Page 15 - Drumul_socialismului_1972_11

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 543 ® SIMBATĂ 4 NOIEMBRIE 1972

MINUSURI ÎN APROVIZIONAREA

DE NOAPTE A UNITĂŢILOR COMERCIALE

Cititorul nostru, ştie că a- blemă, s-au promis soluţii, brică sortimente pe care nu — O.C.L. Alimentara are
numite unităţi comerciale se dar... le cerem. Receptionerii noştri receptioneri'la noi pentru fie­
aprovizionează noaptea, pen­ Ne-am oprit şi la unitatea sînt puşi, la ora 21,00, în fa­ care maşină ce pleacă cu oîi-
tru ca dimineaţa să-şi pri­ cu cel mai mare vad comer­ ţa unui fapt împlinit: „Asta nea pe reţea. Dar aceşti re­
mească clienţii cu rafturile cial, unitatea nr. 86, din cen­ este pîinea care se va duce ceptioneri sînt doar cu nu­
pline. Aceste unităţi sînt în trul vechi al Hunedoarei. Aici pe reţea in noaptea aceasta. mele. Nu se oricep la oroble-
principal cele care desfac şefa de unitate era lipsă, în- Vă place, bine. Nu vă place, me de pîine şi de calitate,
pline, lapte, produse lactate. locuitoarea — de asemenea, bine. Noi o ducem" — spun mai ales. Recunoaştem că şi
Hunedoara, la o oră mati­ aşa că am rugat o lucrătoare cei de la panificaţie. lucrătorii noştri care fac a-
nală, odată cu cei dinţii cum­ să ne vorbească despre modul — Ce ar trebui, după pă­ provizionarea noaptea mai
părători. Cu întrebarea : Cum cum decurge aprovizionarea rerea dv., să rezolve secţia au multe de pus la punct.
vă satisface aprovizionarea care se face noaptea. de panificaţie, pentru a nu Faptul că uneori pîinea este
CARTEA POLITICA de noapte?, am trecut pe la — Din cauză că am avut mai fi nemulţumiri ? — între­ veche se datorează comenzi­
unităţile\ ce vînd pline, lapte mari neplăceri cu aprovizio­ băm noi. lor nejudicios întocmite de
— Mai întîi şi întîi să res­
narea ce se făcea noaptea, de
şi produse lactate. Răspunsu­ cîteva luni n-am mai admis pecte procentul stabilit de 60 către unii şefi de unităţi. Ei
comandă, apoi tot ei refuză
„PARTIDUL ŞI TINERETUL“ Autori hunedoreni In librării rile le vom reda succint. să ni se aducă marfă noaptea la sută din cantitatea totală anumite cantităţi. Dar refu­
—
Primesc uneori pîine
zurile care vin de la ei se
de aprovizionare, cantitate ce
— ne spune vînzătoarea Mar-
murdară sau veche, Se aduce
vrac. Apoi destul de frecvent, ta Zenza. Dispăreau pîine, trebuie transportată noaptea. întorc tot la ei. (A doua, a
In seria de culegeri „Docu­ C.C. al P.C.R. din noiembrie- © Cunoscutul poet hune- tura Albatros. Lansarea ro­ cînd număr specialităţile, con­ iaurt, smîntînă, sana, unt, uni- Apoi, desigur, respectarea treia zi, sub formă de pîine
mente ale Partidului Comunist decembrie 1967". Aceasta se dorean, Iv Martinovici („Cer­ manului a avut loc la şcoala stat că sînt mai puţine decît veche! — n.n.). Noi promi­
Român" remarcăm apari­ poate realiza doar prin dez­ cul de aur", „Ca să fii stea") generală nr. 4, cu un cuvînt trebuie — notăm spusele to­ tem o redresare a întregii
ţia în acest an a volu­ voltarea pasiunii pentru în­ şi traducător din lirica uni­ introductiv susţinut de cri­ varăşei Lucia Crăcană, şefa noastre activităţi. Deşi avem
mului „Partidul şi tine­ văţătură şi activitate mate­ versală, încearcă o incursiu­ ticul Al. Covaci. unităţii de pîine nr. 123. Calitatea servirii—imperativ multe probleme grele de re­
retul", constituind o sinte­ rială, prin preţuirea şi respec­ ne în domeniul romanului ,— Ce credeţi că ar trebui zolvat.
ză pe cit de interesantă pe a- tul faţă de făurirea bunurilor de aventuri. Joi, la Hune­ © In Editura Eminescu a făcut pentru ca aproviziona­ ~k
tît de utilă celor care au tan­ materiale şi spirituale. Se re­ doara, în prezenţa autorului, apărut de curînd volumul de rea ce se face noaptea să fie, al comerţului modern Aşadar, comerţul cu une­
genţă cu educaţia sau munca comandă, de asemenea, orga­ a fost prezentat cititorilor nuvele „O singură noapte", intr-adevăr, cum se cere ? le produse de bază — pîine,
tinerei generaţii. Incepînd cu nizarea în întreprinderi şi in­ romanul „Pe sub arcada por­ sub semnătura lui Dumitru — Să se respecte întru to­ lapte — are o fată ce se...
o incursiune istorică şi ana- stituţii a unor manifestări e- ţii negre...", apărut în Edi­ Dem. Ionaşcu, din Petroşani. tul regulile de igienă la trans­ primeneşte noaptea. Există
Sizînd tradiţiile glorioase de ducative cu scopul cultivării portul şi manipularea piinii, tatea noastră desfăcînd şi pro­ - strictă a normelor de calita­ însă toate condiţiile ca si
muncă şi luptă ale tineretului la tineri a dragostei faţă de să se facă o aprovizionare duse lactate. te, igienă şi curăţenie — pre­ noaptea să se Iacă o bună a-
din patria noastră, secretarul meseria aleasă, de colectiv şi promptă, delegaţii noştri, ai Măsura luată de a nu se cizează Viorel Suciu. provizionare, respectîndu-se
In ceea ce priveşte desface­
general al partidului, tovară­ de unitatea în care lucrează. O.C.L. Alimentara să-şi facă mai aduce pîine noaptea are rea laptelui, trebuie subliniat pe de-a-nlregul regulile de
repercusiuni
însă
neplăcute
şul Nicolae Ceauşescu, urmă­ O altă formă de realizare a conştiincios datoria, distribui­ că la O.C.L. Alimentara Hu­ igienă şi curăţenie, cantităţile
pentru acei hunedoreni —
reşte drumul complex al isto­ acestui deziderat este parti­ torii secţiei de panificaţie Hu­ foarte mulţi la număr — care nedoara există o experienţă şi calitatea produselor. D:n
rîndurile noastre, scrise de la
riei de la crearea Uniunii Ti­ ciparea tineretului la acţiuni­ In oc nedoara să dovedească cinste cumpără pîine de la această bună. 36 de remizieri vînd lap­ Hunedoara, se pot trage cîte­
neretului Comunist şi lupta le de muncă patriotică. şi corectitudine în muncă. unitate. Pentru că acum apro­ te în toate cartierele Hune­ va concluzii elocvente.
împotriva exploatării sub con­ Marea majoritate a tinere­ — Mi se aduce uneori —- vizionarea se face atit dimi­ doarei. Din cantitatea de lap­ Producători şi comercianţi
ducerea partidului, la munca tului producător de bunuri în aprovizionarea de noapte, neaţa, cit şi la amiaz.ă şi sea­ te ce se desface la Hunedoa­ se acuză şi se şicanează reci­
eroică de după eliberare şi materiale o constituie tinere­ steagurilor bineînţeles, cînd noi nu sîn- ra, tocmai la orele cele mai ra peste 65 ta sută se vinde proc, pe seama bunei şi ope­
din anii edificării societăţii tul muncitoresc. Acesta are tem aici — pîine de- slabă aglomerate, la orele ieşirii prin remizieri, în primele ore rativei aprovizionări a maga­
socialiste multilateral dez­ un rol determinant în activi­ calitate, tără aspect comercial. din schimburile de muncă din ale dimineţii. Vînzarea lapte­ zinelor. Şi asta, din cauză că
voltate, ce se desfăşoară sub tatea U.T.C. Alături de cel In ochii steagurilor tale ţară Nu ştiu ce lac receptionerii combinat, ceea ce dă naştere lui în cartiere, prin remizieri, aprovizionarea pe timpul nop­
ochii noştri. muncitoresc, tineretul de la noştri. Doar ei ne reprezintă, la aglomeraţii nejustificate, începe la orele 5. ţii nu e sever urmărită şi
Textele cuprinse în volum sate contribuie intens la mo­ se-aprinde graiul meu de adevăr, ei răspund de calitatea pro­ la multe nemulţumiri şi neplă­ — Rău este că întreprinde­ controlată nici de comercianţi,
se referă şi ia educarea mul­ dernizarea agriculturii. Dar, cum în april fîntînile-nfioară duselor ce intră in unităţile ceri. rea de industrializare a lapte­ nici de producători. Distribui­
O.C.L. Alimentara Hunedoara
tilaterală a tineretului, dato­ în acelaşi timp, o mare par­ steaua căzută-n florile de măr. — ne spune Maria Crişan, Cerem şi părerea şefului lui din Simeria nu respectă torii sînt lăsaţi să facă ce
rie de înaltă răspundere a te a tinerilor se află pe băn- şefa unităţii nr. 76. serviciului comercial de la sortimentele pe care le co­ cred ei de cuviinţă. Nu s-a
societăţii noastre, şi se termi­ ' cile şcolii. Sarcina supremă In ochii steagurilor tale ţară — Astăzi am respins la re­ O.C.L. Alimentara Hunedoara, mandăm, procentul de grăsi­ înţeles că disciplina muncii,
nă prin cîteva aprecieri pri­ a acestora este de a învăţa e drumul meu ca albia unui rîu cepţia în unitate 250 de piini, tovarăşul Viorel Suciu. me al laptelui, uneori aduce cea contractuală, nu trebuie
vind mişcarea contemporană necontenit, de a pătrunde tot statornicit ca jarul lingă pară bineînţeles, din motive de — Avem doi receptioneri de laple mai mult decît cerem, slăbită în nici una din cele 24
a tineretului şi activitatea in­ mai adînc în universul larg slabă calitate — precizează calitate la secţia de panifica­ normal, acesta nu se vinde, de ore ale zilei. In Uocul în­
ternaţională a U.T.C. şi al cunoaşterii. O condiţie a înţelegîndu-mă-n joc pururi viu. Milica Maier, şefa unităţii de ţie. In curînd vom avea trei. dar uită să-l ridice pe cel ce suşirii acestui adevăr, unii
U.A.S.R. însuşirii multilaterale a de­ desfacere a piinii nr. 82. din Pe fiecare schimb cîte unul. rămîne, pentru a-1 prelucra — caută scuze, acuze cu sau fă­
„...Formarea tinerei genera­ prinderilor şi cunoştinţelor să ard însemn şi tînăr dor in vatră piaţa Hunedoarei. Dar mă lo­ Dar acestora nu li se permi­ încheie Viorel Suciu. ră acoperire. Şi aşa ajunge
ţii de constructori ai socia­ este participarea largă a e- ca un amurg ales, sortit să-şi lase vesc uneori de greutăţi. Dară te să facă o recepţie cum ar Nu se putea să nu căutăm să se compromită cîte o mă­
lismului şi comunismului con­ levilor şi studenţilor la acti­ săgeata lui inscrisă-n piatră resping pîinea şi rămîn în trebui. Am făcut si adrese un răspuns şi la secţia de pa­ sură bună, luată pentru a a-
stituie una din preocupările vitatea de producţie. şi-n zare duhul ce-i rămase. gol, e rău: dacă o preiau şi către secţia de panificaţie în nificaţie din Hunedoara. Aici, sigura în toate magazinele
centrale, o îndatorire de o- Aşa cum am arătat, culege­ pe cea de slabă calitate, ar­ acest sens. Apoi, secţia nu interlocutor ne-a fost tovară­ servirea optimă.
noare a întregului partid" — rea dedică un număr de texte Vamă prin vremi cetăţile în sus să, necoaptă, iar este rău. respectă gama de sortimente şa ing. Elena Moise, şefa sec­
arată tovarăşul Nicolae problemelor solidarităţii in­ cum mina prin Carpaţi le înălţară Am ridicat mereu această pro­ pe care noi o solicităm, fa- ţiei. GH. I. NEGREA
Ceauşescu. Intr-adevăr, epoca ternaţionale a tinerelului din
noastră de străduinţă şi suc­ ţările socialiste, cu toate or­ mă strigă şi chiar zări de nu-s
cese cere un număr tot mai ganizaţiile revoluţionare şi sînt ochii steagurilor tale ţară.
mare de cadre multilateral democratice ale tineretului de ION SĂLISTEANU
pregătite profesional, cu un pretutindeni, în scopul susţi­ Hă răspundem la întrebare Aflăm din judeţ
profil moral superior şi cu nerii luptei popoarelor pen­
concepţie ştiinţifică, materia- tru eliberarea socială şi na­
list-dialectică despre lume şi ţională, pentru libertate şi in­ Teodor Serob — Simeria. tea elibera duplicatul cerut. 'l CENTENAR Ursu a plecat spre'^Constan-
viaţă”. Aşa cum au subliniat dependenţă. Cenaclu! literar „Meşterul După numirea unui tutore D. Dumitraşcu — Hunedoa­ \ ţa. In Deva, soţii Gerda şi
în numeroase rînduri docu­ pentru minoră, procesul va Ii ra. O mamă are dreptul la Teodor Pantea trăiau bucu­
mentele partidului nostru Această succintă prezenta­ reluat. In faţa instanţei veţi program redus pentru alăpta­ S Peste puţin timp, Liceul ria regăsirii domiciliului copi­
„este necesară o muncă per­ re invită lâ o reluare apro­ spune şi pretenţiile dv. în re pînă la împlinirea vîrstei ^ din Simeria va sărbători 100 lului, dar şi regretul despăr­
manentă pentru înarmarea ti­ fundată a sensurilor şi sem­ Manele" din Petroşani privinţa cheltuielilor de ju­ de 9 luni a copilului. i de ani de existenţă. In vede- ţirii de o fetiţă care aflase
neretului cu ferme convingeri nificaţiei ideilor cuprinse în 0 decată. Ana Pop — Hunedoaa. Sa­ > rea acestei sărbători, s-au in căminul lor căldura părin­
politico-ideologice, cu ideile lucrarea „Partidul şi tinere­ Constantin Conceatu — lariaţii care au în întreţinere ţ iniţiat, printre altele, şi mă- tească.
marxism-leninismuiui, pentru tul". Fără îndoială că utili­ şi-a reluat activitatea 1 suri pentru înfrumuseţarea
i. educarea lui în spiritul pa­ tatea lor constituie un îndemn Hunedoara. Aţi primit răs­ mai mult de 3 persoane, deci } clădirii şi a curţii şcolii. La
triotismului socialist ■ şi inter- ... la^_a£fj]iza şi însuşirea dezide­ De curînd, cenaclul literar cipiu prin organizarea unor ma­ puns din partea Consiliului cel puţin 4, şi nu au nici un \ ora actuală, lucrările - în- NEVINATOREASCA I
popular al municipiului Hu­
» naţionalismului proletar". ratelor societăţii socialiste „Meşterul IVIanole“ din Petroşani tinee, şezători şi prorele ljţej’n*. nedoara. S-a constatat că re­ fel de venituri proprii benefi­ ^ tîrziate pînă acum - au in-
activitatea.
reluat
Cenaclul
„In centrul activităţii do contemporane, printre care, şi-a din conducerea căruia fac re, seri de poezie, inTiiniri eu pu- partizarea apartamentului la ciază de reducere de impozit i trat în cursul normal. S-au In pădurea Căstăului, vî-
—
bi.cul.
formare a tineretului va tre­ cele ale tineretului, sînt de parte scriitori, activişti culturali, Lucrările cenaclului se vor care vă referiţi s-a făcut le- pe salariu de 30 la sută, cal­ ' terminat de pildă instalarea nătorii din zona Orăştiei, că­
culată la salariul tarifar.
bui să se afle educarea prin majoră importanţă. ziarişti — şi-a propus ca pe lingă desfăşura bilunar şi vor avea qal, la propunerea conduce­ ţ încălzirii centrale, zugrăvitul rora li s-au alăturat, in spri­
tine­
îndrumare
loc in sala de lectură a Casei de
muncă şi pentru muncă" se Prof. ANA POP SIRBU activitatea de să sprijine a activita­ cultură a sindicatelor din Petro­ Petru Clep — Boiţa. La i clădirii, vopsitul tocurilor de jin, o parte din vînătorii De­
condeie
relor
arată în „Hotărîrea Plenarei Hunedoara tea cuilural-educativâ din muni- şani. rii C.S.H. stabilirea duratei concediului / la ferestre şi nivelarea tere- vei au organizat o partidă
Nicolae Bărblţă — Hune­ de odihnă al tinerilor în vîr- de vînătoare de mistreţi. Cei
doara. Suma de 200 lei la ca­ stă de pînă la 18 ani se ia 1 nului din curtea şcolii. doi mistreţi, de 180 kg, re­
re vă referiţi vi s-a restituit în considerare vîrsta pe care coltaţi cu această ocazie,
de către circumscripţia fi­ ei au avut-o la 1 ianuarie a CĂLDURA PĂRINTEASCA vor fi valorificaţi prin planul
„Ceea ce nu se schimbi niciodată sfnt hftt irnr w nanciară Hunedoara cu man­ anului calendaristic respectiv. la export, ale cărui sarcini
R a d u (' i o b u n u
datul poştal nr. • 39/040514.
Deci, dacă fiul dv. împlineşte
au fost onorate pînă în pre­
Paul Klusch — Hunedoara.
I I í 1 I i Ip j Va revine să plătiţi numai vîrsta de 18 ani în luna no­ l Timp de o săptămînă, in zent în mod exemplar.
iembrie 1972, în anul în curs
/ casa familiei Teodor Pantea,
aspiraţiile şi sentimentele general umane“ 35 lei, urmînd a vi se restitui are drept la un concediu de 1 din Deva, cartierul Gojdu, IN A 398-A ZI... \
diferenţa încasată în plus.
^ blocul E 5, apartament 83, a
odihnă cu durata de 18 zilei
Ioan Ullcan — Orăştie. Re­
gionala de căi ferate Deva a lucrătoare. i simţit căldura părintească un \
' copil. O fetiţă pistruiată, cu
Nicolae Bordea — Hune­
cercetat cazul relatat de dv. \ păr roşcat, în vîrsta de 10 Leodor Coman, din Coro-
— In primul rîntl ţinem ca, In unor asemenea creaţii din litera­ cum se ştie, aţi obţinut premiul doara. In legătură cu proble­
numele cititorilor noştri, să vă tura noastră contemporană. pentru proză al Uniunii Scriito­ Adresaţi-vă dînşilor pentru a ma care vă interesează, ur­ i ani care, prin împrejurări ne- ieşti, locatar al casei cu nu­
felicităm cu prilejul apariţiei in — Este una dintre cele mai ne­ rilor din R.S.K., critica literară recupera cheltuielile făcute. / cunoscute, a ajuns la Deva mărul 93, din acest sat de
librării a nouliti roman „Zilele“. plăcute întrebări care pot fi pu­ v-a inclus in riadul scriitorilor Nicolae Păsat — Hunedoa­ mează să vă adresaţi secţiei \ tocmai din Constanţa. Cînd oameni harnici şi aşezaţi, a
Totodată, avem satisfacţia de a se unui scriitor. Ea poate veni ardeleni „de tradiţie“. Acum, „Zi­ financiare din cadrul Consi­ V:
călătorit fals 397 de zile, cu
fi găzduit in coloanele ziarului tot atit de bine şi din partea lele“ vor să întărească această ra. Ajutoarele pentru incapa­ liului popular al municipiu­ i Gerda Pantea a întîlnit-o la trenul, pe ruta Petroşani - V
nostru „debutul“ acestui roman unui siderurgist, miner, croitor • sentinţă ? citate temporară de muncă se / o răscruce de drumuri, feti-
prin apariţia a două fragmente. sau contabil: despre noi de ce — Nu ştiu. E o problemă care stabilesc în raport cu vechi­ lui Hunedoara. 1 ţa purta pe chip urmele fri- Băieşti. Veţi întreba cum de
Sperăm că şi in viitor... Bănuim nu scrieţi ? ştiu eu ? Din foarte nu mă preocupă. Singurul lucru Avram Anghel — Ormin-
că acum aşteptaţi cuvîntul cri­ multe motive. Poate pentru că pe care îl vrea această carte mea neîntreruptă în muncă, ( gului şi privaţiunilor de n-a fost prins în toată vre­
ticii literare. pe baza salariului tarifar. In dea. Solicitaţi dovada de ve­ ţ cîteva zile. Din acea clipă, mea asta ? Vă vom răspunde
este ca cititorul ei să nu aibă
— Da. Aş fi ipocrit să nu re­ sentimentul că a străbătut-o za­ cartea dv. de muncă p o în­ chime în muncă de la arhi­ t ea a primit o îngrijire deose- că era tare greu de prins.
cunosc acest lucru, dar totodată darnic. trerupere în anul 1969. Cla­ vele C.F.R. Turnu-Roşu, ju­ } bită. Noii părinţi au îmbră- Om inventiv, L. C. furase un
ţin să precizez că îl aştept cu o — In ce stadiu se află viitorul deţul Sibiu, indicînd în cere­
anumită rezervă pornită din con­ roman „Treptele Diolimei“ şi ce rificaţi situaţia la serviciul 1 cat-o, au înconjurat-o cu abonament de călătorie pe
ştiinţa relativităţii acestui cuvînt: aveţi în perspectivă, după în­ personal din C.S.H. re datele dv. personale, pe­ I dragoste, ca pe propriul lor calea ferată, ştersese numele
mi-a fost dat să citesc opinii INTERVIU cheierea lui ? Iosif Jelneanu — Hunedoa­ rioada lucrată şi locul în ca­ 1 fiu, iar după-amiezile se titularului, şi-l scrisese pe al
critice atit de contradictorii de­ re v-aţi desfăşurat activita­ lui. Pînă şi distanţa o modi­
spre cărţile care apar azi incit — La „Treptele Diotimei“ scriu ra. Cercet.îndu-se cele recla­ ţ transformau în ore de şcoa-
această rezervă mi se pare înţe­ acum ultimul capitol. Este o car­ mate de dv. s-a constatat că tea. i lă, unde profesor era „ma- ficase, de la 42 de km, la
leaptă. Mă interesează în schimb te pe care o socotesc încheiată. Nicolae Malea — Bunila. 1 ma" Gerda. 50. Să nu umble mult pe jos.
In mod deosebit reacţia şi opinia Urmează să apară la Editura E- sînt întemeiate, fapt pentru
cititorului fără statut de critic li­ minescu, in 1973. Intenţionez să care Procuratura judeţeană Ca angajat al Exploatării mi­ ^ După o săptămînă de cău- Dar ca-n povestea cu ul­
terar. nu m-am gindlt la asta, dar poa­ încep apoi, poate chiar spre sfîr- Bistrita-Năsăud a dispus re­ niere Ghelar, cu un salariu i ţări (fetiţa afirma că e din ciorul. Deşi a mers 397 de
te şi pentru că nu cunosc viaţa şitul acestui an, un roman al E-
— ştim că aţi realizat şi un acestor sfere profesionale. De liberârii, a cărui acţiune să se Poşta deschiderea şi continuarea tarifar lunar de 1 560 lei şi eu i Olteni-llfov şi răspundea la zile, în cea de-a 398-a tot a
scenariu după roman. Ne puteţi . cînd am terminat facultatea — desfăşoare din zorii şi pînă în 3 copii în vîrslă mai mică de intrat la apă. Şi lui L. C. i
oferi citeva amănunte ? ' ca să revin la întrebarea citi­ noaptea zilei de 24 august 1944, cercetărilor \ponale în- cauza 1 numele Maricica Pădureanu), s-a schimbat ruta de nave­
— N-am scris singur acest sce­ toarei mele din Petroşani — a şi care să angreneze destinele u- . privind pe soţia dv. pentru 16 ani, aveţi dreptul la 400 ^ cu ajutorul organelor locale tist pentru ciţiva ani buni.
nariu, ci in colaborşre cu regi­ trecut cam multişor şi viaţa stu­ nui grup de personaje din diver­ literară infracţiunea de abandon fa; lei lunar alocaţie de stat pen­ i de miliţie s-a aflat adevăra-
zorul Lucian Bratu şi el poartă denţilor s-a schimbat mai mult se categorii sociale şi cu diferi- tru copii {120+130+150 lei). In plus, călătoria sprincena-
titlul „Nimeni nu râmîne sin­ decît substanţial. Ceea ce nu se ■te mentalităţi. Paralel, lucrez la milial. 1 ta identitate: Veronica Ursu, tă-falsă l-a costat 39 000 lei.
gur“. Nu este vorba de o ecra­ schimbă niciodată sînt aspiraţiile o antologie comentată ’ Ion Ghi- Miron Ţie — Ilia. Uneori Anonim — Haţeg. Proce­ / dispărută de la o şcoală spe- Drept pentru care i s-au se­
nizare a romanului „Zilele“, ci de şl sentimentele general ' umane: ea. pentru colecţia „Contempora­ declarativă! alteori prea voit daţi aşa cum s-a spus la se­ DOINA COiOCARU
un film generat de ideea şi at­ năzuinţa înspre mal bine, pasiu­ nul nostru“, a Editurii Albatros.- cretariatul şcolii. Trebuie IOAN VAS1UE t cială de ajutorare din Con- chestrat bunurile materiale.
mosfera acestei cărţi, foarte a- nea şi eroismul, bucuria, triste­ In sfirşit. în clipe de răgaz, ca cerebrală, poezia dv. se fră- VASILE AVRAM ţ stanţa. Nu era mal sănătos un abo­
propiate dealtfel de ideea şi un fel de odihnă activă, docu­ mîntă încă în căutarea albiei publicat un anunţ în Buletinu'
ţea, dragostea, devenirea, moar­ de la Direcţia judeţeană ^ Luni seara, însoţită de un
atmosfera recentului şl cu totul tea. Acestea sînt singurele care mentarea pentru acel roman al proprii. Reţinem însă imagini oficial despre pierderea cert'- nament plătit cinstit, cum fa­
remarcabilului film „Drum in anonimilor zugravi ai mănăstiri­ pline de prospeţime, bine con­ ficatului original de absolvire pentru probleme de muncă (j subofiţer de miliţie, Veronica ce orice om de omenie ?
penumbră“ realizat de Lucian interesează literatura şi sînt In­ şi ocrotiri sociale \
Bratu. cluse in viaţa oricărei categorii lor din nordul Moldovei, despre turate poetic. In „Nou înce­ a 8 clase pentru a vi se pu­ ________________
— O studentă din Petroşani, in- profesionale. Diferitele profesiuni care am mai avut prilejul să a- put vegetal", e plăcută ima­
voclnd mal multe argumente şl devin astfel pretexte pentru re­ mintesc in această pagină şl al ginea strofei a doua: „...se
mal ales acccntuind po tinereţea levarea unor adevăruri şl valori cărui început efectiv se află încă dezveleşte umărul pămîntului/
autorului, doreşte să afle de ce general omeneşti sau caracteristi­ la o dată îndepărtată. De găoacea culesului".
nu abordaţi (sau dacă eventual ce acestor timpuri. Poezia „Ţară a luminii" adu­ Foc continuuf in
aveţi de glnd) subiecte din via­ — După apariţia romanului Interviu realizat de ce un ton plenar al realizări­ 99
ţa studenţilor, dată fiind lipsa „Crepuscul“, pentru care, după C. DROZD lor, concentrate mai poetic în
strofa a treia: „Ţară a rotirii lui an. Comitetul comunal de 2 noiembrie, se aflau la cule­
cu nopţi şi zile/ Cu rosturi (Urmare din pog. 1) partid şi consiliul popular tre­ sul porumbului, alături de ţă­ de cooperatori aflaţi la mu
de muncă, vis şi iubire/, Cu ha destinate culturii grîuluî. buie să ia măsuri pentru mai ranii cooperatori de la C.A.P. că au strîns în ziua respec
vieţi pîndite de nemurire/ Iz- Slab se desfăşoară acţiunea buna organizare şi desfăşura­ Burjuc, 300 de elevi de la vă recolta de pe o suprafa
vod aşternut între file". de însămînţare a culturilor la re a muncii în această unita­ Şcoala de şoferi din Ilia. Da­ de 17 ha. In cooperativele
Paul Droxa — Deva. De ce C.A.P. Boz. Aici, din 140 hec­ te, pentru reducerea decala­ torită ajutorului primit, s-a gricole din comuna Ilia s
nu se menţine întreaga poe­ tare grîu s-au însămînţat nu­ jului dintre recoltări, elibera­ reuşit să se recolteze porum­ strîns recolta, pînă la 3- n
zie la coloritul versurilor mai -51. Călin Barbu, inginer- rea terenului, arături şi însă- bul de pe mai bine de 10 ha. iembrie, de pe 431 ha, d
„Prin guri de brînduşe/ Vara şef, şi Tovică Manea, pre­ mînţări. De asemenea, munceau Ia 452. In unităţile agricole s
încă mai ţipă/"? Poezia „Ploi" e şedinte, nu se ocupă în sufi­ strînsul recoltei de pe ogoare­ cialiste din această comu
prea descriptiv-elegiacă. „Voi" cientă măsură să asigure front le C.A.P. Boz- salariaţi de la mai trebuie ştrînsă recol
cu „zăvoi" rimează parcă vo­ de lucru pentru tractoare la Activitate intensă Centrala minereurilor neferoa­ doar de pe 21 hectare, in
ind să spargă liniştea toamnei. arat şi pregătirea terenului. se Deva. lele următoare, toate coop
In schimb, versurile din „Pă­ Mecanizatorii Viorel Jurca, la culesul La C.A.P. Gurasada, cel 160 ■ rativele din comuna Ilia v
durile" şi „Doi plopi", deşi cu CorneL Bedea, Iosif Mîrza, încheia culesul porumbului.
imagini mai puţin noi, păs­ Ştefan Zlăgneanu, Ion Cîrje
trează un cald fior liric: fac eforturi deosebite pentru porumbului
„Pădurile tac, uriaşe/ Reze­ a se achita de sarcini. In a- Mecanizatorii contribuie
mate cu fruntea de cer/ As- cest sc-op, atunci cînd au un­ In aceste zile se află pe
cultînd plînsetul toamnei/ Prin de, lucrează şi noaptea la arat ogoare la strînsul recoltei, a- ia transportul recoltei
cenuşiul eter". şi pregătirea terenului. In lături de ţăranii cooperatori,
Atmosfera e însă prea tris­ ziua de 2 noiembrie, deşi era sute şl mii de salariaţi din în­ In timpul cînd în cîmp nu torii au efectuat tran:
tă, tonul prea pesimist în cele aproape ora 10, mecanizatorul treprinderi şl instituţii, elevi. pot lucra la pregătirea te­ îndeosebi seara şi p
mai multe versuri : „Doi plopi Viorel Jurca nu începuse se­ Eforturile care se fac în a- renului sau la însămînţări, pul nopţii. Sute de tc
la marginea cărării/, îşi sună mănatul. Venise să-şi ducă ceastă direcţie, munca plină mecanizatorii participă cu produse au fost transi
frunza în amurg/ De parcă sacii cu tractorul. Aceasta de abnegaţie pe care o depun dăruire la transportul şi în- de către mecanizatori
plîng albastrul zării/ Călcat pentru că inginerul şef nu s-a ţăranii cooperatori, salariaţii magazinarea grabnică a re­ C.A.P. Vaidei şi Aurel
de calul nopţii murg". îngrijit să se ducă din timp de la oraşe, elevii fac ca coltei. Un aspect edificator cu unde — după cur
Traian Inulescu — Orăştie. sămînţa în cîmp. Preşedintele recolta să ajungă cît mai ni s-a relatat de la C.A.P. spunea directorul
Apreciem frumoasele senti­ cooperativei, care răspunde şi grabnic în hambare. Datorită Romoşel. Aici, tractoriştii Io- Geoagiu, ing. Virgil
mente exprimate prin poezia trebuie să se ocupe zi de zi strădaniilor depuse, au reuşit sif Pleşa, Ion Lazăr şi Ni­ — s-a lucrat la transp
;; -' ..De-un sfert de veac". Din de organizarea muncii de re­ să termine recoltarea porum­ colae Oprea au transportat nă după ora 23, trac
punct de vedere poetic însă coltare şi eliberarea terenu­ bului cooperativele agricole cu remorcile sau cu căruţe­ sprijinind astfel acti
■ ■ ■ • : r mai aveţi de străbătut un lui, plecase cu treburi la De­ din Brănişca şi Sîrbi. Se apro­ le trase de tractoare, în
; drum lung. Deocamdată, vă va. Situaţia reclamă prezenţa pie de sfîrşit recoltarea po­ locurile unde starea terenu­ cooperatorilor la elil;
terenului şi contribui
situaţi la nivelul unui bun la orice oră din zi a preşedin­ rumbului şi în C.A.P. Ilia, Gu- lui a impus aceasta, peste diminuarea pierderilor
KOVACS ERNEST: „Oţelari“. telui în cîmp, acolo unde se rasada, Cîmpuri Surduc, Bur-
Lucrare expuşi la bienala de pictură fl »culpturft, Bucureşti 1972. versificator popular. 50 tone porumb. Mecaniza­ recoltă.
Red. dă bătălia pentru recolta nou­ juc, Briznic şi Boz. In ziua de