Page 14 - Drumul_socialismului_1973_02

mmmxamttamsmBKBOBKmaBn
inteisrai
2 DRUMUL SOCIALISMULUI® Nr- 5 620 O DUMINICA 4 FEBRUARIE 1973

La cuptorul tineretului de la O.S.M. Munca fa domiciliu—formă 4 0de an ie

importantă în sporirea eroicele lupte

■Nouă meşteri mari producţiei meşteşugăreşti sie muncitorilor

plămădesc halada oţelului al doilea an al existentei sa­ sfîrşilul anului 1972 răsplătesc ceferişti şi petrolişti
Aflată Ia sfîrşitul celui de­
eforturile depuse în această
le, cooperativa de artă popu­
ca la domiciliu s-a realizat
lară şi meşteşuguri artistice activitate, deoarece prin mun­
„Hategana" Haţeg a încheiat peste 41 la sută din produc­ (Urmare din pog. 1) vitate a urmat partidul "comu­
anul 1972 cu rezultate poziti­ ţia marfă a cooperativei. De nist. După cum se ştie, crea­
ve in îndeplinirea şi depăşi­ asemenea datorită dezvoltării rea organizaţiei Frontul plu­
rea sarcinilor de plan, in activităţii de muncă la domi­ cinate să prezinte ministerului garilor a avut loc In împre­
special la indicatorul „valoa­ ciliu, Unde cheltuielile de memorii de revendicări de jurările legate de pregătirea
rea producţiei marfă“, unde producţie sînt cu mult mai fiecare dată s-au întors cu ele şi desfăşurarea marilor bătă­
a realizat un plus de produc­ mici decît în atelierele orga­ neacceptate. Revendicări pro­ lii de clasă ale proletariatu­
ţie de peste 13,5 la sută fată nizate, cooperativa „Hategana" prii de luptă au formulat în lui din tara noastră, a cefe­
de cifrele planificate. a reuşit să realizeze şi să de­ aceste zile şi minerii din zo­ riştilor şi petroliştilor, care
Obţinerea acestor rezultate păşească planul de beneficii na Bradului, cei din Ghelar au culminat cu luptele eroice
frumoase se datoreşte — pe pe 1972 şi, totodată, să obţi- precum şi muncitorii de la de la Atelierele C.F.R. Grivi-
lingă buna organizare a pro­ riă o rentabilitate ridicată. O Uzinele metalurgice din Hu­ ta din 15-16 februarie 1933.
ducţiei— şi faptului că în ca­ parte din aceste produse de nedoara. Sub influenta luptelor de
drul cooperativei s-a dezvol­ artă populară executate prin De asemenea, desele refu­ la Grivita s-au desfăşurat o
tat foarte mult activitatea prin muncă la domiciliu s-au livrat zuri ale ţărănimii hunedorene serie de acţiuni ale micilor
muncă la domiciliu prestată la export în unele ţări vest- de a se supune autorităţilor funcţionari, în special din
de membrii cooperativei şi europeno, în S.U.A. şl în Aus­ burghezo-moşiereşti erau o
partea învăţătorilor şi a pro­
de lucrătoare, pe bază de tralia. O altă parte din ele urmare a influenţei luptelor fesorilor de pe aceste melea­
contract la domiciliu. au fost livrate la fondul pie­ ceferiştilor şi petroliştilor din guri, de care autorităţile se
încă de la înfiinţare, dato­ ţei interne. februarie 1933. Semnificativ în temeau. Semnificativă în acest
rită profilului său de artă Prin această formă de or­ acest sens este un raport al sens este o notă informativă
populară şi meşteşuguri ar­ ganizare, cooperativa a asi­ preturii Avram iancu în care din această perioadă în care
tistice, cooperativa „Hategana" gurat de lucru unui număr de se arăta prefectului judeţului
a căutat să descopere şi să aproape 500 de femei casnice Hunedoara că : „în ultimul se arăta „... învăţătorii se vor
pună în valoare comorile ar­ de pe raza judeţului Hune­ timp s-au observat agitaţiuni la întruni la Deva spre a protes­
ta pentru neprimirea salariu­
tei populare din toate zonele doara, nngrenîndu-le în acest sate. Ele ameninţă să se lă­ lui... vă rugăm a da dispoziţii
etnografice ale judeţului Hu­ fel şi pe acestea în procesul ţească tot mai mult în rîndul pentru măsurile ce urmează
nedoara. Astfel, s-au execu­ muncii productive. populaţiei". In sus-numilul ra­
tat şi se execută în continua­ Din rîndurile -lucrătoarelor port, pretorul propunea să fie să le luăm".
re în atelierele cooperativei cu munca la domiciliu s-au mărit efectivul posturilor de Ca urmare a creşterii valu­
şi cu munca la domiciliu, remarcat în executarea aces­ jandarmi de la comune, iar lui de nemulţumiri în rîndu­
stofă aba, confecţii artizana­ tor produse de artă populară peste puţin timp anunţa că rile corpului didactic, în a
le, ii brodate manual şi me­ Maria Năsui, Elena Bălăşoiu starea de spirit este tot mai doua jumătate a lunii februa­
canic, chimire ţărăneşti, dife­ şi Maria Pandelea din zona agitată, ţăranii spunind că re­ rie 1933 au avut loc o serie
rite ţesături cu alesături, pre­ Vă-'i Jiului, Eleonora Foarce, fuză să mai plătească impo­ de acţiuni ale acestuia între
cum Şi alte produse specifice Doina Lăzărescu şi Steluţa zitele către stat. In primele care o semnificaţie deosebită
Platforma O.S.M. II. Pe ragiului, apoi iar la cabină. sîntem angajaţi într-o întrece­ Alţi trei meşteri mari prelu­ ţinutului hunodorean. Danciu din zona Haţegului şi luni ale anului 1933, notarul au avut-o adunările ge­
frontispiciul primei cabine de Faza de încărcare a cuptoru­ re din care vrem să ieşim au ştafeta cu dorinţa pe care Atragerea la confecţionarea Valeria Cristea din zona Bra­ din comuna Rîu-Bărbat se plîn- nerale extraordinare pe ju­
comandă — un panou : „Cup­ lui îi solicită continuu pre­ cu fruntea sus. Şi sper să reu­ ne-a mărturisit-o Băncescu: acestor produse de artă popu­ dului, care au executai pro­ gea prefectului că „ţăranii deţe, convocate de Fede­
torul nr. 1 — cuptorul tine­ zenţa. Şi Ion Băncescu e pes­ şim. Pînă azi, cuptorul nostru P „sîntem angajaţi într-o între­ lară a celor mai iscusiţi meş­ duse de calitate superioară, sînt de o rezistentă condam­ raţia corpului didactic pen­
retului". Aşadar acesta e. te tot. La pupitrul de coman­ pe locul întîi între cele opt. cere din care vrem să ieşim teri populari, în special a au avut iniţiativă în crearea nabilă", arâtlnd că notarul tru ziua de 23 februarie. Pre­
Primul din cele 8 cuptoare dă dirijează ridicarea şi co- Am elaborat în plus peste cu fruntea sus". femeilor din zona Haţegului, de noi modele de ii brodate care fusese înaintea lui a gătirea adunărilor a activizat
ale noii otelării. Ce schimb borîrea uşilor cuptorului, in­ 1 200 tone de oţel — mărtu­ Nouă meşteri mari. Ion zona Bradului şi zona Văii manual, ţesături etc. care au fost bătut de ţărani şi alun­ profesorii şi învăţătorii de pe
lucrează azi ? Al Iul Bucur, versarea focului în cuptor, riseşte Ion Băncescu. Am Băncescu, Cornel Bucur, Adri­ Jiului, a necesitat un mare fost apoi omologate pentru gat din comună. Despre „agi­ întreg cuprinsul tării, i-a mo­
Băncescu sau Drăgulescu ? In presiunea şi oprirea pompei simţit sprijinul vîrstnicilor, al an Drăgulescu, Gheorghe Pre­ volum de muncă din partea producţia de serie. taţiile" ţăranilor din cauza e- bilizat în jurul programului
lumina jucăuşă, strecurată de păcură ; pe panourile ta­ acelora care ne-au crescut la da, Ioan Ferghete, Cornel conducerii cooperativei şi a xecutiilor silite, făcute de că­ de revendicări ce aveau să-l
prin orificiile uşilor mari ale blourilor urmăreşte presiunea, vîlvătaia cuptoarelor şi vrem Rusu, Nicolae Muntea şi alţi tehnicienilor acestei unităţi. N. PRODAN tre autorităţile judecătoreşti, supună discuţiei adunărilor.
cuptorului, trei siluete. Cine temperatura, debitul... Afară, să le dovedim că am ştiut să tineri s-au prins, umăr la u­ Cu toate greutăţile întîm- tehnician principal informau aproape toate pre­ Aceasta a făcut ca adunările
să fie din cei şapte, pe care în cabină, afară, în cabină me­ pinate, rezultatele obţinute la Ia cooperativa „Hategana" turile din judeţ de-a lungul generale ale corpului didactic
i-am întîlnit la Conferinţa reu un du-te-vino. Soseşte întregului an 1933. Intr-un alt dintr-o serie do judeţe, prin­
judeţeană a U.T.C., aducînd garnitura cu fier vechi. înce­ raport al preturii Avram Ian­ tre care şi judeţul Hunedoa­
în salutul tinerilor ce şi-au pe încărcarea. O sonerie. E cu se arăta că ţăranii din ra, să se transforme în pu­
asumat răspunderea conduce­ un semnal. Tot Ion l-a 'Bat. Á APĂRUT NUMĂRUL 3 AL REV-STEI Rişculiţa au împiedicat pe tri­ ternice demonstraţii de pro­
rii şi deservirii unui cuptor Macaragiul opreşte. O bu­ „MUNCA DE PARTID“ misul judecătoresc „să-şi în­ test împotriva reducerii sala­
noul lor angajament? Cit de cată de fier a căzut pe linie. deplinească misiunea sa... cu riilor, de desfiinţare a şcoli­
proaspăt ne e în memorie mo­ Ar fi deraiat cărucioarele da­ I Revista inserează mesajul care se fac pentru îndepli- i fel şi fel de ameninţări gra­ lor, de suprimare a unui ma­
mentul de atunci: „Doi din că n-o observa Ion Băncescu. : adresat tovarăşului Nicolae nirea cincinalului înainte de ; ve". Rapoartele semnalau şi re număr de posturi etc.
colegii noştri au rămas pe — Trebuie să acţionezi re­ i Ceauşescu de către C.C. al termen, precum şi un inter- j cazurile petrecute în comu­ Marea mişcare de solidari­
platformă, -la datorie. Vrem pede şi la timp — ne răspun­ : Partidului Comunist Român, viu cu Cornel Pacoste, prim- j nele Cărăstău şi Ribicioara, tate a maselor hunedorene cu
să se simtă aportul nostru ti­ de in fugă prim-topitorul. în­ j Consiliul de Stat, Consiliul secretar al .comitetului de j unde ........ locuitorii au căutat luptele din ianuarie—februarie
neresc la înfăptuirea sarcini­ cărcarea fierului vechi e ur­ j de Miniştri, cu prilejul ani- partid al centrului universi- • să-şi facă singuri dreptate",
lor cincinalului înainte de ter­ mărită de aici din cabină, şi | versării a 55 de ani de via- tar Bucureşti, pe marginea i alungind pe agenţii fiscului şi 1933, puternica influentă pe
men. De aceea am luat sub de acolo, de pe platformă. î ţă şi a 40 de ani de activi- realizării programului de e- i neplătindu-şi dările. care acestea au avut-o pretu­
patronajul nostru cuptorul nr. Trenul cu cărucioare goale i tate in rîndurile partidului. duratie comunistă. Este in- i Lupta ţărănimii avea să im­ tindeni, s-au datorat înrîuririi
1 în care am realizat, pînă se retrage. Uşile cuptoarelor | Sînt publicate, în continua- serat, de asemenea, un ma- ] pulsioneze în prima jumătate politice şi a forţei organizato­
azi, peste 1 000 de tone de o- se ridică una cîte una în fa­ i re, consideraţii pe marginea terial privind aniversarea ă j a anului 1933 punerea pe me­ rice a Partidului Comunist Ro­
mân, care, .rleşi aflat în adîn-
ţel peste plan. La această ta buncărului suspendat ce-şi | conferinţelor organizaţiilor 40 de ani de la luptele cefe- j leagurile hunedorene a baze­
tribună, noi tinerii căliţi la descarcă rîul de dolomită bru­ i judeţene de partid, materia- j-iştilor şi petroliştilor din j lor Frontului plugarilor, orga­ că ilegalitate, a pregătit, şi
focul cuptoarelor în care plă­ tă. Trei siluete în faţa gurii i le referitoare la eforturile 1933. nizaţie democratică a ţărăni­ condus lupta împotriva răs­
turnării orînduirii capitaliste
mădim otelul românesc, ne incandescente. Meşterii oţe- : mii, care în întreaga ei acti­ şi pe aceste meleaguri. * 1
angajăm... “ lari construiesc praguri de
Angajamentul, despre care dolomită pe care, impropriu,
am aflat acolo, îl zărim scris le denumesc false. Gîtă mă­
aici, pe panou] cu fundal al­ iestrie şi rapiditate în miş­
bastru din apropierea cupto­ cări ! Se ridică şi cade şi a
rului : „Obiectivele de între­ 5-a uşă. Buncărul e aşezat pe A Amili OBŞTEŞTI -
cere la cuptorul tineretului, cărucior. Cei trei se retrag
asumate sub deviza : „Tine­ în cabina de comandă. E în­
retul — factor activ în înde­ treaga echipă de zi : Ion Băn-
plinirea cincinalului înainte cescu, Gheorghe Preda, Ioan
de termen" sînt: realizarea Ferghete. Priviti-le chipurile FACTOR ISiJIAl II CONSOLIDAREA ECONOMICĂ A C.A1
unei producţii suplimentare, (foto 1). Unde e oboseala ce­
pe 1973, de peste 2 500 tone lor şase ore trecute diin
otel ; reducerea consumului schimb în care n-au stat o
de combustibil cu 2,5 kg/tona clipă? Trei tineri, trei băr­ Un loc de seamă în dezba­ tă. In plus, s-a mai arătat că în structura producţiei şi a cute de cooperatorii Petru
otel ; economii la feroaliaje baţi, stăpînii schimbului B al le primim sfatul, şi ştim să măr, să se întreacă în mun­ terile adunării generale a co­ şi repartizarea unor suprafeţe veniturilor C.A.P., nici as­ Cornea, Dumitru Oprişa, Josin
în valoare de 300 000 lei, a- cuptorului 1. le preluăm şi să le ducem cu că, pe una din cele mai mari operativei agricole din Ban- pentru îngrijirea sau recolta­ pectele privitoare la dezvol­ Popa, Sirnion Albu, Ion Abru-
similarea, în 1973, a două noi — Ne străduim să scurtăm cinste ştafeta muncii. platforme siderurgice. Şi-au potoc l-au ocupat problemele tul culturilor nu s-a făcut la tarea sectorului zootehnic nu dean, Miron Lazăr, Dumitru
mărci de otel cu caracteristici durata şarjei — am şi reuşit N-am mai putut culege alte asumat sarcina" — cu maturi­ care privesc gospodărirea ju­ limpu! potrivit. Nu mai pu­ au rămas în afara dezbateri­ Albu, Nicolae Lupaş, Otilia
superioare; economii în va­ s-o facem în cîteva schim­ vorbe de la cel mai tînăr tate de otelar comunist — să dicioasă a avuţiei obşteşti şi ţin adevărat este insă că s-au lor. Felul cum s-au strîns şi Irimin şi alţii, să întreprindă
loare de peste 500 000 lei". prim-topitor. Ş:-a luat băieţii conducă şi să ' deservească folosirea cu maximă eficien­ semnalat şi unele cazuri cînd, sînt gospodărite nutreţurile a de pe acum acţiuni hotărîte
buri — de la 8 ore jumătate tă a bazei t'ehnico-materiale e- din vina cooperatorilor, praşi- constituit un subiect de discu­
— Iniţial, anagajamentul la 7 ore, chiar mai puţin. să-şi continue munca în ace­ singuri un cuptor, pentru a xistente în scopul consolidării în scopul creării unor condi­
nostru a fost de 1 500 tone. Mergem bine cu cuptorul, laşi ritm ca pînă atunci. înce­ dovedi faptic responsabilitatea economico - organizatorice a ţii propice îndeplinirii exem­
L-am majorat pentru că vrem pentru că toţi nouă — toate pea faza de încălzire, apoi in­ cu care s-au pregătit şi stă- C.A.P. şi ridicării nivelului re­ plare a angajamentului asu­
şi putem să realizăm mai trei echipele — avem o singu­ troducerea fontei, faza de to­ pînesc meseria. Şi această tribuirii muncii. Ca un aspect mat — de a depăşi producţi­
mult. ră dorinţă : să facem fată cu pire. Nu era timp pentru vor­ dovadă vor s-o demonstreze pozitiv s-a evidenţiat faptul I Adunări generale ale oamenilor mmi ile planificate cu 150 kg grîu,
în anul hotărîtor al cincina­
Ne vorbeşte cel mai tînăr cinste sarcinilor ce ni le-am be. Fotoreporterul i-a surprins lului eficienţei. că în anul trecut, ca urmare • , ...... . . : 200 kg porumb şi 700 kg car­
pri-m4opitor de la O.S.M. II asumat. Eu propusesem cu un luînd proba (foto nr. 2) apoi, a hărniciei cooperatorilor, tofi la hectar, precum şi a
— Ion Băncescu, băiatul de an î,n urmă să ni se dea înainte de evacuarea şarjei, — Problema cuptorului ti­ s au depăşit producţiile plani­ producţiei de lapte cu 14 000
Ia destuparea sticului (foto
25 de ani, şeful echipei de nouă, tinerilor, în primire un nr. 3). So apropia clipa cînd nerelului îmbracă, gici la noi, ficate la grîu, orz şi porumb, lele şi strîngerea recoltei s-au ţii aprinse, arătîndu-se că o 1. In acest scop se impune să
zi de la cuptorul 1. Dar abia cuptor. Ne-a luat-o Reşiţa venea schimbul de după-a- două aspecte — ne spune ceea ce a influenţat favorabil tărăgănat mult peste limitele parte din furaje s-au depre­ fie repartizate din timp sarci­
maistrul Victor Petroesc, se­
îşi termină fraza că şi alear­ înainte. Nu-i rău nici aşa, dar miază. L-a primit cu vestea: cretarul comitetului de partid contribuţia unităţii la consti­ epocii optime, astfel scăzînd ciat calitativ deoarece nu au nile de producţie pe membrii
producţia la unitatea de su­
cooperatori, să fie procurate
gă spre cabina de comandă. era mai bine să fi fost iniţia­ „Şi azi am scurtat durata şar­ pe secţie. In primul rînd cer­ tuirea fondului centralizat de prafaţă. fost recoltate la timp şi de­ seminţele necesare şi să se ur­
pozitate cu grijă. Condiţiile
Apoi afară. Face semn maca­ tiva noastră. Oricum, acum jei. Ţineti-vă bine,' şi voi!" titudinea că şi tinerii pot pre­ produse agroalimentare al sta­ Referindu-se la unele defi­ necorespunzătoare de îngriji­ mărească materializarea punct
lua agregate pe care să le tului şi situaţia veniturilor bă­ cienţe organizatorice, vorbito­ re şi hrănire a animalelor s-au cu punct a obiectivelor cA
neşti.
conducă tot atîl de bine ca rii au criticat lipsa de fermi­ reflectat negativ în restanţele prinse în planul de măsuri
şi vîrslnicii fără a diminua Participanţii la discuţii, ti- tate a conducerii cooperativei înregistrate la realizarea efec­ tehnico-organizatorice adoptat.
rolul acestora din urmă, pen­ nînd seama de sarcinile cu agricole în ceea ce priveşte tivelor şi a producţiei planifi­ In acelaşi timp, adunarea ge­
tru că aceasta se vede în ac­ care sînt confruntaţi, au fă­ aplicarea retribuţiei în acord cate. Procentul scăzut de na­ nerală a cerut consiliului de
tivitatea lor. In al doilea rînd cut referiri concrete la o so­ global, faptul că nu s-au ur­ talitate şi pierderile provocate conducere să respecte princi­
rin de neajunsuri ce s-au ma­ mărit realizările individuale
— tinerii pregătiţi în şcoala nifestat în activitatea consi­ prin mortalităţi se datoresc şi piul muncii colective, să se
profesională îşi pot dovedi liului de conducere, a briga­ pe cooperatori, îndeosebi la preocupării insuficiente pentru preocupe îndeaproape de re­
mult mai repede decît atn dierilor şi mecanizatorilor, ce- sfecla de zahăr, pentru a-i a permanentiza ca îngrijitori ducerea cheltuielilor de pro­
crezut calităţile şi maturita­ rînd să fie luate măsuri pen­ retribui în funcţie de produc­ numai cooperatori localnici. ducţie la toate produsele şi
tea cîşligate în meserie. Ceea tru asigurarea unor baze te­ ţiile obţinute. Sectorul zootehnic reprezintă să aibă permanent în vedere
ce fac băieţii de la cuptorul meinice noii recolte. In anul O subliniere aparte în dis­ o avuţie de mare valoare a rezolvarea cu maximă răspun­
tineretului e d emn de laudă, trecut, au fost tarlale unde cuţii s-a remarcat în legătură unităţii, de grija ce se acordă dere a problemelor care vi­
şi mulţi tineri din otelărie producţia s-a diminuat simţi­ cu problemele care privesc sporirii efectivelor şi a pro­ zează dezvoltarea în perspec­
vor să-i urmeze, pentru că tor deoarece semănatul s-a fă­ folosirea raţională a fondului ducţiei depinzînd nemijlocit tivă a unităţii şi gospodări­
e ridică la aceleaşi exigenţe funciar. Anual recolta de pe soarta veniturilor unităţii şi rea chibzuită a avuţiei ob­
s cut cu goluri, iar la efectua­ cîteva zeci de hectare este a-
profesionale şi morale. asigurarea unui nivel ridicat şteşti. De asemenea, s-a insis­
rea praşilelor s-au tăiat o par­ fectată din cauza revărsării al retribuţiei rţiuncii coopera­
Ceea ce fac tinerii meşteri te din plante. Să nu mai a- văii Chimindia. Deşi s-au fă­ torilor. Cunoscînd neajunsuri­ tat ca şi comisiile pe proble­
me ce s-au constituit să-şi în­
de la cuptorul 1 — am adău­ mintim că nici lucrările de cut numeroase studii şi pro­ le care afectează rentabilita­ deplinească toate atribuţiile
ga noi — e un început de bază de pregătire a solului nu iecte pentru canalizare, întîr- tea sectorului zootehnic, cine
baladă muncitorească cu re­ au corespuns pe deplin condi­ zie aplicarea lor. Iată de ce altcineva dacă nu cooperato­ ce le revin, sub conducerea
frenul incandescent, perpetuu, ţiilor calitative cerute. Fireş­ s-a insistat asupra necesităţii rii sînt în măsură să aplice organizaţiei de partid să-şi a-
te, situaţia putea fi evitată ca unitatea să fie sprijinită cu ducă întreaga contribuţie la
al şarjelor de otel. măsuri de îmbunătăţire a ac­
dacă se urmărea îndeaproape utilaje în finalizarea grabnică tivităţii ? fructificarea deplină a tuturor
de către fostul inginer şef şi a lucrărilor de îmbunătăţiri
Text: LUCIA LICIU Consiliul de conducere al rezervelor de sporire a pro­
brigadieri activitatea mecani­ funciare, ceea ce ar da' ga­
Fotografii: VIRGIL ONOIU C.A.P. are datoria dn căpete­ ducţiei agricole.
zatorilor, dacă recepţia lucră­ ranţia stabilităţii recoltelor. nie să manifeste receptivitate
rilor s-ar fi făcut cu exigen­ Avînd o pondere însemnată la critiiciie şi propunerile fă­
N. TIRCOB
r \
Spiritul gospodăresc şi responsabilitatea Generalizarea unei metode NOTĂ „Proiectul Mureş“
Utilaje raoi, optică
(Urmare din pag. 1) cauza manipulării defectuoase, erau dete­ eficiente de Sucre In minerit veche In centrul Transilvaniei a industriale şi localităţi, pre­
riorate. început realizarea „Proiec­ cum şi pentru extinderea i-
La depozitele şi şantierele din Valea De mai mulţi ani, în cadrul tului Mureş", lucrare marca­ rigaţiilor. Sînt prevăzute, de
betoanelor aduse de la statii la punctele Jiului s-au constatat, de asemenea, cazuri Centralei cărbunelui Petro­ tă prin deschiderea şantie­ asemenea, îndiguirea şi re­
de lucru precum şi de stivuire a lemnu­ de nedepozitare corespunzătoare a unor Aplicată experimental în cî­ cru, se reduce la jumătate şani stau nefolosite 81 maşini relor de îndiguire şi regu­ gularizarea albiilor rîurilor
lui supus degradării din depozitul cen­ materiale ca elementi de radiator, terasit, teva abataje de la mina Deva, consumul de lemn de mină şi de toreretat în subteran. Din­ larizare a Mureşului şi Tîr- în preajma oraşelor şi sate­
tral. Toate aceste sarcini erau scadente geamuri, cărămidă, otel-belon. metoda de exploatare cu sur­ se micşorează cu 30 la sută tre acestea, o bună parte nici navei Mari, în zona munici­ lor, astfel ca împreună cu
in lunile iunie şi iulie 1972, dar pînă la Extinzîndu-se controlul la furnizori, la pare în subetaje a trecut cu preţul de cost al minereului nu au luat contactul cu mina piului Tg. Mureş şi a Me­ efectu] acumulărilor să fie
data controlului nu au fost executate. I.I.L. Orăştife s-a constatat că, fată de can­ succes faza de încercare şi extras, In acelaşi timp se re­ deoarece, încă do la sosirea diaşului. Proiectul, care se apărate de inundaţii locali­
Cu ocazia controlului nostru s-a consta­ tităţile stabilite pentru a satisface preve­ „omologare" la condiţiile de duce efortul fizic al mineri­ în unităţi, au fost puse la înfăptuieşte cu asistenta tăţi, obiective economice, căi
păstrare în locul altora care
tat depozitarea necorespunzătoare a 4 200 derile contractuale calitative, s-a confec­ zăcămînt ale acestei unităţi. lor prin eliminarea susţinerii erau deja casate. tehnică a Programului Na­ de comunicaţii,, precum şi
mp plăci de vată minerală şi 3 700 mp si- ţionat o cantitate aproape dublă de grăta­ Rezultatele bune obţinute pe în abataj şi sporeşte securita­ Oare să nu aibă unităţile mi­ ţiunilor Unite pentru Dez­ cele mai fertile terenuri din
lon depozitale direct pe pămînt, sub ce­ re prefabricate, realizîndu-se astfel pro­ seama folosirii acestei tehno­ tea muncii în subteran. niere nevoie de astfel de uti­ voltare, prevede executarea, luncile Mureşului şi afluen­
rul liber, înregistrîndu-se o depăşire a ducţie fără să fie asigurată desfacerea, logii de lucru ne îndreptăţesc Pe succesele obţinute pînă laje? După cîte se pare, nu, în etape, a unui ansamblu ţilor săi. Concomitent se
normelor de deviz cu 400 tone ciment. contrar legii contractelor. să afirmăm că ea constituie o acum se întemeiază, de fapt, deoarece în momentul de fată de lucrări hidrotehnice pe vor efectua lucrări de ame­
Contrar prevederilor legale, erau depozitate Acum, cînd întregul nostru popor îşi sursă importantă de sporire a măsurile luate şi pregătirile ce nu este folosită metoda de raza a şapte judeţe din în­ najare şi organizare a fon­
şi varul bulgări, varul pastă, piatra de intensifică eforturile pentru îndeplinirea randamentului muncii în sub­ se fac pentru ca metoda de toreretare a galeriilor la ma­ tregul bazin al Mureşului dului funciar, precum şi de
mozaic, cantităţi de bitum, lemn, fîşii cu actualului cincinal înainte de termen, cînd teran. exploatare cu surpare în sub­ joritatea minelor. Cineva de superior, menit să apere de combatere a eroziunii în
goluri, oţcl-beton, geamuri etc. Aceleaşi toate colectivele de muncă sînt angajate Pe parcursul unei perioade etaje să fie generalizată anul la serviciul utilaje al centra­ inundaţii şi să valorifice scopul protejării lui împo­
deficiente s-au constatat şi la punctele de cu forţe sporite în întrecerea pentru ca­ mai îndelungate s-au tras con­ acesta în întreaga mină. S-a lei s-a gîndit să le dea dis­ optim terenurile şi sursele triva degradării.
lucru. Betoanele şi mortarele aduse de la litate, productivitate şi eficienţă economi­ cluzii şi s-a urmărit îndea­ trecut, de asemenea, la expe­ ponibile, dar problema rămî- de apă în vederea dezvoltă­ Programul pe acest an mai
staţiile do preparare la punclele do lucru că, pentru sporirea avuţiei naţionale, sînt proape eficienta folosirii noii rimentarea şi aplicarea aces­ ne încă în studiu înlrucît nu rii economico-sociale a a- include îndiguirea şi regu­
erau basculate direct pe pămînt, cărămida necesare măsuri energice şi pe şantierele metode, s-au concretizat mul­ teia şi în alte unităţi din ca­ ţoale conducerile de unităţi cestei regiuni Se vor ame­ larizarea Mureşului în zona
era basculată sau aruncată din mijloace­ de construcţii pentru întărirea spiritului tiplele avantaje pe care le drul Centralei minereurilor acceptă acest lucru. Se gîn- naja un şir de lacuri de a- oraşelor Ocna Mureş şi De­
gospodăresc şi reducerea cheltuielilor ma­ cumulare cu folosinţe mul­ va, executarea barajului de
le de transport, fîşiile cu goluri erau a- prezintă: creşte cu 50 la sută neferoase Deva. Specialiştii a- desc că poate vor fi bune
teriale, pentru aplicarea întocmai a dis- tiple, ca reţinerea undelor acumulare de la Ighiş şi re­
ranjalc în stive mai mari decît normele pozifiunilor legale, pentru accelerarea în­ productivitatea muncii faţă preciază că ea se pretează a cîndva. Da, dar nu alîtea, gularizarea rîului Ampoi.
admise. De asemenea, prefabricatele, din tregii activităţi de investiţii. de cea realizată prin aplica­ fi extinsă şi în alte exploa­ pentru care, se plătesc im­ de viitură, asigurarea surse­
portante sume drept amortis­ lor de apă pentru obiective
rea procedeelor clasice de lu­ tări miniere din ţară. ment. (Agerpres)