Page 1 - Drumul_socialismului_1973_03

Proletari din toate fărlle unlfi-vă!
Plenara Consiliului Naţional

al Frontului Unităţii Socialiste

Miercuri, 28 februarie 1973, ganizaţiile respective, plena­ — Plenara a hotărît elibe­
a avut loc plenara Consiliu­ ra a aprobat următoarele rarea tovarăşilor Ilie Alexe,
lui Naţional al Frontului U- schimbări în componenţa Con­ Dan Marţian, Gheorghe Pe-
nităţii Socialiste, prezidată de siliului Naţional al Frontului trescu şi Miu Dobrescu din
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Unităţii Socialiste şi a Birou­ Biroul Executiv, care au pri­
secretar general al P.C.R., lui Executiv : mit alte sarcini.
preşedintele Consiliului Na­ — Au fost cooptaţi ca mem­ — Tovarăşul Mihai Dalea
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R ST AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ţional al F.U.S. bri ai tovarăşi : Naţional a fost eliberat din funcţia de
Consiliului
Plenara a dezbătut şi apro­
Dumitru
secretar al Consiliului Naţio­
următorii
bat hotărîrea privind perfec­ Bălan, preşedintele Consiliu­ nal al Frontului Unităţii So­
ţionarea activităţii şi creşte­ lui judeţean Brăila al Fron­ cialiste, în urma alegerii sale
rea rolului consiliilor Frontu­ tului Unităţii Socialiste, Şte­ ca preşedinte al Consiliului
lui Unităţii Socialiste în via­ fan Mocuţa, preşedintele Con­ Central al Uniunii Generale a
ANUL XXV Nr. 5 641 JOI 1 MARTIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI ţa social-economică a ţării. siliului judeţean Cluj al Fron­ Sindicatelor din România.
Hotărîrea adoptată va fi dată tului Unităţii Socialiste, Iu­ — Plenara a ales în Biroul
publicităţii. lian Ploştinaru, preşedintele Executiv pe următorii tova­
Plenara a aprobat cererile Consiliului judeţean Mehe­ răşi : Florian Dănălache, pre­
de aderare la Frontul Unită­ dinţi al Frontului Unităţii So­ şedintele U.C.E.C.O.M., Oliviu
ţii Socialiste a Consiliului Na­
Plenara Comitetului Central duratei repara­ ţional pentru Apărarea vînăto- şedintele Ion Frontului judeţean Rusu, preşedintele Duca, şeful
cialiste,
Consiliului
pre­
Catrinescu,
Prin scurtarea
Păcii,
Naţional al Inginerilor şi Teh­
Consiliului
generale
Asociaţiei
a
al
Prahova
Aurel
nicienilor,
Unită­
rilor şi pescarilor sportivi şi
Aldea Militarii,
ţii Socialiste,
preşedintele
Uniunii
P.C.R.,
Corneliu
Mănescu
şi
bine.
ţiilor la cuptoare, Asociaţiei crescătorilor de al­ le a Cooperativelor Naţiona­ secţiei propagandă a C.C. al
Agricole
modificărilor
Ca
a
urmare
Aldea Militaru.
al Partidului Comunist Român aproape 2000 în conducerea unor organiza­ cu, preşedintele Grupului ro­ — Avînd în vedere adera-
de Producţie, Corneliu Mânes-
un plus de
ţii care alcătuiesc Frontul U-
mân
al
Uniunii
Interparla­
nităţii
baza
Socialiste,
pe
mentare.
(Continuare in pag. a 2-a)
recomandărilor făcute de or­
tone oţel
Miercuri, 28 februarie 1973, au început lucrări­ mare cu privire la principalele concluzii asupra ac­ Cuvintul tovarăşului
HUNEDOARA. Colecti­
le Plenarei Comitetului Central al Partidului Comu­ tivităţii de educaţie fizică şi sport. vul de muncă al secţiei
nist Român. 10. Informare cu privire la activitatea interna­ cuptoare industriale din
Deschizînd lucrările şedinţei, tovarăşul Nicolae ţională desfăşurată de Partidul Comunist Român şi cadrul Combinatului side­
Ceauşescu, secretar general al P.C.R., a propus ur­ statul român în anul 1972. Prezintă informări Secre­ rurgic Hunedoara a înre­ NICOLAE CEAUŞESCU
mătoarea ordine de zi, care a fost adoptată în una­ tariatul C.C. al P.C.R. şi Consiliul de Miniştri. gistrat în perioada scursă
din acest an realizări me­
nimitate : Potrivit hotărîrii plenarei din noiembrie 1972, ritorii, reuşind să execu­
1. Informări privind aplicarea măsurilor stabili­ reconfirmată şi de actuala plenară, la lucrări par­ te în termen şi de calita­ După cum este cunoscut, momentul de faţă trebuie să în concordanţă cu hotărîrila
te de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972, re­ ticipă ca invitaţi : membrii guvernului şi conducători te toate reparaţiile încre­ de la constituirea Frontului punem îndeosebi accentul pe plenarei Comitetului Central
feritoare la pregătirea condiţiilor necesare îndepli­ ai organelor centrale de stat şi obşteşti ; secretarii dinţate. reparaţia cuptoare­ Unităţii Socialiste au fost soluţionarea unor probleme din noiembrie 1971, este ne­
La
nirii şi depăşirii planului pe 1973. Vor prezenta in­ pentru problemele economice ai comitetelor judeţe­ lor de 400 tone, de la sec­ luate un şir de măsuri in ve­ obşteşti, a unor probleme e- cesar să coordonăm mai bine
dilitare,
şi să unim, pe baza unui pro­
a
problemelor
legate
derea
atribuţiilor
or­
lărgirii
formări : Consiliul de Miniştri, Secretariatul C.C. al ne de partid ; prim-vicepreşedinţii consiliilor- populare ţia O.S.M. II, s-au recu­ ganismelor sale, astfel îneît de ridicarea nivelului de trai. gram unitar, eforturile tutu­
P.C.R., precum şi o serie de ministere şi comitete judeţene; directori ai centralelor economice; direc­ perat 103 tone cărămidă consiliile frontului să-şi poa­ Se impune o folosire mai bu­ ror factorilor care concură la
judeţene de partid. tori şi secretari ai comitetelor de partid din mari în­ refractară, ' reprezentînd o tă îndeplini în condiţiuni cît nă a forţelor organizaţiilor formarea omului nou, la lăr­
economie de 168 000 lei.
2. Proiectul de Lege privind înfiinţarea, organi­ treprinderi industriale", directori ai institutelor de De asemenea, termenul de mai bune rolul şi sarcinile ce componente pentru înfăptui­ girea orizontului general de
zarea şi funcţionarea Consiliului Suprem al Dezvol­ cercetări şi proiectări ; directori ai întreprinderilor de dare în funcţiune a fost le revin în viaţa noastră so­ rea programului trasat de cunoaştere al poporului nos­
Conferinţa Naţională a parti­
tru. Consider că aceasta tre­
cială şi politică.
tării Economice şi Sociale a României. comerţ exterior ; redactori-şefi ai presei centrale. redus cu 50 ore, fapt ce a S-au obţinut, desigur, o se­ dului în vederea dezvoltării buie să constituie o preocu­
3. Proiectul de Lege cu privire la înfiinţarea, or­ Problemele supuse spre dezbatere plenarei au fost • dus la realizarea în sec- j rie de rezultate bune în acti­ generale a economiei şi ridi­ pare mult mai accentuată de-
j ţie a unui plus de aproa- j
ganizarea şi funcţionarea Curţii Superioare de Con­ analizate şi de următoarele comisii permanente ale i pe 2 000 tone oţel. vitatea desfăşurată de F.U.S. cării bunăstării materiale mun­ şi cît pînă acum a consiliilor
spirituale
oamenilor
a
Frontului
trol Financiar. Comitetului Central al P.C.R. : Comisia pentru pro­ L_...................................................i Dar trebuie să spunem des­ cii. inclusiv a Unităţii Socialiste,
Biroului
Executiv
4. Proiectul de Decret privind înfiinţarea şi func­ blemele economice ; Comisia pentru problemele chis că aceste rezultate nu In al doilea rînd, se are în al Consiliului Naţional. De­
sînt încă pe măsura aşteptări­
ţionarea Consiliului pentru problemele organizării muncii organizatorice, de cadre, activităţii organelor lor şi a posibilităţilor pe ca­ vedere o mai bună coordona­ altfel, există şi o comisie în
economico-sociale. de stat şi formelor obşteşti de participare a mase­ re le au consiliile Frontului re a controlului obştesc. E- această privinţă — comisia
5. Propuneri de modificare a Legii nr. 9/1968 lor la conducerea societăţii ; Comisia pentru pro­ Unităţii Socialiste. Consiliile j xistă acum, în această privin­ pentru răspîndirea ştiinţei şi
culturii — şi va trebui real­
încă
insuficientă
reuşesc
în
pentru dezvoltarea construcţiei de locuinţe, vînzarea blemele de agricultură, silvicultură şi industria ali­ Pagina a lil a să coordoneze şi să u- ţă, o hotărîre, s-au constituit mente să dăm un impuls mai
şi comisii care şi-au început
măsură
de locuinţe din fondul de stat către populaţie şi mentară ; Comisia pentru relaţii internaţionale. nească eforturile tuturor orga­ activitatea. Probabil, în cursul puternic acestei activităţi de
construirea de case proprietate personală de odih­ In legătură cu împlinirea unui sfert de veac de la nizaţiilor componente. Din a- acestui an va trebui să facem primă importanţă pentru
nă sau turism. realizarea unităţii organizatorice şi politice a clasei CURIER ceastă cauză, există încă mul­ o analiză a rezultatelor obţi­ Frontul Unităţii Socialiste. In
aş
dori
această
să
privinţă
6. Propuneri de modificare a Legii nr. 10/1968 muncitoare din România, Comitetul Central a con­ te paralelisme, se pe desfăşoară nute în această privinţă, sta­ menţionez necesitatea ca Con­
diferite
aceleaşi
activităţi
privind administrarea fondului locativ şi reglemen­ sacrat şedinţa plenară de ieri sărbătoririi solemne S0CIAL- linii, în timp ce unele proble­ bilind ce trebuie făcut în con­ siliul Naţional, organizaţiile
tinuare pentru ca organisme­
tarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi. a acestui eveniment de însemnătate istorică pentru me rămîn nesoluţionate. De le din domeniul controlului Frontului Unităţii Socialiste
7. Proiect de hotărîre cu privire la îmbunătăţi­ edificarea socialismului în ţara noastră. aceea, în proiectul de hotărî­ obştesc să-şi îndeplinească în să coordoneze efectiv activi­
Consi­
rea organizării şi retribuirii muncii în agricultură. In acest cadru, a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae CETĂŢENESC re prezentat plenarei Frontului mai bune condiţiuni rolul pe tatea educativă care se desfă­
Naţional
al
care-1 au.
liului
şoară pe teritoriul lor, indife­
8. Măsuri privind reducerea numărului cadrelor Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Unităţii Socialiste se are în Punem un accent deosebit' rent de cei care o organizea­
de conducere şi îmbunătăţirea structurii organizato­ • Fapfe vedere lărgirea în continuare pe coordonarea activităţii e- ză. Frontul Unităţii Socialis­
Român.
rice la ministere, centrale şi organizaţii economice. a atribuţiilor şi creşterea ro­ ducative şi culturale de ma­ te trebuie să iniţieze cît mai
9. Proiectul de Hotărîre cu privire la dezvolta­ Plenara Comitetului Central îşi continuă lucră­ o Atitudini lului Consiliului Naţional, al să, ţinînd seama că, practic, multe asemenea acţiuni, în-
tîlniri şi dezbateri, care să se
rea continuă a educaţiei fizice şi sportului ; infor­ rile joi, 1 martie. consiliilor Frontului Unităţii toate organismele şi organiza­ desfăşoare sub conducerea
Socialiste de la toate nive­ ţiile din cadrul Frontului U-
• Soluţionări lurile. In primul rînd, se are nităţii Socialiste au astfel de consiliilor sau dacă au loc în
în vedere creşterea acestui preocupări, desfăşoară, în- fabrică — sub conducerea or­
rol în direcţia coordonării, pe tr-un fel sau altul, activita­ ganizaţiilor de partid, a sin­
A*. • Răspunsuri diferite domenii, a activităţii tea în acest domeniu. Este de dicatelor. In acest sens, a-şi
iilorea desfăşurate de organizaţiile cienţa activităţii educative, (Continuare in pag. a 2-a)
înţeles că pentru a ridica efi­
componente ale frontului. In
c Respectarea ajn
Stimaţi tovarăşi, dezvoltarea tot mai largă a sului revoluţionar, a cuceri­ îndu-se astfel partidul unic
acţiunilor unite ale mişcării rii de noi poziţii de către ma­ al clasei muncitoare, căruia sarcină de onoare
Plenara Comitetului Cen­ muncitoreşti, conlucrarea tot sele populare, de către forţele i-a revenit sarcina conducerii
tral are loc la cîteva zile de mai strînsă a Partidului Co­ democratice, a devenit tot luptei poporului român de
la împlinirea unui sfert de munist cu Partidul Socialist mai imperioasă necesitatea transformare socialistă a ţă­
veac de la unul din marile şi Social-Democrat. realizării unităţii organizato­ rii. Aceasta a constituit o mă­
momente ale istoriei noastre In condiţiunile dezvoltării rice şi politice a clasei mun­ reaţă victorie politică a pro­ CUM ASIGURAŢI
revoluţionare : realizarea uni­ activităţii revoluţionare, ale citoare — forţa socială dc letariatului, a maselor mun­
tăţii organizatorice şi politice luptei patriotice, antifasciste, bază a societăţii. Aceasta con­ citoare din România, care a
a clasei muncitoare şi crea­ din România, în momentul în diţiona însăşi îndeplinirea de avut repercusiuni profunde a-
rea partidului ei unic, mar- care se punea problema unor către clasa muncitoare a mă­ supra întregii desfăşurări ul­ ÎNDEPLINIREA LOR?
xist-leninist. Ţinînd seama de schimbări radicale, de impor­ reţului rol pe care era che­ terioare a evenimentelor, a
importanţa excepţională pe tanţă istorică în viaţa poporu­ mată să-l joace în România, luptei pentru înfăptuirea mă­
care a avut-o pentru lupta lui nostru, cînd erau la ordi­ rolul de clasă conducătoare reţelor transformări revolu­ întreprinderea de prospec­ la lucrări de foraj geologic explorări geologice în vede­
politică a proletariatului, a nea zilei pregătirea şi organi­ in lupta pentru lichidarea de­ ţionare. ţiuni şi explorări geologice şi 200 ml la galerii ; rea urgentării punerii în va­
întregului nostru popor, pen­ zarea insurecţiei armate na­ finitivă a exploatării omului In cei 25 de ani care au din Deva desfăşoară o am­ © Realizarea a 900 000 lei loare a imenselor bogăţii as­
tru transformarea revoluţio­ ţionale antifasciste în vederea de către om, în marca operă trecut de la unificare, parti­ plă activitate de cercetare economii la preţul de cost. cunse in subsol. In situaţia
nară a societăţii şi victoria răsturnării dictaturii militaro- de edificare a noii orînduiri dul nostru şi-a îndeplinit cu geologică (extinsă pe raza a — Care este pînă Ia ora că cifrele de plan vor rărnî-
socialismului în România, fasciste, pentru ieşirea Româ­ sociale — orînduirea socia­ cinste misiunea pe care şi-a trei judeţe) în vederea des­ actuală stadiul îndeplinirii ne constante, noi ne vom
consider potrivit să evocăm niei din războiul antisovietic, listă. Mersul ferm al poporu­ asumat-o în faţa clasei mun­ coperirii şi punerii în valoa­ acestor obiective ? — adre­ îmbunătăţi substanţial an­
acest eveniment, în mod so­ întoarcerea armelor împotri­ lui pe acest drum făcea ab­ citoare, a întregului nostru re a unor noi baze de ma­ săm întrebarea tovarăşului gajamentele iniţiale.
lemn, în cadrul plenarei de va Germaniei fasciste şi ală­ solut necesară crearea unui popor. Călăuzindu-se neabă­ terii prime de cărbune e- inginer Corneliu Arsin, di­ — Un alt obiectiv al an­
astăzi. turarea ţării de forţele aliate partid unic al clasei munci­ tut de principiile fundamen­ nergetic şi cocsificabil, mi­ rectorul întreprinderii. gajamentului se referă la
Crearea Partidului Comu­ antifasciste s-a pus cu o deo­ toare, ca detaşament de avan­ tale ale teoriei revoluţionare nereu de fier, aluminiu, al­ — In legătură cu lucrările obţinerea unor considerabi­
nist Român a fost rezultatul sebită stringenţă realizarea gardă, revoluţionar, capabil a proletariatului, aplicînd în te minereuri complexe şi le economii la preţul de
unui proces istoric obiectiv, mai fermă a unităţii de ac­ să unească în jurul său toate mod creator adevărurile ge­ nemetalifere necesare econo­ Astăzi răspunde tovarăşul cost.
al particularităţilor dezvoltă­ ţiune a clasei muncitoare. forţele naţiunii în noua pe­ nerale ale socialismului la miei. Această activitate — ing. CORNELIU ARSIN, directo­ — Intr-adevăr. In acest
rii noastre sociale, al luptei Tocmai această necesitate im­ rioadă istorică în care avea condiţiile concrete ale ţării căreia în lucrările Conferin­ rul I.P.E.G. Deva an ne-am propus ca prin
revoluţionare a celor ce mun­ perioasă a făcut ca în apri­ să intre România. noastre, punînd mai presus ţei Naţionale, Plenarei C.C. reducerea consumurilor de
cesc din România, al maturi­ lie 1944 să fie realizat Fron­ După cum se cunoaşte, în de orice interesele vitale ale al P.C.R., din 20-21 noiem­ material lemnos — combus­
zării politico-ideologice a cla­ tul Unic Muncitoresc între procesul desfăşurării luptei întregului popor, aspiraţiile brie 1972 şi Conferinţei ju­ fizice ţin să menţionez că a- tibil, exploziv, alte materii
sei muncitoare şi al creşterii Partidul Comunist Român şi revoluţionare, al conlucrării sale de libertate, dreptate so­ deţene de partid i s-a acor­ vem în mai puţin de două şi materiale — să obţinem o
rolului ei în viaţa politică a Partidul Social-Democrat, în dintre partidele comunist şi cială, independenţă, bunăsta­ dat o atenţie deosebită sta- luni un avans faţă de cifre­ economie de peste 900 000
ţării. Lichidarea sciziunii din jurul căruia s-au coalizat a- bilindu-se sarcini concrete le de plan de aproape 300 lei. In acest sens, am trecut
poi, într-un timp extrem de social-democrat, dintre repre­ re şi fericire, Partidul Comu­ în vederea atragerii în cir­ ml la foraj geologic şi de deja la înlocuirea armături­
rîndurile mişcării 1 muncito­ zentanţii acestora, au avut nist Român a desfăşurat o 100 ml la galerii, ceea ce
reşti, realizarea unităţii poli­ scurt, toate forţele democra­ loc largi contacte şi, în prac­ vastă activitate organizatori­ cuitul economic chiar şi a oferă garanţia că angaja­ lor din lemn cu cele din
tice şi organizatorice a prole­ tice, patriotice, antifasciste tică, s-a trecut la constitui­ că, politică şi ideologică, asi- zăcămintelor mai sărace în mentul nostru este pe de­ beton, la noi soluţii piro­
tariatului, crearea unui puter­ ale întregului popor, în vede­ rea şi realizarea unor orga­ gurînd înfăptuirea, pas cu conţinut — cuprinde în a- plin realizabil. tehnice în vederea economi­
nic partid politic de avangar­ rea asaltului decisiv împotri­ nizaţii politice unice ale cla­ pas, a ţelurilor refacerii şi grenajul ei mii de sondori, — Dat fiind faptul că in sirii materialului exploziv.
dă în stare să conducă lupta va dictaturii militaro-fasciste sei muncitoare, cu conducere modernizării economiei naţio­ mineri, geologi care, la che­ mai puţin de două luni co­ — Consideraţi că ritmul
tuturor celor ce muncesc îm­ şi a cotropitorilor germani, unică. Aceasta s-a concretizat nale, aşezării ei pe baze so­ marea partidului de a nu lectivul întreprinderii şi-a actual de lucru este în mă­
pentru salvarea naţională. precupeţi efortul pentru ex­ sură să ducă la îndeplini­
potriva exploatării şi asupri­ Realizarea acestui front larg, pînă la urmă într-o hotărîre cialiste, făuririi relaţiilor so­ plorarea bogăţiilor subsolu­ îndeplinit cu ceva mai bine rea planului valoric înainte
rii, pentru libertate şi drep­ al cărui nucleu l-a constituit comună a conducerii celor cialiste de producţie, organi­ de 50 la sută acest an­ de 25 decembrie — aşa cum
tate socială, a fost un vechi clasa muncitoare unită, a fost două partide şi în elaborarea zării întregii societăţi pe lui, muncesc zi de zi, oră gajament nu consideraţi că s-a angajat colectivul între­ O imagine care se repe­
deziderat al militanţilor Re­ condiţia sine qua non a vic­ unei platforme care a fost principii noi, ridicării conti­ de oră, cu maximum de băr­ angajamentul luat este insu­ prinderii ? tă în fiecare an, mereu
responsabilitate.
şi
băţie
plină
voluţionari, al luptătorilor toriei actului istoric de la 23 dezbătută şi adoptată în ca­ nue a nivelului de trai mate­ ficient de mobilizator ? întinerită şi tot mai
pentru progres social din August 1944, premisa elibe­ drul organizaţiilor partidelor rial şi cultural al tuturor ce­ Convinşi de misiunea lor — Răspunsul la întrebare — Cu • siguranţă ! Amin­ de încărcătură omenească !
dar
România. Intrînd în ărena rării ţării în condiţiile favo­ respective şi în procesul con­ lor ce muncesc. Convingîn- deosebită, menită să asigure necesită o discuţie mai lar­ tesc doar faptul că prin mai Un simplu, modest ghiocei
raţionala folosire a capacită­
buchet
de
gingaş
luptelor sociale împotriva re­ rabile ale victoriilor strălu­ stituirii, jos, în organizaţiile du-se prin propria experienţă unităţilor industriale baza gă. Succint este vorba de ţilor şi a timpului de lucru pentru cei dragi, pentru
gimului burghezo-moşieresc, cite obţinute de Armata so­ unice. că politica Partidului Comu­ de materii prime necesară faptul că sarcinile noastre obţinem decadă de decadă mama, pentru bucuria fa­
clasa muncitoare a simţit în­ vietică, de celelalte forţe ale In aceste condiţiuni, a avut nist este expresia fidelă a in­ finalizării cincinalului îna­ de plan suferă (cum s-a în- un spor de productivitate de miliei, un mărţişor ales cu
inte de termen, lucrătorii de
că de la început nevoia de coaliţiei antihitleriste. loc, la 21 februarie 1948, Con­ tereselor sale supreme, po­ la I.P.E.G. Deva şi-au luat tîmplat şi la sfîrşitul anu­ 0,5-1 la sută. Este doar un migală, un plus de afec­
a-şi strînge rîndurile şi^ de a Frontul Unic Muncitoresc a gresul de unificare, care a porul a urmat neabătut piar- recent, In adunarea genera­ lui trecut şi cum probabil exemplu. Munca plină de ţiune faţă de toţi cei din
acţiona unită pentru împli­ continuat să joace un rol e- consfinţit de fapt realitatea tidul nostru, înfăptuind cu lă a reprezentanţilor oame­ se va întîmpla şi în acest dăruire şi responsabilitate a jur.
nirea misiunii istorice ce-i senţial şi In perioada care a din ţară, revenindu-i sarcina devotament şi abnegaţie pro­ nilor muncii, însufleţitoare an) modificări dinamice. Es­ colectivului nostru oferă în­ Milioane şi milioane de
revenea în crearea noului des­ urmat eliberării ţării, în uni­ de a proclama în mod public gramul său de zidire a socia­ angajamente ' dintre care te firesc să fie aşa de vre­ să o mulţime de astfel de oameni, de toate vîrstelc
tin al poporului român. Aspi­ rea eforturilor clasei munci­ şi solemn unificarea celor lismului pe pămîntul Româ­ consemnăm : me ce conducerea partidului exemple. şi preocupările, ţin la a-
raţia spre unitate s-a afirmat toare, ale întregului popor două partide într-un partid niei. şi statului nostru impulsio­ ceastă datină nobilă, ca şi
planului
Depăşirea
•
nează tot mai pregnant ac­
cu deosebită tărie, în special pentru participarea la războ­ unic, pe baza concepţiei revo­ zic pe anul 1973 cu 500 ml fi­ tivitatea de prospecţiuni şi Discuţie consemnată de sufletul poporului nostru.
în momentele grele ale luptei iul antihitlerist, în vederea luţionare materialist-dialecti- C. ILIESCU
revoluţionare, în perioadele eliberării totale a României ce despre lume şi viaţă, cre- (Continuare In pag. a 2-a)
de înfruntare deschisă cu cla­ şi zdrobirii definitive a Ger­
sele exploatatoare, pentru maniei hitleriste, pentru des­ -------------------------------------~
salvgardarea libertăţilor şi făşurarea victorioasă a mari­ -----
nist.
drepturilor vitale ale celor ce lor bătălii politice în vede­ EXPOZIŢIE ma „Fundamentarea poli­ mulus Apoi, tovarăşul Bo- IN INCUBAŢIE brutărie sătească. Aici se VREMEA
prim-seclje-
tică,
Dragoş,
profesiona­
măiestria
muncesc, pentru interesele su­ rea democratizării ţării, în- CU INOVAŢIILE lă şi disciplina în produc­ tar al Comitetului munăşi- Cooperativa de consum va face pîine pentru asi­
dc
necesităţilor
gurarea
preme ale naţiunii. frîngerii împotrivirii claselor Miine, 2 martie a.c., se ţie — atribute esenţiale in pal vorbit U.T.C. Hunedoara, din localitatea Zam. care consum ale populaţiei din Pentru 24 ore
al
viaţa
calităţile
tineretului
nostru“,
a
despre
In numeroase acţiuni de exploatatoare şi izolării parti­ va deschide în holul clu­ la care au participat un moral-politice ale tineri­ creşte, în cooperare cu Sarmizcgetusa şi satele în­ Vreme rece, cu cerul
vecinate.
gîştc
de
C.A.P.
Sălciva,
clasă, în marile lupte sociale delor politice reacţionare, bului „Siţlerurgistul“ din mare număr de tineri me­ lor utecişti. ' mare productivitate, se Noua brutărie va pro­ schimbător, temporar no-
o
Interesantă
Hunedoara
ninge
şi politice împotriva patroni­ pentru cucerirea puterii în expoziţie cu scopul de a seriaşi. cadrul simpozionului In încheiere, pionierii de preocupă încă de pe acum duce zilnic 2 400 kg de ros. Izolat va minimă slab.
va
In
Temperatura
pîine.
2,
nr.
lor, a regimului burghezo- stat şi transformarea pe cale populariza cele mai valo­ au fost invitaţi ca să vor­ la şcoala generală aplaudat de mărirea şi reîmpros­ fi cuprinsă între minus S
au
prezentat
efectivului
un
acestei
pătarea
moşieresc s-a înfăptuit fron­ revoluţionară a societăţii ro­ roase invenţii şi muncitori, bească Gheorghe Bătrlna, program artistic. specii de păsări. Astfel, la „RECLAMA şi minus 4 grade, iar ma­
inovaţii
producţie
de
4
tul unic de jos, s-a_ realizat mâneşti. In focul acestor lupte realizate şi de ingineri din fruntaş I în cazangerie, de la incubatoarele speciale din xima între minus din şi nord 3
grade.
slab
Vînt
tehnicieni
la
secţia
o colaborare strînsă între co­ aprige s-a întărit şi consoli­ diverse unităţi economice U.M.M.R. şi Florian Uri- ORAŞUL BRAD VA AVEA municipiul Arad au fost CINEMATOGRAFICA" şi nord-est. Dimineaţa,
• rimisc 1 200 dc ouă şi ur­
munişti şi socialişti, între or­ dat tot mai puternic unitatea ale Judeţului. Invităm ci­ can, secretarul comitetului MAI MULTE FLORI mează ca în zilele urmă- In scopul îmbunătăţirii ceaţă locală.
titorii
noştri
ganizaţiile sindicale, pe o de acţiune a clasei muncitoa­ la inaugurarea să participe de partid din uzină. ■oare, alte 1 500 să fie mijloacelor de populariza­
acestui...
terminat
lucrările
platformă politică comună. re, a comuniştilor şi social- valoros... „mărţişor“ oferit CINSTEA DE de S-au extindere a serei de incubate. Cele două uni­ re a filmelor artistice şi Pentru următoarele
tăţi şi-au propus ca în a-
Această colaborare s-a accen­ democraţilor. Această unitate de comisia inginerilor şi A FI UTECIST flori din oraşul Brad. A- coastă primăvară să creas­ documentare, întreprinde­ două zile
în
tuat în preajma celui de-al se manifesta atît în marile tehnicienilor, Consiliul colabora­ lături de cel 80 metri pă­ că 7 000 pui de gîscă din rea cinematografică în jude­ Vreme rece şi frumoasă,
organizează,
cola­
ţeană
judeţean
cu
re
acţiuni politice de masă ca­ La Casa de cultură din traţi, cit avea sera îna­ prăsllă proprie. borare cu Uniunea arhitec­
doilea război mondial, în re au avut loc în perioada al sindicatelor. Hunedoara, într-un cadru inte, s-au adăugat alţi G0 ţilor — Filiala Deva, o cu cerul mai mult senin.
minimă
lupta antifascistă, împotriva respectivă, cît şi în cadrui sărbătoresc, au fost înmî- de metri pătraţi. LA SARMIZEGETUSA masă rotundă cu tema Temperatura minus 15 va
oscila
şi
între
Aceasta
In
că
înseamnă
dictaturii antonesciene, a în­ guvernului democratic instau­ SIMPOZION nate carnetele roşii de Brad — atît pe străzi, cît SE CONSTRUIEŞTE „Reclama cinematografică“. minus 7 grade, iar maxi­
Reuniunea
loc
robirii ţării de către_ Germa­ rat la 6 Martie 1945, în care Clubul sindicatelor din U. T. C. de unui număr şl în' casele şl pe balcoa­ O BRUTĂRIE miine, orele va avea se­ ma între minus G şi mi­
tineri,
80
de
de
la
18,00,
nia nazistă şi a războiului clasa muncitoare avea rolul Simeria a organizat şi găz­ curînd primiţi în rîndurile nele oamenilor — vor fi In comuna Sarmizcgelu- diul întreprinderii cinema­ nus 2 grade. Vîntal va su­
slab din est. Diminea­
fla
antisovietic. Lupta împotriva conducător. duit un simpozion cu te- Uniunii Tineretului Comu- mult mai multe flori. sa se află în construcţie o tografice din Deva. ţa, ceaţă locală.
războiului, rezistenţa înv'otri-
va politicii fasciste au impur Pe măsura adîncirii proce-