Incit  flecare  factor  de  răspundere  ştia  cu  precizie                                                         Foto  t  N.  GHENA        Vulcan    pentru   popu­                                cunoscutului    instructor
             ce  anume  axe  de  făcut.                                                                                                                               larizarea,  in  rîndul maselor   Valea  Jiului          George  Negraru,  cerinţele
                —  Voihlţi-ne  despre  realizările  obţinute.                                                                                                         de  oameni  ai  muncii,   a                             unui  text  bun  şi  mijloace­
                —  Principalele  lucrări  efectuate  ar  fl  i  3 500  mp  trotuare,                                                                                  hotăririlor  de  partid  şi  de                         le  artistice  de   realizare
             00  de  podeţe,  30  m.l.  de  poduri  reparate,  8  km  de  drum  repa­                                                                                 stat",  temă  prezentată  de                            au   reprezentat   un   util
             rat  şl  50  km  întreţinut,  5 300  bucăţi  de  pomi  plantat!,  6  fîn-                                                                                Nicolae  Bildea,  a  însemnat   te  in  jurul  lor  au  verifi­  schimb  de  experienţă  pen­
             tînl  construite,  2  km  de  diguri  şl  3 000  mp  taluzări  de  maluri,   Sfajie  de                                                                  o  bogată  ilustrare  a  rolu­  cat  plenar  eficienţa  şi  o-   tru  activiştii  culturali  pre­
             reparaţii  străzi  şl  trotuare,  amenajări  de  zone  verzi,  diverse                                                                                   lui,  competenţei,  operativi­  port unitatea   problemelor   zenţi.  Expoziţia  de  carica­
             alte  lucrări,  a  căror  valoare  totală  s-a  ridicat  în  final   la                                                                                  tăţii  şi  iniţiativei  in   in­  ridicate.             turi  a  lui  Simion  Pop,  des­
             1  463 000  lei,  faţă  de  534 000  lei  planificat.          im pregnare                                                                               formarea   complexă,   cu     Dialogul  între  generaţii   chisă  in  holul  casei   de
                —  Care  au  fost  cei  mal  destoinici  deputaţi ?                                                                                                   maximum  de  eficienţă,   a   pe  tema :  „Societatea  socia­  cultură,  venea  să  susţină,
                —  Toţi  deputaţii  noştri  au  muncit  mult,  an  mobilizat  ce­                                                                                     cetăţenilor.  Referatele  bi­  listă  multilateral   dezvol­  prin  puterea  argumentului
             tăţenii  la  treabă.  In  mod  deosebit  s-au  remarcat  însă  Cornel   a  lemnului                                                                      bliotecarelor  Florica  Băga-   tată,  program  de  viaţă  şi   material,  rolul  educativ  a.7
             Gerge,  Petru  Deheleanu,  Traian  Suba,  Maria  Barna,  Ioan  Ne­                                                                                       ian  din  Petrila  şi  Eleono-   act  esenţial  pentru  individ   artei  angajate.
             gru,  Aurel  Ghlara,  Iulian  Baba,  Ioan  Oprean,  Victoria  Trif,                                                                                      ra  Sav  din  Lupeni,  privind   şi  colectivitate11,   susţinut   încheiată  cu  o  plăcută
                                                                           BAR/A.  Reducerea  chel­
             Perslda  Morar,  Aron  Şindea,  Ioan  Munteanu,  Aurora  Andră-   tuielilor  materiale  constituie                                                       munca  politică  cu  cartea   de  conferenţiarul  universi­  seară  distractiv-recreativă,
             şescu,  Viollna  Sole  şl  alţii.                            un  obiectiv  principal  al  ac­                                                            in  întreprinderile  şi  cămi­  tar  dr.  N.  Ceauşescu  şi  ju­  punctată  de  filme,  dans  şi
                —  A  început  un  nou  an  de  muncă  patriotică.  Ce  va  în­                                                                                                                   ristul  Radu  Popescu—Bră-   muzică,  ziua  de  cultură  dc
             semna  el  pentru  satele  şl  sătenii  din  comuna  Dobra ?  tivităţii  de  la  I.M.  Barza.                                                            nele  muncitoreşti,  au  reli­  diceni  a  invitat  la  profun­  la  Petroşani  a   însemnat,
                                                                                                                                                                      efat  necesitatea  propagan­
                                                                          Printre  măsurile  menite  să
                —  Pentru  acest  nou  an  de  muncă  patriotică  ne-am  pro­                                                                                         dei  diferenţiate  cu  cartea,   de  meditaţii  asupra  semni­  după  cum  se  sublinia  fi  V.
             pus  să  executăm  lucrări  edilitar-gospodăreşti,  prin  muncă  pa­  contribuie  la  realizarea  a-                                                     in  funcţie  de  categoriile  de   ficaţiilor  multiple  ale  fe­  discuţiile  concluzive,   un
             triotică,  în  valoare  de  1  441  000  lei,  plan  pe  care  sînt  con­  cestul  deziderat,  se  numără   (Urmare  din  pag.  1)  vom  livra  peste  plan  12,5  tone   cititori.  „Formele   muncii   nomenului  educaţional,  po­  reuşit  schimb  de  experien­
             vins  că  îl  vom  depăşi  şi  de  această  dată.  De  altfel,  vreau  să   şl  punerea  în  funcţiune  a  li­          cartofi,  10  tone  legume,  15  to­  politice  de  masă  desfăşu­  tenţate  valoric  de  cadrul   ţă,  ale  cărui  învăţăminte
             subliniez  că  am  trecut  cu  hotărîre  la  treabă  şi  avem  deja  e­  nei  staţii  de  Impregnare  a   „Analizînd  posibilităţile  co­  ne  fructe,  100  hl  lapte,  5,5  to­  rate  de  comitetul  sindical   societăţii   contemporane.   vor  fi  generalizate  in  toa­
             fectuate  lucrări  însumînd  peste  800 000  leţ.  S-au  executat  4   lemnului  de  mină.  Noua  sta­  munei,  Consiliul  popular  al  co­  ne  carne,  5 000  bucăţi  ouă  şl   de  la  E.M.  Lonea   pentru   Răspunzind  parcă  invita­  te  aşezămintele   culturale
             km  de  diguri  în  satul  Lăpuşnic,  s-a  muncit  mult  la  constru­  ţie  de  la  Dealul  Fetii  —  ne   munei  Pui  se  angajează  să în­  alte  produse.  întărirea   disciplinei   in   ţiei  la  frumos  şi  receptivi­  din  municipiu.
                                                                          Informează  conducerea  în­
             irea  pieţei  pentru  desfacerea  produselor  alimentare  din  satul                      făptuiască  următoarele  obiec­  In  toate  satele  comunei  vor   muncă",  cuprinzind  o  bo-  tate  la  valorile  cultural-ar-  ILEANA  LASCU
             de  centru,  la  ridicarea  sediului  pentru  miliţie,  la  construirea   treprinderii  —  care  se  în­  tive :  Să  folosească  integral   fi  executate  lucrări  edilitare
             magazinului  universal  din  Lăpuşnic,  precum  şi  la  ridicarea   cadrează  perfect  în  fluxul   cele  1  399  ha  pămînt,  extinde­  şi  de  interes  obştesc,  ceea  ce
             blocului  de  locuinţe  din  Dobra,  la  întreţineri  de  drumuri  şl  la   productiv  al   întreprinderii,   rea  suprafeţelor  cultivate  cu   va  duce  la  ridicarea  nivelului
             alte  lucrări.                                               va  contribui  efec-tlv  la  re­  furaje,  executarea  a  30 000  ml   de  viaţă  al  sătenilor  noştri'1.
                La  toate  aceste  acţiuni,  un  sprijin  preţios  l-am  primit   ducerea  consumului  de  lemn   canale  de  scurgere,  depăşirea   ,,Analizînd  posibilităţile  de
             şl-1  primim  din  partea  secretarilor  organizaţiilor  de   partid,   destinat  susţinerii  in  gale­  planului  cu  23  tone  la  grîu,   care  dispun  satele   comunei
             Aurel  Băcean  —  C.A.P.  Răduleşti,  Firuca  Marina  —  Stîn-   rii  prin  creşterea  durabili­  12  tone  la  cartofi,  5  tone  la   noastre  putem  răspunde  che­
             ceştl—Ohaba,  Mircea  Petru  —  Roşcani,  Aurel  Mihuţ  —  Fă-   tăţii  şi  deci  a  timpului  de   Ugume?  se  vor  executa  lu­  mării  adresate  de   Consiliul
             geţel,  care  au  fost  întotdeauna  factorii  dinamizatori  ai  acţiu­  folosire  a  lemnului  introdus   crări  prii*  muncă  patriotică  în   popular  al  comunei  Pechea  că
             nilor  întreprinse.                                 #        în  subteran.                valoare  de  1 000 000  lei,  înfiin­  vom  depune  o  muncă  susţi­
                 Sîntem  conştienţi  că  în  acest  an  avem  sarcini  şi   mai   De  remarcat  este  faptul   ţarea  de  noi  secţii  prestatoare   nută  pentru  ridicarea  satelor
             mari.  Va  trebui  să  muncim  cu  şi  mal  mult  spor  pentru  a  în­  că  pînă  Ia  1  Iulie  a.c.  pes­  de  servicii,   depăşirea   cu   noastre  la  un  nivel  de  viaţă
             tări  baza  economică  a  satelor,  a  le  gospodări  mai  bine,  a  le   te  50  la  sulă  din  lemnul  ce   1  000 000  lei  a  planului  de  des­  superior  —  se  subliniază   în
             înfrumuseţa.  Toţi  sătenii  noştri,  în  frunte  cu  comuniştii   şl   va  intra  In  galeriile  minei   facere  a  mărfurilor  către  popu­  răspunsul  Consiliului  popular
             deputaţii,  sînt  hotărlti  să  înfăptuiască  neabătut  politica  par­  Barza  va  fl  impregnat,  cre-   laţie,  construirea  de  trotuare,   al  comunei  Topliţa.
             tidului  d«  ridicare  a  satelor  pe  noi  trepte  de  bunăstare  şi  ci­  îndu-se  astfel   posibilitatea   magazin  în  satul  FIzeştt,  repa­  Toată  suprafaţa  de  pămînt
             vilizaţie.                           .                       obţinerii  unor  Importante  e-   rarea  şl  întreţinerea  de  dru­  a  comunei  va  fi  cultivată.  Se
                                             Interviu  realizat  de       conomil  de  lemn  de  mină.   j
                                                                                                       muri,  precum  şi  multe  alte  lu­  vor  executa  lucrări  de  îndi­
                                               GH.  I.  NEGREA                                         crări  care  vor  spori  gradul  de   guiri  şi  consolidări  de  maluri,
                                                                                                       urbanizare  al  comunei  noas­  reducerea  excesului  de  umldl-  (Urmare  din  pag.  1)  a  judeţului  se  va  dubla.  Este   —  Este  foarte  greu  să  răs­
                                                                                                       tre#.                         tate,  combaterea  eroziunii  so­  facem  nivelul  aşteptărilor  jus­  o  realizare  importantă  cu  care   pund  prin  cîteva  cuvinte.  A­
                                                                                                                                                                                                 completăm  preocupările  pen­
                                                                                                         „Ne  angajăm  să  răspundem   lului,  Depăşirea  efectivelor  de   tificate.  Esenţial  este  să  reali­  tru  dezvoltarea  producţiei  de   vem  în  primul  rînd  datoria  să
                                                                                                                                                                                                                               ne  realizăm  în  mod  exemplar
                                                                                                       cu  cinste  chemării  ce  a  fost   animale  se  va  face  prin  creş­  zăm  produse  bune  şi  ieftine.   bunuri  de  larg  consum.  Mai   sarcinile  stabilite.  Dar,   res-
                                                                                                       adresată  de  Consiliul  popular   terea  natalităţii  şi  reducerea   Aceasta  este  o  mare  cerinţă   trebuie  să  adaug  cercetările   pectind  planul  aprobat   de
                                                                                                       al  comunei  Pechea  —  se  spu­  mortalităţii.             pentru  toate  întreprinderile  de   pe  care  Ie  facem  pentru  valo­
                                                                                                       ne  în  răspunsul   Consiliului   Prin  muncă  patriotică  vor   industrie  locală.       rificarea  resurselor  de  bioxid   Consiliul  popular  judeţean,  noi
                                                                                                       popular  al  comunei  Balşa.  In   fl  executate  lucrări  în  valoa­                     de  carbon  de  la  Ocoliş.  După   realizăm,  de  fapt,  minimum  ne­
                                                                                                                                                                                                                               cesar.
                                                                                                       acest  scop  vom  gospodări  mai   re  de  200 000  lei.  Se  va  îmbu­  —  Am  aflat  că  se  fac  cer­  toate  calculele  vom  da  zilnic
                                                                                                       bine  fondul  funciar,  vom  în-   nătăţi  asistenta  medicală,  va   cetări  pentru  identificarea  şi   importante  cantităţi  de  bioxid   Cerinţele  cresc  de  la  o  pe­
                                                                                                       grăşa  terenurile  agricole,  fî-   creşte  gradul  de  igienizare  a   punerea  în  valoare  a  unor  noi   de  carbon.  rioadă  la  alta  şj  niciodată  nu
                                                                                                       netele  naturale  şi   p ă şu n ile,   satelor  noastre.  Volumul  măr­  resurse  materiale  din  judeţ.   —  Ce  întreprinde  industria   putem  spune,  fără  rezervă,  că
                                                                                                       procentul  de  natalitate  la  ani­  furilor  ce  vor  fl  vîndute  popu­  Care  sînt  perspectivele  certe   locală  pentru  dezvoltarea  pro­  am  făcut  atît  cît  trebuie.  Pen­
                                                                                                       male  va  creşte  astfel  :  de  la   laţiei  va  spori  cu  500 000  lei.   şi  apropiate  în  acest  sens?  ducţiei  de  materiale  de  con­  tru  anul  1072,  una  din  marile
                                                                                                       88  vitei  la  94  —  la  100  de   La.  fondul  centralizat  al  statu­  —  Tot  ceea  ce  întreprin­  strucţii ?      probleme  o  reprezintă  creşte­
                                                                                                       vaci,  de  la  92  miel  la  100  —  la   lui  vom  preda  61  tone  carne,   dem  se  subordonează  preocu­            rea  eficientei  economice,  ală­
                                                                                                       100  ol.   Vom  preda  statului   70  hl  lapte,  o  tonă  de  lînă  şl   părilor  generale  de  a  satisfa­  —  Aceasta  este  o  altă  pro­  turi  de  diversificarea  produc­
                                                                                                       peste  plan  15  tone  carne,  100   alte  produse".        ce  cerinţele  populaţiei  şi  u­  blemă  de  care  ne  ocupăm  în   ţiei  şi  ridicarea  ponderii  bu­
                                                                                                       nl  lapte  de  vacă,  30  hl  lapte   Sînt   răspunsuri-angajament,   nele  nevoi  ale  economiei  lo­  mod  deosebit.  Anul  acesta  se   nurilor  de  larg  consum.  Deşi
                                                                                                       de  oaie.  15 000  bucăţi  ouă.  răspunsurl-hotărîre.   Locuitorii   cale.  Sînt  în  curs  de  realiza­  montează  o  instalaţie  de  sor­  anul  trecut  s-a  depăşit  planul
                                                                                                         Pentru  mal  buna  gospodă­  satelor  judeţului,  alături   de   re  mal  multe  măsuri  pentru   tare  şi  spălare  a  balastului.   la  beneficii,  unele  dintre  între­
                                                                                                       rire  şi  înfrumuseţare  a  comu­  cel  din  întreaga  tară,  îşi  ex­  valorificarea  unor  resurse  lo­  S-au  luat,  de  asemenea,  mă­  prinderile  noastre  au   făcut
                                                                                                       nei  se  vor  efectua  5 318  zile   primă  entuziast  voinţa  de  a   cale.  La  Băcîia  se  execută  fo­  suri  ca  să  sporim  dc  circa  3   cheltuieli  neeconomicoa.se;  au
                                                                                                       muncă  cu  braţele  şi  1  880  zile   munci  mal  bine,  de  a  urma  cu   raje  pentru  punerea  în  valoa­  ori  producţia  de  înlocuitori  de   plătit  dobînzi  şi  penalizări,  au
                  (U rm a re   din  p a a.  1)                                                         muncă  cu  atelajele,  valoarea   încredere  nestrămutată  cuvin-   re  a  unor  rezerve  noi  de  apă   cărămidă.  La  Brad  urmează  să   avut  imobilizări  de  fonduri.
                                                                                                       lucrărilor  ce  se  vor  efectua   tul  partidului,  pentru  propăşi­  minerală.  Cînd  vor  intra  în   se  construiască  un  cuptor  ver­  Trebuie  să  acordăm  mai  mul­
                                                                                                       prin  munca  patriotică  ridieîn-   rea  satului  românesc  contem­                       tical  pentru  var,  care  va  folo­
             gerea  la  lectură  a  unui   nu­                                                                                                                     funcţiune  instalaţiile  respecti­  si  drept  combustibil  cărbune   tă  atenţie  creşterii  eficienţei
             măr  sporit  de  oameni  ai  mun­                                                         du-se  la  800 000  lei.  Pînă  la i   poran.               ve,  producţia  de  apă  minerală  pulverizat.  Dar  acestea   sînt   economice,  sarcină   esenţială
             cii  din  mediul  rural,  creşterea                                                       mai  a.c.  vom  încasa  în  între­                                                        numai  cîteva  exemple,  pentru   pentru  noi,  a  cărei  îndeplini­
             volumului  de  cărţi   difuzate,                                                          gime  contribuţia  bănească  a                                                            că  avem  şi  alte  planuri  în do­  re  va  spune,  în  final,  foarte
             apropierea  cititorilor  de  lite­                                                        cetăţenilor  noştri-.                                                                     meniul  materialelor  de  con­  mult  despre calitatea  şi  com­
             ratura  contemporană,  îmbună­                                                              „Anul  1971  n  fost  un  an  bo­                                                       strucţie.                     petenţa  muncii  noastre.  Avem
             tăţirea  şl  lărgirea   formelor,                                                         gat  în  realizări  —  se  arată  în                                                                                    convingerea  că  în  al  doilea
             mijloacelor  şl  metodelor   de                                                           răspunsul  Consiliului  popular                                                             —  Nu  ne-am  propus  să  vă   an  al  cincinalului  putem  şi
             difuzare  a  cărţii  la  sate.                                                            al  comunei  Densuş.  Vom  mun­    DEVA.  Din  iniţiativa  Di­                            solicităm  părerea  despre  tot   vom  realiza  mai  mult  deci!  am
                                                                                                                                                                                                 ce  va  fa re  sau  trebuie  să  fa­
               înmănuncheate  în  trei  peri­                                                          ci  cu  şi  mal  multă  hărnicie  şi   viziei  Linii  şi   Instalaţii  a   regionalei,  urmînd  ca  el  să   că  industria  locală.  Ar  fi  util   făcut  pînă  acum.  No  dovedeş­
                                                                                                                                                                  fie  frecventat  de  către  toţi
             oade  —  „decada  cărţii  social-                                                         stăruinţă  pentru  ca  în  acest   Regionalei  C.F  Deva,  în  sa­  şefii  de  sectoare  şi  şefii  de   totuşi  să  precizaţi  cum  se  vor   te  aceasta  modul  promiţător în
             politice",  „zilele  cărţii  agri­                                                        an  înfăptuirile  să  fie  mai  bo­  la  şcolii  personalului   din   echipă  I.          materializa  aceste  Importante
             cole"  şl  „decada   literaturii                                                          gate.  Pentru  aceasta  vom  cul­  staţia  Deva  a  început  zilele   Planul  tematic  pe   baza   probleme  pentru  industria  lo­  care  toate  unită'ile   noastre
             contemporane"  —  manifestă­                                                              tiva  în  întregime  suprafnta  de   trecute  un  crurs  de  perfec­                      cală  din  judeţul  Hunedoara,   s-au  angaja'  din  prima  lună  a
             rile  închinate  cărţii  ce  se  vor                                                      1  149  ha  pămînt,  toate  supra­                         căruia  se  desfăşoară  cursul   sub  raportul  creşterii  eficien­  anului  la  infăotui.'ea  a  oslui
                                                                                                                                                                  dc  perfecţionare
                                                                                                                                                                                   cuprinde
             organiza  la  căminele  cultura­                                                          feţele  ce  n-au  fost  folosite  pî­  ţionare  a  cadrelor  ce  con­                                                   ansamblu  de  sarcini  mobiliza­
                                                                                                       nă  acum,  vom  iriga  o  suprafa­  cură  la  siguranţa  circulaţi­  noutăţi  tehnice  din  domeni­  ţei  economice ?   toare.
             le,  biblioteci  şl  librării   să­                                                                                                                  ul  de  activitate  al  cursanţi­
             teşti,  în  şcoli,  unităţi  agricole   Inginerul  elertrom eranic  NI colae  Pătruţ  do  la  B.  M.  Llvo-   ţă  de  17  ho‘  Iar  pe  90  ha  vom   ei.  La  acest  curs  vor  par­  lor, probleme  de N.T.S., pre­
             şi  cercuri  de  citit  vor  cuprin­  zenl  cu  un  grup  de  mineri,  cUscutînd  ultim ele  noutAţl  privind  In­  executa  lucrări  de   desecări,   ticipa  mai  fntîl  şefii  unor   cum  şi  cîteva  teme  sociale.
             de  expoziţii  şl  prezentări  de   stalaţiile  electrice  la  „mina   din  deal",  Înaintea  linbarcftrll  în  au­  vom depăşi  planul  la  efective   districte  L.  de  pe  arterele
             cărţi,  întilniri  ale   cititorilor   tobuzul  care-1  va  transporta   la  locul  de  muncA.  de  animale  şi  la  producţia  a­                                 C.  AOANEI
                                                                                Foto  :  ION  LEON/VRD
             şalelor  cu  scriitori  şl   poeţi,                                                       nimalieră.  La  fondul  de   stat
             ţnli'niri  ale  cititorilor  şi  crea­
             torilor  de  naţionalitate   ma­
             ghiară  şi  germană,   dezbateri
             critice  pe  tema  „Cititorii   îşi
             spun  cuvîntul",  concursul  „li­  Sînt  necesare  acţiuni  permanenţe,  de masă,  penfru  ridicarea  potenţialului  productiv  al  pămîntului
             teratura   contemporană  —  o­
             glindă  a  omului  şl   societăţii
             noastre".  Cu  acest  prilej   se
             va  desfăşura  şl  concursul  do­
             tat  cu  premii  „Cel  mai  activ
             difuzor  de  carte",  la  care  pot
             participa  actualii  difuzori  pre­
             cum  şl  alţi  oameni  ai  muncii
             din  întreprinderi  şi  instituţii,
             lucrători  din  agricultură,  ca­
             dre  didactice  şl  elevi.  De  alt-  l   Prima  conferinţă  pe  ţară  a   de  acţiuni  trebuie  efectuat  şl   pentru  îngrijire,  efi  ar  mal  fi   schiţat  nici  un  gest  în  aceas­  de  efectul  favorabil  al  acţiu­
             fel,  în  cadrul  „Lunii  cărţii  Ia   secretarilor   comitetelor   de   în  comuna  Vetel,  îndeosebi   nevoie  de  un  buldozer  pen­  tă.  privinţă.  Preşedintele  co­  nilor,  conducerile  C.A.P.   nu
             sate",  în  cele  10  librării  să­  partid  şi  u  preşedinţilor  con­  la  cooperativele  agricole  din   tru  a  putea  readuce  în  cir­  operativei  agricole,   Nicolae   se  preocupă  do  mobilizarea
                                           siliilor  populare   comunale,   Leşnic  şi  Veţeb  La  cele  doua   cuitul  arabil  10  hectare   —   Nistoreşcu,  şi  inginerul  şef,.   cooperatorilor   la   lucru.  Sînt
             teşti,  ca  şl  în  unităţile  coo­
             peraţiei  de  consum  va  fi  re­  care  a  luat  în  dezbatere  pro­  unităţi  —  ne  relata  tovară­  teren  care  după  inundaţii  a   Petru  Luca,  ne  spuneau   că   şi   alte   unităţi   agricole
             împrospătat  stocul  de   cărţi,   bleme  cardinale  pentru  pros­  şul  Viorel  Oncoş,   primarul   devenit  neproductiv,  fiind  a­  pe  o  suprafaţă  de  45  de  hec­  --   în   comunele   Turdaş,
             urmînd  să  se  desfăşoare   o   peritatea  satelor,  n  subliniat   comunei  —  s-a  prevăzut  să   coperit  cu  nisip.  Se  desprinde   tare  unde  bălteşte  apa  pro­  Bietea   Română,   Romos,  Lă-
             susţinută  muncă  politică  pen­  necesitatea  întreprinderii  u­  se  realizeze  desecarea   unor   cu  claritate   din   aspectele   ducţia  de  furaje  este  simţi­  pugiu   de   Jos,   să   amin­
             tru  formarea  a  cît  mai  multe   nor  acţiuni  patriotice  de  ma­  suprafeţe  însumînd  150  hec­  prezentate  mai  sus  că  la  ca­  tor  diminuată,  iar   calitatea   tim   doar   cîteva   exemple
             biblioteci  personale.   Serile   să  în  vederea   fructificării   tare  şi  amenajarea  a  6  hec­  pitolul  realizări,  în  compara­  finului  este  total  nemulţumi­  —  unde  organizarea  muncii
             literare,  simpozioanele,   vizi­  depline  a  potenţialului  pro­  tare  pentru  irigaţii,  iar   în   ţie,  cu  ceea  ce  s-a  preeorrlzat,   toare.  Cu  toate  acestea  nu  s-a   şi  mobilizarea  cetăţenilor  la
             tele  colective  ale  elevilor  la   ductiv  al  pămîntului,  mobili­  ceea  ce  priveşte   ridicarea   cifrele  sînt  destul  de  palide.   mişcat  nici  o  lopată  de  pă-   realizarea  lucrărilor  de  îm­
             librării,  standurile  de   cărţi,   zării  tuturor  cetăţenilor  la  e­  producţiei  de  masă  verde  şi   Volumul  cel  mai  mare  de  fic­  mînt  pentru  a  ameliora  t<^   bunătăţiri  funciare  şi  de  ri­
                                                                         fin  s-a  propus  să  fie  curăţa­
             recitalurile  „Poeţii  noştri  cîn-   fectuarea  lucrărilor  de  îmbu­  te  peste  300  hectare  pajişti.   ţiuni  se  găseşte  încă  în  faza   renurile  degradate.  Nici   pe   dicare  a  potenţialului   pro­
                                                                                                                                    păşuni  şi  fineţe  nu  s-a  în­
             tă  partidul"  şl  „Viaţa  nouă-n                           Ce  s-a  înfăptuit  pînă  acum ?   de  Intenţii,  iar   mobilizarea   treprins  vreo  lucrare,  tere­  ductiv  al  pămîntului  nu   a
             sat  la  noi",  concursul  evoca­  nătăţiri  funciare  şi  de  spori­  La  C.A.P.  Leşnic  s-a   făcut   forţelor  locale  la  finalizarea   nul  nefiind  încă   repartizat   stat  în  centrul  atenţiei  orga­
             tor  „Momente  şl   locuri   de   re  a  producţiei  pajiştilor  na­                      planurilor  adoptate  lasă   de                            nizaţiilor  de  partid  şi  condu­
             neuitat",  ca  şl  acţiunile  ini­  turale.  Intr-o  serie  de  locali­  un  canal  pentru  înlăturarea   dorit.  O  asemenea   situaţie   pe  oameni.  O  asemenea  stare   cerilor  cooperativelor  agrico­
             ţiate  in  cadrul  „zilelor  cărţii   tăţi,  unde  organele  locale  de   excesului  de  umiditate  pe  o   este  cu  totul  de   neînţeles   de  lucruri  este  privită  cu  in­  le.
             agricole"  şl  altele  vor  marca   partid  şi  de  stat  au  manifes­  lungime  de  1 500  ml,  afectînd   dacă  se  are  în  vedere  faptul   diferenţă  şi  de  către  consi­  Deoarece   starea   vremii
             întreaga  perioadă  de  desfăşu­  tat  o  preocupare   susţinută   circa  25  de  hectare,  iar   In   că  în  cele  două  cooperative   liul  popular  comunal   (pre­  permite  să  se   lucreze   în
             rare  a  „Lunii  cărţii  la  sate".  pentru  înfăptuirea  dezidera­  C.A.P.  Veţel  s-a  săpat  meca   agricole  există  mari  resurse   şedinte  Ion  Filipescu),  caro   cîmp,  este  imperios  necesar
               Amplă  manifestare  cultural-                             nic  şi  manual  un  canal  care   de  sporire  a  recoltelor  care   nu  se  ocupă  de  organizarea   ca,  sub  conducerea  organelor
             educativă,  menită  să  deschi­  telor  amintite,  s-au  înregis­  permite  combaterea  stagnării   nu  sînt  puse  nici  pe  departe   temeinică  a  lucrărilor   do   locale  de  partid  şi  de   stat,
             dă  noi  porţi  spre  cunoaşterea  |  trat  rezultate  pozitive,  care   apei  de  pe  15   hectare.   In   în  valoare,  iar  producţiile  în   transpunerea  în  viaţă  a  pla­
              cărţii  social-poltice,  de  spe­  au  fost  evidenţiate  la  vremea   rest,  acţiunile  stau  sub  sem­              nului  de  îmbunătăţiri  funci­  în  fiecare  comună  şi  sat  să
             cialitate  sau  beletristică,  „Lu­  cuvenită.              nul  întrebării.  Primarul   ne   sectorul  zootehnic  sînt  dimi   are.                 se  întreprindă   acţiuni   de
                                                                                                                                                                  masă  la  materializarea  sar­
             na  cărţii  la  sate"  este  încă  o   Există  însă  unele  comune   spunea  că  se  aşteaptă  sosi­  nuate  din  cauza  neasigurării   Necesitatea  întreprinderii  u­  cinilor  prevăzute  în  planuri­
             concretizare   a  entuziasmului  j  unde  nu  s-a  asigurat  conti­  rea  unui  specialist  de  la  Ofi­  unei  baze  furajere  corespun­  nor   măsuri  energice   în  n-
              cu  care  oamenii  muncii  tra­  nuitatea  lucrărilor,  astfel  in­  ciul  de  îmbunătăţiri  funcia­  zătoare.        cest  scop  este  cît  se  poate  do   le  comunelor,  toţi  cetăţenii,
              duc  în  viaţă  programul   de   cit  acestea  să  fie  finalizate   re  pentru  a  trasa  locul  cana­  Deşi  în  luna  ianuarie  au   evidentă  ţinînd  seama  de  vo­  cu  mic  cu  ipare,  să  fie  mo­
              educaţie  socialistă  al  partidu­                         lelor  cc  trebuie  efectuate  în   fost  zile  (înd  sc  putea  acţi­  lumul  mare  de  lucrări  cam   bilizaţi  la  realizarea   exem­
              lui  menit  să  ridice   nivelul   într-un  timp  scurt,  pentru  ca   vederea  irigării,  că  după  n-   ona  intens,  cu  forţe  sporite   trebuie  finalizate  în  comună   plară  a  obiectivelor  care  vi­
              general  de  cunoaştere,  să  con­  să  aibă  o  eficienţă  cît  mai   dunarea  generală  a  coopera­  la  lucrările  de  îmbunătăţiri   —  la  C.A.P.  Jclcdinţi,  Dineu   zează  valorificarea  superioară   Iii  C.S.  IIiiDucioaia  încA  o  şarja   dc  oţel  pcsle  plan   care  se
              tribuie  la  formarea   omului   ridicată.  Potrivit   planurilor   torilor  se  vor  repartiza   pe   funciare,  la  coc-  lutrin  agri­  Mare,  Dineu  Mic  şi  Mărli-   a  potenţialului  economic  al   adangA  celor  m ulte.
              înaintat  al  societăţii  noastre.  stabilite,  un  volum  însemnat  oameni  suprafeţele  de  pajişti  colă  din  Mfulineşti  nu  s-a  noşti.  Dar,  deşi  sînt  convinse  localităţilor  rurale.
   1   2   3   4   5   6   7