Page 15 - Drumul_socialismului_1972_06

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 413 © DUMINICA 4 IUNIE 1972

A L M A N A H VERIFICAŢI-VA PERS PIÇACITATEA !
Ce reprezintă fotografia 7 FILMUL PE GLOB P R E E R I A
Un cetăţean din Blelefeld şnapsurl I Nota de plată a- data aoeasta, a filmului „Orizont
de-al
Cel
(R.F.G.), al cărui nume agen­ răta : 9,35 mărci pentru bere ternaţional al XVLU-lea Festival In­ pierdut*. Boyer va interpreta ro­
pentru
filmului
oo-
ţia Reuter, care transmite şl şnapsurl, 34,10 mărci ono­ pil, care a-a desfăşurat la Vene­ lul imul bătrin In virstă de -210
ştirea, nu-1 dezvăluie, s-a a- rariul grefierului, 900 mărci ţia, a-a Încheiat cu următorul ani.
marele
premiu
fost
★
flat In situaţia neplăcută de amendă pentru refuzul de a palmares : Ulmului „Liber*, a realizat „Intflntrile internaţionale alo
atribuit
a nu-şl putea achita nota de achita consumaţia, restul de de regizorul Iranian Nasser Ta- cinematografului tînăr“, care s-au
plată Intr-un local de noap­ peste 580 mărci... cheltuieli ghavl, pentru „înălţimea senti­ desfăşurat pină acum la Hyers,
exprimate*.
moral
Pre­
o
la
te. Omul băuse 12 halbe şl de judecată 1 mentelor oraşului Veneţia — desenu­ au avut loo a anul acesta prima Tou-
miul
Juriul
atribuit
dată
lon.
două şnapsurl. Patronul i-a * lui animat realizat de Bruno J. două mari premii — pentru cel
îngăduit să plece şl să adu­ Bottge (K.D.G.), „Diavolul soos mal bun film do lung metraj şl
Un
paralel,
mal
film
că banii de acasă. Neprezen- Miliardarul Paul Getty, din cutie“. copil Juriu adolescenţi pentru cel Totodată, bun lucrările de scurt
compus
din
şl
metraj.
pre­
tîndu-se pînă la ora Închi­ considerat cel mai bogat om de diferite naţionalităţi a atri­ miate au fost înscrise In buge­
derii, cetăţeanul a fost re­ din lume, a fost solicitat de buit marele premiu filmului po­ tul „Ttrgulul filmului* de la
„Pasărea
care
clamat a doua zi autorită­ o societate de binefacere lonez primit dealtfel de şl carton“, menţiune Cannes.
a
o
să-şl dea obolul pentru fon­
ţilor. Cazul a ajuns în faţa specială din partea Juriului com­ Frank Slnatra va Interpreta ro­
justiţiei. Datornicul s-a po­ dul ajutorării aborigenilor pus din adulţi. lul naratorului tn filmul „Micul
menit zilele trecute cu so­ australieni. Getty a semnat prinţ*.
cinci
După
★
coteala acasă : In total 1 529 imediat un CEC şl l-a înmî- celebrul o actor absenţă de Boyer ani, Costa Or a va as, cunoscutul rea­
nat delegatului. Mare i-a fost
ful-
Charles
mărci pentru 12 halbe şi 2 timul său film, „Cu picioarele lizator al filmului „Z“, va fi pre­
mirarea acestuia cînd a citit goale prin parc“, a fost realizat zent cu o nouă ecranizare caro
valoarea donaţiei : 10 dalorl 1 In 13B7) se va întoarce po pla- va fi, aşa după cum a anunţat
Aproape că s-a jenat să pre­ tourllo do filmare, pentru a tur­ tnsuşi autorul, un „fllm-privlrc"
zinte hîrtia superiorilor săi. na o nouă versiune, muzicală do asupra Americll Latine.
Se spune însă că aceştia s-au
Ştiinţa declarat foarte mulţumiţi,
declarînd că vor pune cecul
la păstrare într-un seif I Ei IN LUMINILE RAMPEI Coproducţia „Franco-Lon don Film“, cu participarea
socotesc că un asemenea Studioului cinematografic „Bucureşti", reproduce, in sce­
semn de „generozitate miliar­ Lorca şi Brecht pe scenele Sofiei nariul cuplului Pierre Gaspard-Huit şi Walter Ulbrich, du­
la zi dară" va deveni o mare cu­ Viaţa teatrală a Sofiei s-a îmbogăţit recent cu noi spec­ pă romanul lui Fenimore Cooper, parcursul unei lungi şi
valoarea
cecului
şi
riozitate
istovitoare călătorii a convoiului de emigranţi în ţinuturile
Intr-a­
va
cîteva
peste
devăr, creşte vertiginos. zile, un tacole. Astfel, teatrul „Ivan Vazov" a pus în scenă — pen­ îndepărtate ale Americii, pe terenurile triburilor de indi­
eni sioueşi şi pawneeşi, in căutarea visatului „pămint al
amator de curiozităţi a şl o- tru prima oară în Bulgaria — piesa lui Lorca „Casa Ber- făgăduinţei“.
ferit 100 dolari pentru cecul nardei Alba", în regia lui Encio Halacev, un talentat regi­
Magneţi puternici cu pricina I zor din generaţia tînără. ’Piesa se bucură de o distribuţie In regia lui Sergiu Nicolaescu şi Pierre Gaspard-Huit,
Dezlegarea In ediţia viitoare a „Caleidoscopului“. Foto­ de zile mari, reunind pe afiş numele a două artiste ale vor evolua in palpitanta aventură a grupului de emigranţi,
★ grafia apărută In numărul trecut reproducea coaja unei
Industria va dispune In portocale. Foto: V. ONOIU poporului — Irina Taseva şi Mărgărită Duparinova. petrecută in jurul anului 1775, pe lingă Helhnuth Lange,
viitorul apropiat de mag­ Tribunalul din Salisbury, De un deosebit succes se bucură spectacolele eu „Ope­ Pierre Massimi, Catherine Jourdan, şi actorii români Ion
neţi mai puternici şl mal capitala Rhodesiel, a avut de ra de trei parale“, de Bertold Brecht, prezentate pe sce­ Dichiseanu (Mathorée), Dorel lacobescu (Watorak), George
ieftini deoît cel utilizaţi judecat un caz destul de de­ Enciclopedica na teatrului dramatic „Sofia“. „Opera de trei parale“ este Demetru (Ismael Bush) şi Mircea Albulescu (Asa).
în prezent în tehnologia licat, cel al tînărulut A. Dou- o piesă cu vechi tradiţii în Bulgaria, unde a fost prezenta­ Contribuţia românească la acest film mai este repre­
modernă, de la motorul e- glas Smith, pentru trafic de tă pentru prima dată în 1929, adică simultan cu montarea zentată şi de colaborarea la realizarea imaginii — Geor­
lectric şl pînă la dispozi­ stupefiante. Pronunţarea pe­ Medicul clujean Gheorghe cu sute de ani In urmă. Se ei de către „Berliner Ensemble“. ge Cornea, André Zarra, a muzicii — Robert Mellin, Geor­
tivele de control şi apara­ depsei a stîrnit senzaţie, fi­ Bran a identificat mai mul­ freca pielea braţului cu o ge Grigoriu, iar decorurile sint semnate de arh. Marcel
tele medicale, fapt ce va ind socotită prea blîndă : te tipărituri şi manuscrise, pînză aspră, apoi locul se Ibsen în viziunea lui Bergman Bogos.
determina noi progrese în numai 200 dolari amendă şl care atestă faptul că medici­ ungea cu supuraţia bolnavi­
diverse domenii. In S.U.A. 6 luni închisoare, cu suspen­ na populară are in ţara lor. Infecţia neînsemnată re­ Regizorul Ingmar Bergman a montat recent pe scena
s-a descoperit că aliajele darea pedepsei. Pînă la ur­ noastră foarte vechi şi boga­ alizată astfel asigură o imu­ Teatrului dramatic din Stockholm cunoscuta piesă a lui
de cobalt cu anumite pă- mă toată lumea s-a dumirit. te tradiţii. Populaţia româ­ nizare totală. Copiii erau Ibsen „Raţa sălbatică". Premiera a avut loc în faţa unei
mînturl rare slnt excepţio­ A. Douglas Smith este una şl nească din satul Ripa de Jos, spălaţi cu laptele infectat al săli pline, în care se aflau numeroşi regizori şi critici din E d i t o r i a l e
nal de magnettzablle. Cer­ aceeaşi persoană cu fiul pre­ judeţul Mureş, precum şi din vacilor atinse de variolă. A- diferite ţări europene şi din S.U.A. Bucurîndu-se încă de
Editura
Univers
de
apă­
•
In
de
cetările întreprinse au unele zone de pe Someş şi ceste metode au fost desco­ la prima reprezentaţie de un mare succes, Bergman a fost rut • „Literatura latină“, sub a sem­ Nicolao „Cartea mea (Editura lut"» Car­
Ţaţomlr
condus la punerea la punct mierului rasist al Rhodesiel, din Făgăraş practica, de pil­ perite mult mai tirziu de invitat cu această piesă în numeroase capitale europene. nătura profesorului francez tea Românească). Ştiinţe dintre
a unul aliaj de cobalt şl Ian Smith 1 dă, vaccinarea antivariolică, dr. Jenner şi răspindite in Jean Bayet. Alături de o pre­ cele mal particularo (astrono­
ştiinţifică
samarlu care deţine recor­ Europa. Vaccinarea jenneria- Pentru melomani zentare so Încearcă a faptelor li­ mia, trigonometría, fizica geometria, j
terare,
reconsti­
o
atomi-
zoologia,
chimia,
dul magnetlzăril perma­ nă a fost introdusă şi la tuire foarte fidelă a întregului că, geografia, geologia, anato­
ŢARA CENTENARILOR şi Ţării Româneşti, de me­ ,® Casa de discuri Elec- Măllneanu, „Uite-aşa aş capodoperele literaturii latine. istoria, muzica, pictura, sculp­
nente. _ curţile domnilor Moldovei complex literar care a produs mia), apoi filozofia, filologia,
literatura
li
constituie
Primele rezultate ale dicii Pilarino şi Hesse. In trecord va scoate în curînd vrea să mor" de Elly Ro­ Lucrarea români prima pentru ci­ tura şi Nicolae Ţaţomlr furnizează
posibilita­
titorii
moti­
poetului
Republica Sovietică Socia­ un anume Zantari din satul 1804 apare la Sibiu, în tra­ un nou L. P. Este vorba de man, „Cine ştie a iubi" de te do abordare a unui vast do­ vele şl invenţiile din acest vo­
experienţei „Eale“ listă autonomă Abhază este Tamish, pe care îl credea in ducere românească, lucrarea împlinirea a 50 de ani de Temistocle Popa, „Ce-1 cu meniu literar şl cultural. lum.
considerată ţdra centenari­ virstă de cel mult 70 de ani, lui Neustetter: „Cuvinte ia înfiinţarea teatrului da tine suflete" şl „Fir-al ini­ • Editura Meridiane a lansat o Teofll Slmcnschy: „Un dic­
II)
¡La 5 luni după lansarea lor. Intr-adevăr, 2,58 la sută un reporter i-a urat să ajun­ despre altuirea vărsatului“, revistă românesc, cu care mă să iii" de Vaslle Vese- recent lucrarea lui John Re- ţionar al Înţelepciunii" (voi. sub
In
Editura
Junimea,
apărut
cuprinzlnd
satelitului ,,Eole\ din ce­ din întreaga populaţie are gă la 120; Zantari t-a cam iar in 1817 — broşura lui ocazie, Glcă Petrescu a în­ lovski. wald, Iul Paul Cezanne coresponden­ Îngrijirea Iul Mihall Grădinarii,
„Scri­
ţa
—
le 480 de baloane lansate, virsta de peste 90 de ani. De supărat, spunind că nu se aş­ Franclsc Bene „Scurtă învă­ registrat un „dublu" cuprin- ,© Discul ECE 0635 cu­ sori". Chiar dacă această vastă al doilea volum al dicţionaru­
cugetări
antice
numai 165 se mal roteau pildă, in satul Dzhegerda, 71 tepta să i se dorească să mai ţătură pentru vărsatul cel zînd o serie întreagă de prinde selecţluni din opere­ corespondenţă (peste două sute lui cuprinde teme cuprinse în­ şl
moderne
pe
adresate
în jurul Pămîntului. Expe­ bărbaţi şl 110 femei au intre trăiască doar un an, căci in mîntuitor". melodii de muzică uşoară tele „Singe vlenez“ de J. de scrisori cunoştinţelor personali­ tre literele D şl J. Textele slnt
sau
tăţilor
picto­
rienţa continuă cu prelu­ 80 şi 90 de ani, iar 19 au realitate el avea 119 ani bă­ ■Ar sau de pahar. Din ele, pen­ Strauss şl „Gludltta“ de Fr. rului, din perioada 1859-1906) nu traduse din limbile babilonia­
ge­
crarea rezultatelor ştiin­ trecut de mult peste sută! tuţi pe muchie ! Delfinariul din Constanţa, tru amatori, recomandăm Lehar, ambele reprezentînd reprezintă ea o se capodoperă cu a Interes, nă, chineză, daneză, egipteană,
citeşte
nului,
ţifice şi determinarea tra­ In această republică, omul Brinzetturile, laptele, legu­ „La margine de Bucureşti" ultimele creaţii ale compo­ din dorinţa de a participa prin engleză, franceză, germană,
punct
„Cu
Dendrino,
Gherase
de
iectoriei baloanelor care este considerat bărbat in toa­ mele şi fructele proaspete slnt un nou şi interesant turiştii lăutarii după mine" de Ion zitorilor respectivi. Vocile ea la marile evenimente şl re­ greaca antică, Italiană, latină,
atracţie
de
pentru
a
din
plutesc în derivă în emis­ tă puterea cuvtntului pină la alimentele de bază ale aces­ veniţi pe litoralul românesc, sînt „semnate" de Nicolai velaţii Jumătăţi pictura celei de al neogreacă, persană, sanscrită şl
două
a
secolului
fera sudică fiind focalizate virsta ie 90-100 ani. Numai tor oameni. Deşi ţara este u- Vasllescu, „Că doar n-o să Gedda şl soprana Annelise XlX-lea. spaniolă.
şi „interogate" de sateliţi. după ce trece de acest pisc, na din principalele producă­ tşi va inaugura peste puţin trăiesc cît lumea", de H. Rothenberger.
In prezent experienţa este i se poate spune, cu jumăta­ toare de tutun, băştinaşii fu­ timp ciclul spectacolelor pen­
tru public cu o familie mă­
completată cu o serie de te de gură, bătrin! Acolo nu mează extrem de puţin. Nu
geamanduri lansate In sco­ există termenul „cutare şi-a beau nici ceai, nici cafea. rită de „actori subacvatici“.
pul determinării traiecto­ Încetat activitatea, s-a retras Singura băutură, la diferite Lui Harly, primul delfin din Liceu! agricol Blaj
Marea Neagră dresat aici, i
riei urmate de masele de la... pensie". Munca, fiecare ocazii, este un vin special, u-
apă În Oceanul Atlantic după putere şi pricepere, este şor alcoolizat, denumit „apa s-au alăturat încă doi: Nas- Primeşte candidaţi la concursul de admitere pen­ A N U N Ţ
ta
defini­
care-şi
şi
Cristi,
şi Pacific. Baloanele lan­ preocuparea centrală a orică­ viţel de oi«“. Zahărul n-are tru anul şcolar 1972—1973 la specialităţile : contabili­
sate In grupuri de cîte trei rui om pină la adinei bătrî- căutare pe aceste meleaguri, tivează acum „numerele", sub
sau patru de la aceeaşi neţe. mierea de albine fiind de perseverenta îndrumare a tate şl merceologie agricolă, hortlcultură, protecţia Uniunea judeţeană a cooperativelor de consum
staţie de lansare nu ur­ lntilnindu-l intr-o zi pe veacuri atotputernică... dresorului Mihai Iosif. plantelor. Hunedoara—Deva recrutează candidaţi pentru exa­
mează traiectorii identice Candidaţii trebuie să ile absolvenţi al şcolii gene­ menele de admitere în anul I, pentru anul şcolar
sau apropiate cum ar fi rale (8 clase).
fost normal din punct de Noi încercări pentru rul Lupeni au trecut cam 1972—1973 la următoarele forme de învăţămînt:
vedere teoretic, ci se în­ sportul hunedorean: Jiul mulţi antrenori (C. Cărare, înscrierile se fac intre Î iunie şi 21 iunie a.c.
depărtează unele de altele joacă la „U“ Cluj ; Corvl- Sport-magazin I. Vlad, Mihalache, Ciur- Probele scrise şl orale se susţin între 22 iunie şi 1. Liceu economic — pentru specialitatea contabil-
după o perioadă variabilă nul, la C.F.R. Arad ; echi­ dărescu, Băcuţ şi acum din 3 Iulie» fiind precedate de vizita medicală şl constau merceolog.
în funcţie de sezon (10-12 pa de rug bl Ştiinţa Petro­ nou Mihalache). Oare nu şl din : matematică scris şi oral pentru toate specialităţile şi
zile în vara anului 1971 şi şani are unul dintre me­ S-au luat măsuri deosebit aceasta e o cauză a stagnă­ la alegere între limba română sau chimie pentru speci­ 2. Liceu industrial — pentru specialitatea electro­
respectiv 5-6 zile după e- ciurile decisive, cu Dlnamo de severe faţă de fotbaliş­ rii echipei la acelaşi nivel nist depanator aparate de radio şi televizoare.
chinoxul de toamnă). S-a Bucureşti. De asemenea, se tii olimpici şl conducerea de... pretendentă cu, şl du­ alitatea contabilitate şl merceologie agricolă şi între
constatat, de asemenea, că încearcă o tentativă de lor tehnică : nici un jucă­ pă un timp, fără şanse ? limba română sau biologie la specialităţile horticul­ 3. Şcoala profesională — pentru meseriile vînzător
baloanele au o mişcare de calificare în turneul final de tor nu mal are dreptul să Poate v nu numai antrenorii tura şl protecţia plantelor. în magazine săteşti, ospătar, bucătar, cofetar, croitor
ansamblu, şi după o săp- fotbal al juniorilor şi şcolari­ joace, în 1972, în vreo for­ sînt vinovaţi. Poate e do Absolvenţii cu diplomă de bacalaureat a celor 3 femei, croitor bărbaţi, bijutier-ceasornicar, brutar, ciz­
tămînă coboară mai întîi lor. în cadrul meciului Corvi- maţie reprezentativă ; Gh. vină şi deasa lor schimba­
spre Polul Sud, înainte de nul II — Metalul Oţelu Oia a fost eliberat din re... Campionul mondial specialităţi au dreptul să-şl continue studiile în în- mar, cojocar etc.
a urca în direcţia Ecuato­ Roşu, azi, la orele 9,30 pe funcţia de antrenor de lot de box (cat. mijlocie), Car- văţămîntul superior, în aceleaşi condiţii ca şl ab­
rului, după care se sta­ stadionul Constructorul din reprezentativ şi s-a renun­ los Monzon (Argentina), îşi solvenţii liceelor de cultură generală, sau să fie înca­ 4. Calificarea Ia locul de muncă prin ucenicie —
bilizează într-o poziţie in­ Hunedoara. Succes tineri­ ţat la serviciile antrenoru­ va pune titlul în joc, la 17 pentru aceleaşi meserii menţionate mai sus.
termediară. Lnele rămîn lor fotbaliştii hunedoreni 1 lui Gh. Constantin. Şi Mi­ iunie, cînd va întîlni, la draţi în producţie corespunzător specialităţii în care
însă „prizonier^“ ale re­ Cascadorii automobllişti nerul Lupenl a renunţat la Paris, pe campionul euro­ s-au pregătit. Examenul de admitere are loc în oraşul Deva în
giunilor polare, iar altele, francezi, prezenţi vineri la serviciile antrenorului Gh. pean, Jean Claude Bottier Informaţii suplimentare la secretariatul liceului perioada 22 iunie 1972 — 3 iulie 1972 pentru liceul
datorită mişcărilor rapide Hunedoara, au înregistrat Băcuţ. Nimic de zis In fa­ (Franţa) din Blaj, Piaţa Republicii, nr. 3, telefon 223.
ale maselor de aer, par­ un succes deplin. Se va Azi se încheie campiona­ (222) economic şi industrial şl în perioada 6—14 iulie 1972
curg Intr-o zl, sau două, forma, In viitor, un urmaş ţa motivelor actului, dar tul judeţean de fotbal. pentru şcoala profesională şl calificare la locul de
20-30 de grade latitudine hunedorean al virtuoşilor un fapt rămîne cert: în ul­ muncă prin ucenicie.
(2200—3500 km). pe patru roţi 7 Aşteptăm... timii doi ani, pe la Mine­ N. STANCIU
Liceul agricol Geoagiu La concursul de admitere se pot înscrie elevi şi
eleve, absolvenţi al şcolii generale ci. VIII—X, cu
A N U N Ţ Ă
domiciliul stabil în mediul rural sau tn oraşele Orăş-
concurs de admitere pentru specialităţile : horti­ tie şi Haţeg.
nu se cultura şi zootehnie. înscrierea candidaţilor la concurs precum şi infor­
înscrierea se face între 1 iunie şl 21 iunie 1972.
Probele scrise şi orale pentru concurs se susţin în­ maţii suplimentare puteţi obţine la U.J.C.C. Deva,
tre 22 iunie şi 3 iulie a.c., fiind precedate de vizita str. dr. Petru Groza, nr. 14, telefon 1122Î sau la
Puţine opere ale geniului uman l-a determinat pe scriitorul ame­ zeiger" din Bonn. Atîta vreme fără maşină", împotriva „fetişi­ I.J.E.Coop. Deva, str. G. Enescu» nr. 40, telefon
au declanşat mal multe contro­ rican Bergen Evans să afirme cu cit maşina circulă, prosperitatea zării" automobilului, împotriva medicală.
verse ca automobilul. In flecare cea mal mare seriozitate : „In este garantată". In acelaşi timp, agresivităţii" conducătorilor auto. Informaţii suplimentare la secretariatul liceului, te­ 12440 — compartimentul personal—învăţămînt.
an, marile companii constructoa­ zilele noastre, adevăratele poveşti „Neue Rhein-Zeittuig", comenttnd Deviza federaţiei respiră multă
re de automobile anunţă reali­ de dragoste sînt cele care au ca creşterea preţurilor la maşini, a- amărăciune: „Oamenii fără ma­ lefon nr. 40, comuna Geoagiu, judeţul Hunedoara.
zarea altor modele. Presa occi­ protagonişti omul şl maşina lui". vertizoază patronatul : „Preţul şini slnt şi ei oameni". (242)
dentală a făcut din automobil un Tot ce are legătură cu auto­ maşinilor este un factor politic 17 la sută din accidentele de (239)
personaj foarte Important, despre mobilul face obiectul Investigaţi­ la fol ea şi preţul pîLnii şi al maşină din S.U.A. se datorează .
care se vorbeşte mal mult dc- ilor statisticienilor, agenţiilor pu­ berii". defectelor de construcţie la bara
cit despre cel care l-au realizat. blicitare, a Instituţiilor şi opiniei de direcţie. Ralph Nader a de­ Creşterea continuă a nive­ organelor locale pentru a no
Economiştii afirmă că nivelul In­ publice. S-a stabilit că Germania UMBRE ŞI LUMINI monstrat prin numeroase exem­ lului de trai al oamenilor 1 cooperaţia meşteşugărească
dustriei automobilului reprezintă federală posedă cel mai activi ple că, făclnd economie la chel­ impune perfecţionări, înnoiri pune la dispoziţie spaţiile
indicele principal al puterii eco­ automobllişti, „productivitatea" Copilul drag al civilizaţiei pune tuielile de producţie, companiile necesare acestor puncte de
nomice şl tehnice a unul »tat lor anuală fiind In medie de în fiecare zi alte probleme. constructoare nu se gindesc la şi în domeniul prestărilor servire. Ne referim la co­
modern. Dacă ea cunoaşte scă­ 17 500 km pentru fiecare condu­ Intr-o zl de septembrie a anului cel care va ţine volanul. de servicii către populaţie.
deri şi piedici In export, întrea­ cător autor. Urmează apoi Sue­ 1899, un oarecare domn Bliss a Pe vremea cînd automobilele Trei răspunsuri date de Dezvoltarea şi diversificarea munele Sarmizegetusa, Pui,
ga economie este ameninţată de dia, S.U.A., Italia, Marea Brita­ fost omorlt de o maşină, în timp nu erau chiar atlt de numeroase, Băniţa, Geoagiu, Baru, Zam
criză. Automobilul este unul din ni« şi Franţa. R. F. a Germa­ ce cobora diutr-un tramvai, la gazul de eşapament nu era im tovarăşul Leontin ■ Blăjan, şi Băiţa.
principalele mize ale „războaie­ niei numără 112 unităţi motoriza­ New York. A fost prima victimă subiect de nelinişte. Astăzi el a preşedintele Uniunii judeţe­
o
lor comerciale" attt de frecven­ te pe kilometru de drum, mal devenit din problemă au gravă. Spe­ că prestărilor — în raport cu Pentru realizarea acestei
cialiştii
R.F.G.
calculat
te in Occident. Milioane do oa­ automobilele emană anual peste ne a cooperativelor meşteşu­ dezvoltări am prevăzut să
meni se ocupă de producerea şl găreşti. creştem numărul cooperato­
întreţinerea automobilelor, aces­ 10 milioane tone de materii no­ — Cum se vor dezvolta în
tea reprezentînd pentru el sursa S E R I ( I ) cive, incluzind 7 000 tone de cerinţele populaţiei rilor calificaţi în aceste me­
de subzistenţa. plumb. Milioane de cetăţeni res­ următorii ani prestările de serii cu peste 60. In paralel
Consideraţiile care vor urma se piră o atmosferă otrăvită... servicii la domiciliu ? se vor organiza cursuri do
bazează pe Informaţiile furnizate a automobilului, Înregistrată In Automobilul a fost făcut ca să — In vederea îmbunătăţirii troducem forme moderne de
Îndeosebi de presa vest-germană. mult dectt oricare altă ţară din America. Do atunci, insă, pe te­ circule. Dar în ultima vreme au de nevoile reale ale popu­ perfecţionare şi policalificare.
tot
mal
maşini
puse
In această ţară, Industria auto­ lume. Aici există peste 14 mi­ ritoriul S.U.A. au pierit In urma fost circuit, rămînîndu-le multe ce în şi diversificării prestărilor servire dintre care menţio­ laţiei de la sate. Baza tehnică şi materială
din
în
mobilului are o bogată tradiţie lioane de maşini care pot trans­ accidentelor de maşină aproxima­ ce mai puţin spaţiu. In marile de servicii, uniunea judeţea­ năm : servirea pe bază de In următorii ani va' con­
(este suficient» să-l amintim pe porta 60 milioane persoane. Ceea nă şi cooperativele organi­ se va îmbunătăţi urmînd ca
inventatorii şl constructorii Otto, ce înseamnă că tontă populaţia tiv două milioane de oameni. In oraşe vest-europene trebuie să te abonament, organizarea de tinua dezvoltarea activităţi­ în cîţiva ani să investim în
Diesel, Dalmler, Benz etc.) şl re­ ţării ar putea să circule, simul­ 1970, pe stTâzilc americane au invlrţi multă vreme pînă găseşti zează şi în acest an noi ac­ staţii dispecer pentru diri­ lor de întreţinere şi reparaţii procurarea de mijloace de
flectă destul de fidel tendinţele tan, In automobil. murit 55 500 locuitori. un Ioc de parcare. Parizienii au ţiuni pentru cercetarea ce­ jarea lucrătorilor în activităţi­ a aparatelor electrocasnice.
de dezvoltare şl perspectivele au­ Psihologii se Interesează şi ei In fiecare an, încetează din învăţat să se aşeze In rîndul de rerii populaţiei. In scopul transport şl aparatură diferi­
tomobilului 1» scară mondială. de automobil. „Flecare maşină, viaţă pe străzile din R.F.G. echi­ maşini, busculînd celelalte vehi­ le ce se pretează la acest electrotehnice şi electronice tă peste 6 milioane lei.
afirmă „Frankfurter Rundschau“, valentul populaţiei unul mic oraş cule cu para-şocurile maşinilor cunoaşterii cererilor vom fo­ lucru, organizarea depanării din cadrul oraşelor judeţu­ — Ce îmbunătăţiri vor fi
AUTOMOBILUL ŞI OMUL cuprinde mult mal multă psiho­ (150 000 în ultimii zece ani). De lor ; aşa se explică de ce, in losi mai multe metode de la domiciliul cetăţenilor şi
logie declt şi-ar putea Imagina la Începutul existenţei Republicii disperare de cauză, ajung să-şi lui, dotînd aceste unităţi cu aduse aciivităţii Ia staţiile
producătorii şi proprietarii el". Federale a Germaniei şl pînă In părăsească maşinile chiar şi In cercetare: consfătuirile cu dotarea lucrătorilor cu mij­ mijloace de transport şi a- ..Autoservice" ?
Două persoane fac cunoştinţă: Asociaţiile feminine americane prezent au murit de pc urma mijlocul străzii. Velticulele au a- populaţia, prezentările de
„Permiteţl-ml să mă prezint : recomandă tinerelor să-şi aleagă accidentelor de maşină un sfert juns să circule sub pămint sau loace minime de transport paratură necesară deservirii — Cooperaţia meşteşugă­
Frănkel, consilier comercial, 40 viitorii soţi In maşină: „Puteţi de milion de locuitori (aproxima­ deasupra clădirilor şl totuşi locu­ m'odele urmate de discuţii cu şi depanare. populaţiei la domiciliu. A- rească are sarcina de a dez­
cp". să-l trimiteţi de la început la tiv 19 000 In 1970). rile de parcare sînt insuficiente. asistenţă, expoziţii cu pre­ — Cum va fi rezolvată ceastă formă o considerăm volta activitatea de autoser­
„Indntat, contele Dohna, 60 plimbare dacă nu se opresc în In R.F.G., specialiştii au înce­ Vacanţele pe roţi pot să dege­ zentarea unor produse şi cu corespunzătoare în judeţul
cp". Este legenda unei caricaturi faţa pasajelor pentru pietoni". put să studieze cauzele acciden­ nereze în coşmaruri. La orele do problema prestărilor către vice numai în raza munici­
publicată In presa germană a a- Albert Sting, doctor In psiholo­ telor. Acestea sint numeroase : vlrf, In timpul week-end-ului, preluarea de comenzi cu a- populaţia de la sate în pri­ nostru, cunoscînd că are un piului Deva, pentru care
nului 1906. gie la Ludwigsburg, este mal ca­ concepţii defectuoase de ordin trebuie să te înarmezi cu o răb­ ceastă ocazie, autoînreglstra- vinţa întreţinerii şi repară­ grad mare de urbanizare, iar ne-am prevăzut ca la actuala
De atunci însă lucrurile s-au tegoric: „In momentul în care o- tehnic ale maşinilor, ciocniri, dare deosebită pentru a putea rea, înregistrarea cu ajutorul rii aparaturii electrocasnice, amplasarea oraşelor în ju­
schimbat mult. Autoritatea auto­ mul se aşează la volan îşi scoa­ drumuri necorespunzătoare, stare aştepta cu calm, în Interminabi­ recensorului. staţie să construim o hală
deplasează
se
care
coloane
mobilului asupra omului a cres­ te masca. Viaţa sa Interioară iese de ebrietate... Şi mai există încă lele ritm de melc. Statisticienii din electrotehnice şi electronice ? deţ creează condiţii ca popu­ pentru reparaţii mijlocii şi
în
în
profundă,
cut concomitent cu puterea mo­ la suprafaţă". o cauză, este mai treoută sub care tăcere. R.F.G. au calculat că automobi­ După stabilirea pe plan ju­ — Pentru activitatea de în­ laţia sătească să poată fi capitale la autoturismele pro­
general
torului său. Potrivit unul sondaj Foarte adesea Importanţa auto­ Ea a fost semnalată de profe­ lele slnt mal mult imobile declt deţean — cu sprijinul orga­ servită prin atelierele mobi­
efectuat de Institutul LVlckert din mobilului întrece orice limită. sorul Helmut Schclsky la un In mişcare. nelor locale — a nevoilor ce treţinere a bunurilor de fo­ prietate personală.
Tubbingen, numai 23 la sută din­ Iată un fapt incontestabil: in congres de circulaţie rutieră, Cu toate acestea, automobilul losinţă îndelungată se vor le ale unităţilor la care ne In celelalte localităţi ale
tre locuitarii R.F.G. consultă un R.F.G., o persoană din nouă, o- desfăşurat la Essen. Accidentele rămîne idolul publicului, copilul trebuie satisfăcute în toate stabili normative de organi­ referim. judeţului, dezvoltarea acestei
medic peiftru un examen profi­ eupată direct sau nu în indus­ mortale, a declarat el, „reprezin­ drag al destinului. Problemele profilele de activitate, vom De asemenea, în comunele
lactic, dar 75 la sută fac regu­ trie, munceşte pentru automobil. tă una din consecinţele constrin- sale, viitorul său fac obiectul de­ trece la îmbunătăţirea planu­ zare şi desfăşurare a deser­ activităţi, după indicaţiile
lat revizia motoarelor maşinilor In S.U.A. statisticile sint mai im­ gerii economice şi a concurenţei liberărilor de la tribuna parla­ virii populaţiei în condiţii mari cu solicitări mai deo­ primite, se va realiza prin
lor. Un om din trei consacră presionante. Un patron şi un sa­ existente în sistemul economic mentarilor, în congresele ştiin­ lui cincinal de dezvoltare a sebite vom organiza puncte unităţile Consiliului popular
cea mai mare parte a timpului lariat din şase şi-au legat soar­ occidental". ţifice, în faţa standurilor din sa­ reţelei de unităţi de deser­ optime. Aceste normative vor de depanare, care vor func­ judeţean.
său liber Îngrijirii maşinii ; tmul ta de automobil. Un dolar din loanele de automobile, in Jurul vire a populaţiei. asigura o cuprindere mai
din cinci o întreţine şi o repară patru este cheltuit pentru maşi­ La Paris există de oîţiva ani meselor familiale. ţiona în permanenţă sau cu
or­
singur. Se înt.implâ adesea ea a- nă. > o federaţie de internaţională a Aceasta In următorii ani ai cinci­ completă a întregului terito­ program redus. In această di­ Convorbire consemnată de
ganizaţiilor
pietoni.
reastă pasiune să fie fatală pen­ „Prosperitatea noastră s-a in­ luptă pentru drepturile „omului (Va urma) nalului ne propunem să in- riu al judeţului în funcţie recţie vom solicita sprijinul
tru liniştea familială, fapt care stalat pc roţi, scrie „Gcneral-An- ION CIOCLEI