Page 10 - Drumul_socialismului_1973_03
P. 10

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 643 @> SiMBĂTĂ 3 MARTIE 1973
                                                                                                                                                                                                      7amaB»«mmvus/^wjSU26tiDaaM<ctn»w'   *



                                                                                                          ucrârile  de  electrificare   tuie  lucrările  de  refaceri  la
                                                                                                          a  liniei  ferate  Mintia-   tunele  pentru  asigurarea  ga­
                                                                                                          Livezeni - pentru a vor­  baritului necesar noului sistem
                                                                                                     bi numai despre tronsonul ca­  de  tracţiune.  Amintesc  că  din
                                                                                                     re  străbate  judeţul  nostru  -   cele  9  tunele  supuse  acestor
                                                                                                     au  intrat  într-o  etapă  decisi­  lucrări  sînt  terminate  6,  în
                                                                                                     vă. Infruntînd capriciile iernii,   prezent  lucrindu-se  la  alte  3
                                                                                                     sute  de  constructori  participă   tunele. urmînd ca cel mai im­
                                                                                                     cu  entuziasm  şi  dăruire  in   portant,  atit  din  punct  de  ve­
                                                                                                     muncă  la  finalizarea  comple­  dere al lungimii, cit şi al con­                                 de producţie $
                                                                                                     xului  de  lucrări  de  la  acest   diţiilor de execuţie, să se ter­
                                                                                                     important obiectiv. Acum, du­  mine  in  luna  mai,  conform
                                                                                                     pă  terminarea  lucrărilor  afe­  graficului.
                                                                                                     rente  primului  tronson  -  Sub-   -  Este  vorba  de  tunelul  de
                                                                                                     cetate-Mintia  -  obiectiv  rea­  la  Băniţa,  la  care  cu  puţin
                                                                                                     lizat cu o lună de zile mai  timp în urmă s-a făcut stră-




                                                                                                                                                                    Adunările  pe  secţii  şi  în­  Pentru   a   evidenţia   preg­  diu,   secretarul   comitetului
                                                                                                                                                                  treprindere   ale   oamenilor   nant  modul  în  care  iniţia­  de  partid  pe  secţie.  E  vor­
                                                                                                                                                                  muncii   din   cadrul   Uzinei   tiva  amintită  şi  agitaţia  vi­  ba  de  elaborarea  prin  tur­
                                                                                                                                                                                                                  variată,
                                                                                                                                                                                                              şi
                                                                                                                                                                                                     concretă
                                                                                                              ecirificare a                                       „Victoria"   Călan   s-au   în­  zuală,  contribuit,   în   ultimele   nare  a  7  250  tone  radiatoa­
                                                                                                                                                                                              au
                                                                                                                                                                  cheiat  de  curînd  In  cadruh
            Activitatea   de   gospodărire   tîlnite  situaţii  In  care  di­  Şi  nu  este  de  mirare  că  la                                                   lor,   s-au   fundamentat   an­  luni,  atît  la  ridicarea  pro­  re  şi  3  300  tone  la  sorti­
          a   materialelor   pe   şantiere­  verse   materiale,   depozitate   lot  materialele  nu  ajung  şi                                                    gajamente      mobilizatoare,   ductivităţii  muncii  cît  şi  la   mentele   de   cilindri.   Sarci­
          le   Trustului   de   construcţii   necorespunzător,   sînt   aco­  se  suplimentează  astfel  ne­                                                      pentru   a   căror   realizare,   formarea   oamenilor,   la   ri­  nile   enumerate   solicită   o
          Hunedoara-Deva   s-a   soldat   perite   cu   pămînt   provenit   cesarul.                                                                                                          dicarea   gradului   lor   de   maximă   mobilizare   a   tutu­
          în  anul  trecut  cu  economi­  din   diverse   săpături.   Tot   Risipă   exagerată   de   bani         Livezeni-Mintia                                cei  care  au  dat  naştere  ini­  conştiinţă  e  necesar  să  a-   ror   muncitorilor   din   secţie.
          sirea  unei  cantităţi  de  110   aici,  am  întîlnit  Insă  şi  o   se  face  şi  la  transporturi.                                                    ţiativei  „De  vorbă  cu  con­  mintim   că   furnalul   nr.   2   In  acest  sens  apare  reve­
          tone  ciment,  215  000  bucăţi   iniţiativă   bună.   Conducerea   Numai  în  anul  trecut,  chel­                                                     ştiinţa"   şi   aplică   cu   bune   trebuia  să  intre  în  repara­  lator   panoul:   „Cinci   minu­
          cărămizi,  105  mc  cherestea   şantierului   „Valea   Jiului"   tuielile   de   transport-manipu-                                                      rezultate   o   altă   iniţiativă   ţie   capitală   încă   de"   te  pierdute  de  fiecare  sa­
          şi  55  tone  metal.  Desigur,   a   dispus   aplicarea   platfor­  lare  au  fost  de  14  la  sută                                                    „întreaga   cantitate   de   fon­  trecut. Printr-o întreţinere  lariat   într-o   zi   de   muncă
          aşa  după  cum  se  sublinia   melor   pentru   descărcarea   din   costul   lucrărilor   faţă   devreme  preocupările  con­  pungerea.  Aici  se  aplică,  din   tă  peste  plan  să  fie  obţinu­             înseamnă   o   pierdere   de
          şi   la   adunarea   generală   a   betonului.   Metoda   trebuie   de  5  la  sută  cît  prevedea   structorilor sînt îndreptate spre  cîte  am  aflat,  un  procedeu   tă  cu  cocs  economisit“,  vor        2  220  lei".  Referitor  la  re­
          oamenilor   muncii   pe   trust,   grabnic   generalizată   pe   devizul.  La  întocmirea  pro­  finalizarea  lucrărilor  din  cea   foarte modern care se foloseş­  depune   tot   efortul,   întreaga         buturi   se   menţionează   ;
          rezultatele  ar  fi  fost  şi  mai   toate   şantierele   trustului,  a-   iectelor  nu  există  o  colabo­  de  a  doua  etapă,  respectiv   te  pentru  prima  dată  in  ţară   lor   capacitate   de   muncă.   '„Reducînd   numai   cu   1   la
          bune  dacă  pe  toate  şantie­  vînd  în  vedere  că  este  deo­  rare   între   diverse   servicii   punerea in funcţiune a tronso­  la  construcţia  unor  tunele fe­  Pentru  ca  sarcinile  şi  an­  Munca politică
          rele  exista  mai  mult  simţ   sebit de eficientă.         funcţionale ale trustului.     nului de linie electrificată Sub-  roviare.                  gajamentele   să   fie   mereu                          sută   procentul   de   rebuturi
          de   răspundere   în   ceea   ce   Nici  în  privinţa  economi­  Canalele  risipei  se  menţin   cetate-Livezeni.       - Intr-adevăr, execuţia aces­   în   centrul   atenţiei   colecti­                      putem   da   economiei   naţio­
          priveşte   folosirea   materia­  sirii   materialului   lemnos   încă   deschise   pe   şantierele   Tovarăşul Florian Trifu, in­  tui  tunel  se  realizează  cu  una   vului,   comitetele   de   partid   de masă   nale  în  plus  piese  a  căror
          lelor.                        lucrurile  nu  stau  mai  bine.   T.C.H.   Economiile   înregis­  ginerul  şef  al  şantierului  71   din  cele  mai  moderne  metode   au  trecut  la  organizarea  u-           valoare   este   echivalentă   cu
            Am  poposit  zilele  trecuta   S-au   făcut   în   ultimii   ani   trate   reprezintă   doar   mini­  de  construcţii  căi  ferate  Pe­  şi anume metoda scutului. Du­  nei  vii  şi  mobilizatoare  agi­     costul a trei apartamente".
          pe   unele   şantiere   din   ju­  salturi   calitative   în   acest   mul   din   marile   posibilităţi   troşani,  ne-a  prezentat  cu  a-   pă  străpungerea  tunelului,  e-   taţii   vizuale.   In   ce   stadiu   în acţiune  Mergînd  pe  linia  explică­
          deţ  şi,  spre  regretul  nostru,   sens.  Dar  mai  sînt  încă  re­  care   există   la   majoritatea   mabilitate principalele obiecti­  veniment  care  a  avut  loc  cu   se  află  aceasta,  am  aflat  cu   rii  clare,  detaliate  a  anga­
          nici  în  acest  an  situaţia  nu   zerve  mari  la  toate  loturile.   punctelor  de  lucru.  Organi­  ve  din  cea  de  a  doua  etapă   4  zile  mal  devreme,  realizăm   prilejul  unei  vizite  în  prin­  jamentelor   luate   (realizarea
          s-a  schimbat  cu  nimic.  Sis­  Nu  se  acordă  deosebită  a-   zaţiile  de  partid,  toţi  co­  şi stadiile lor de finalizare,  cu  această  tehnologie  un   cipalele secţii ale uzinei.                     peste   planul   anual   a   150
          temul   păgubitor   de   bascu­  tenţie   recuperării   lemnului   muniştii,   trebuie   să   acţio­  —  Vreau  să  precizez  că  o   ritm  mediu  de  avansare  de                                             tone  utilaje  de'  turnare  :  re­
          lare  a  cărămizilor  se  folo­  de  la  cofraje,  există  în  Une­  neze  cu  mai  mult  simţ  de   parte  din  obiectivele  planifi­  peste  2  m  pe  zi.  In  plus,  se   La   furnale,   atenţia   este   corectă  şi  la  timp,  la  care
          seşte  în  continuare.  La  des­  le  cazuri  reţineri  de  la  fo­  răspundere  pentru  ca,  acolo   cate  pentru  această  etapă  au   realizează  o  importantă  eco­  atrasă  de  un  amplu  panou   şi-au   adus   contribuţia   plină   ducerea  procentului  de  pro­
                                                                                                                                                                                                                          duse  calitatea  a  11-a  cu  2  la
          cărcări,   oamenii   nu   sînt   losirea   cofrajelor   confecţio­                         fost deja terminate. Este vor­  nomie de material lemnos.    cuprinzînd     angajamentele   de   dăruire   lăcătuşii,   elec­
          supravegheaţi,   aruncă   ma­  nate din diverşi înlocuitori.  unde  se  mai  Intîlnesc  cazuri   ba aici de un număr de 7 sta­  Rezultatele  de  pînă  acum   furnaliştilor   pe   1973;   rea­  tricienii,   acest   furnal   func­  sută   :   scăderea   rebuturilor
          terialele  la  întîmplare,  betoa-   De  mai  mulţi  ani  se  vor­  de   proastă   gospodărire,   a-   ţii  de  cale  ferată  care  au  fost   ale colectivului şantierului 71   lizarea  a  1  500  tone  fontă   ţionează   în   bune   condiţii   cu  10  la  sută  şi  creşterea
          nele  le  descarcă  în  locuri   beşte  la  T.C.H.  despre  ex­  cestea  să  fie  grabnic  înlă­  complet  sistematizate,  pe  în­  construcţii  căi  ferate  Petro­  cu  cocs  economisit,  1  000   şi  în  momentul  de  faţă.  Şi,   productivităţii   muncii   eu
                                                                                                     tregul  traseu  aferent  acestora
          neamenajate.   In   microraio-   tinderea   consumului   normat   turate.   Să   fie   Închise   cît                   şani  cît  şl  dorinţa  întregului   tone   zgură   granulată   cu   ca  într-un  corolar  al  dărui­  1,5   la   sută),   la   turnătoria
          nul  15  din  municipiul  De­  la   materiale.   S-a   realizat   mal   grabnic   canalele   risi­  fiind şi montată linia de con­  colectiv  de  a  finaliza  la  timp   procent   scăzut   de   umidita­  rii  muncitoreşti,  a  comuniş­  II  s-au  fixat  cîteva  panouri
          va,   conducerea   şantierului   însă   prea   puţin   pentru   a-   pei !                 tact.  In  prezent se lucrează la   obiectivele prevăzute sînt ga­  te ;   350 000 lei beneficii  tilor  ce  deservesc  acest  o-   care  cheamă  la  :  „Rod'’-o
          nr.  1  ar  trebui  să  treacă   plicarea  lui.  Mai  sînt  încă                           sistematizarea  staţiilor Petro­  ranţii sigure că cel de a! doi­  peste  plan,  2  500  000  lei  de­  biectiv,   furnalul   produce   rea  cu  1  la  sută  a  cheltu­
          mai  des  pe  la  echipele  de   echipe   care   consumă   cit          C. DUMITRU         şani  şi  Crivadia,  ultimele  din   lea  tronson  al  liniei  ferate   păşirea   valorii   producţiei   fontă  de  bună  calitate*  rea-   ielilor   materiale,   ceea   ce
          lucru  din  această  zonă.  Au   vor,  nu  cit  trebuie,  aşa  du­                         zonă  care  vor  fi  terminate  la   Subcetate-Livezeni  va  fl  pus   globale,  130  000  lei  eco­  lizînd  şi  economia  de  cocs   înseamnă  125  000  lei  econo­
          existat   cazuri   cind   cantităţi   pă   cum   indică   specificaţia                     sfîrşitul  lunii  martie.  O  altă   în  funcţiune  la  termenul  pre­  nomii la preţul de cost,  cuprinsă în angajamente.  mii  sau  60  tone  de  lingotie-
                                                                                                     grupă  de  lucrări  deosebit  de
          însemnate   de   parchet,  aco­  din  deviz.  Evidenţa  consu­                             importantă în vederea electri­  văzut.                       1  kg  cocs  /tona  de  fontă  sub   Despre  concreteţea  şi  spi­  re  în  plus",  sau  „Reduce­
          perite  doar  cu  o  bucată  de   mului  de  materiale  nu  este                                                               MIRCEA NEAGU             consumul   specific.   In   plus,   ritul   agitatoric   încetăţenit   rea   produselor   de   ca'itatee
          carton  —  şi  acesta  rupt,  —   ţinută   în   mod   corespunză­                          ficării acestei linii o consti-                              colectivul   se   angajează   ca   în   vederea   rezolvării   sar­  a  Il-a  cu  12  la  sută  fată
          erau   expuse   intemperiilor,   tor.  Contabilii  de  la  şantie­                                                                                      întreaga   cantitate   de   fontă   cinilor  de  producţie  vorbeşte
          Pe  şantierele  nr.  4  din  Brad,   re  nu-şi  fac  conştiincios  da­                                                                                  să  se  încadreze  riguros  în  .  şi   panoul;   „Reducînd   cu   de  anul  trecut  duce  la  ob­
          la   lotul   din   oraşul   nou,   toria.  Există  cazuri  cind  din                                                                                    normele   de   calitate   stabili­  2  la  sută  pierderile  de  fon­  ţinerea  a  1  500  tone  produc­
          chiar   In   ziua   prezenţei   depozit   pleacă   o   cantitate,                                                                                       te.   Pentru   ridicarea   nive­  tă  la  turnare  faţă  de  1972,   ţie bună peste plan".
          noastre   pe   şantier,   mai   iar  pe  şantier  ajunge  alta,                                                                                         lului   de   cunoştinţe   profe­  contribuiţi   la   obţinerea   u-   Desigur,  nu  se  pont"  sau­
          multe   basculante   au   golit   mai  mică  decît  cea  prevă­                                    Âcfiunî inlfiafe de Consulul                         sionale   se   prevede   organi­  nei  economii  în  valoare  de   ne  că  în  secţiile  furna '’  şi
                                                                                                                                                                                                                                               1
          betonul   In   noroi,   aproape   zută  în  acte.  Se  mai  cîn-                                                                                        zarea   cursurilor   de   perfec­  105  390  lei".  Alte  chemări   turnătorie   s-a   făcut   totul
          jumătate   din   cantitate   ră-   tăreşte  şi  se  măsoară  une­                                 ştiinţific zonal de agricultură                       ţionare   cu   maiştrii,   furna-   evidenţiază   avantajele   creş­  pentru   realizarea   unei   asi
          mlnînd  nefolosită  I  La  Vul­  ori  „la  ochi",  dar  bineînţe­                                                                                       liştii   şi   muncitorii   de   la   terii   temperaturii   aerului   taţii  vizuale  vii.  ■  mob'R'a
          can, de exemplu, pot fi In-   les In favoarea depozitului.    ...Titlul  este  de  fapt  o  va­  Prind   contur   primele   acţiuni   iniţiate   de   Consi­  întreţinere şi reparaţii.  insuflat în furnal.    toare.  Chiar  propunerile  fă
                                                                      loroasă   iniţiativă   născută    liul   ştiinţific   zonal   de   agricultură,   înfiinţat   recent   In   sprijinul   realizării   o-             cute   nu   s-au   materializat
                                                                      pe   şantierele   întreprinderii   pe  lingă  Institutul  agronomic  „Dr.  Petru  Groza"  din                             După  cum  arăta,  la  înce­  întru  totul  în  acest  sens.  Pe
                                                                                                                                                                                                                secretarul
                                                                      de  prospecţiuni  şi  explorări   Cluj  şi  din  care  fac  parte,  alături  de  cadre  didacti­  biectivelor  stabilite,  al  dina­  putul   săptămînii,   partid   pe   asemenea,   pe   parcurs,   ea
                                                                                                                                                                                        pro­
                                                                                                                                                                          procesului
                                                                                                                                                                                    de
                                                                                                                                                                  mizării
                                                                                                                                                                                                          de
                                                                                                                                                                                              comitetului
                Cînd există spirit gospodăresc...                     geologice  Deva  —  iniţiativă    ce  şi  cercetători,  specialişti  din  11  judeţe  ale  Tran­  ducţie,  iniţiativa  „De  vorbă   secţie,  tovarăşul  Ilie  Andrei,   trebuie   să   fie   îmbunătăţi
                                                                      care  a  cuprins  în  angrena­
                                                                      jul  ei  miile  de  sondori  şi   silvaniei.  Au  fost  create  8  staţii  agrozootehnice  pi­  cu   conştiinţa"   îşi   eviden­  mai   erau   de   confecţionat   tă  în  funcţie  de  succesele
                                                                                                        lot,  GO  de  puncte  de  verificări  genetice  şi  pedocli­
                 El Folosind mal chibzuit fiecare kilogram de cocs pen­  mineri  ce-şi  desfăşoară  ac-  !   matice  şi  80  de  puncte  agricole  demonstrative.  For­  ţiază  din.  plin  eficienţa.  De   şi   alte   panouri   care   vor   obţinute  pentru  a  fi  meru
              tru obţinerea fontei, fumaliştii de la U. V. Călan au reali­  tivitatea  în  trei  judeţe  ale   mă  concretă,  viabilă,  a  integrării  învăţămîntului  uni­  aceea,  şi  nu  întîmplător,  u-   fixa,  zi  de  zi,  în  atenţia   pe   fază.   strîns   legată   de
              zat de la începutul anului o economie de 138 tone cocs.  ţării  pentru  punerea  în  va­  versitar,   cercetării   ştiinţifice   şi   producţiei   agricole,   nul   dintre   panouri   înscrie   furnaliştilor   stadiul   înde­  realitatea   din   colectivele
                 H Lucrătorii de ia oţelăria electrică a C.S.H. au preo­  loare,  cît  mai  grabnic,  a   activitatea  colectivă  a  celor  mai  valoroase  cadre  de   un   angajament   derivat   din   plinirii   planului   şi   a   an­  de   muncă   Pentru   aceasta
              cupări statornice pe linia reducerii consumului de mate­  bogăţiilor subsolului.          aici  s-a  orientat  spre  rezolvarea  unor  probleme  de   conţinutul   ei   şi   anume:                         va   trebui   să   militeze   în
              riale. Ei au economisit in acest an peste 2 tone de fero-   In  luna  ianuarie  pe  an­   importanţă   majoră   pentru   dezvoltarea   agriculturii.   „Să   ne   desfăşurăm   întrea­  gajamentelor asumate.  continuat--’  cu  fermitate  co
              mangan utilizat la obţinerea oţelului electric.         samblul   întreprinderii   s-au   S-au  întreprins  o  serie  de  cercetări  unice  în  ţară   ga   noastră   activitate   sub   Şi  planul  de  producţie  al   mitetele   de   partid,   toţi
                                                                      economisit   mai   mult   de      privind   ameliorarea   trifoiului   roşu,   sparcetci,   bobu­  deviza  —  conştiinţa  reflec­  secţiei  turnătorie  I  este,  pe   comuniştii.
                                                                                                                                                                        în
                                                                                                                                                                  tată
                                                                                                                                                                             producţie
                                                                                                                                                                                       multă,
                ...şl cînd nu există!                                 32  mc  lemn  de  mină,  iar  în   lui,   orzoaicei,   hameiului,   a   unor   graminee   perene,   bună,-'   -ieftină-;   eurăţeTriTîf   acest  an,  sporit  "-=”-W"SpTl-
                                                                      februarie peste 30 mc.
                                                                        Dar   colectivul   întreprin­   ameliorarea  unor  rase  de  vaci  ca  Bălţata  româneas­  ordine şi disciplină".     nea tovarăşul Gavrilă Bu-                  M. BODEA
                                                                                                        că şi Bruna de Maramureş.
                 ■ La minele Văii Jiului s-au consumat In luna ianua­  derii  nu  se  mărgineşte  la
              rie  cu  88  mc  cherestea  mal  mult  decit  a  fost  prevăzut,   economisirea  lemnului.  Con­
              iar  la  unităţile  I.  M.  Hunedoara  cantitatea  de  lemn  de   sumul   la   celelalte   materii
              mină planificată a fost întrecută cu 630 mc. Conducerile   şl  materiale,  explozivi,  ca­  De curînd a avut loc a-
              unităţilor  respective  se  pare  că  au  scăpat  din  vedere  că   bluri  etc.  este  urmărit  cu   dunarea generală a mem­
              în subteran se pot folosi la susţinere o serie de înlocui­  o  deosebită  atenţie  —  ne   brilor cooperativei meşte­  Ce am î
              tori, mult mal avantajoşi, care asigură totodată securitate   spune   tovarăşul   inginer   şugăreşti „Haţegana" din
              sporită procesului de extracţie.                        Corneîiu   Arsin,   directorul   Haţeg In darea de seamă
                 O In contrast cu realizările furnaliştilor de la Călan)'   I.F.E.G.  Deva.  Aşa  se  ex­  prezentată cu acest prilej
              care respectă întocmai prevederile iniţiativei „Toată fonta   plică  faptul  că  în  primele   s-a relevat faptul că har­             ţară a secretarilor comitetelor de
              dată  peste  plan  să  fie  realizată  cu  cocs  economisit",  cei   două  luni  ale  anului  eco­  nicii cooperatori haţegani
              de  la  Hunedoara  au  înregistrat  in  prima  lună  a  anului   nomiile  la  preţul  de  cost   au realizat planul anului
              1973 o depăşire a consumului de cocs planificat cu 1 551   sînt  de  peste  200  000  lei,   trecut la toţi indicatorii
              tone.  La  Hunedoara  cum  acţionează  iniţiativa  amintită,   iar  volumul  beneficiilor  su­  principali. Cei care au luat   şi primarilor comunali ? Ce avem de făcut în viitor ?
              care, de fapt, aici şi-a avut originea : la secţia I furnale   plimentare  de  peste  250  000   cuvîntul pe marginea dării
              a C.S.H. î                                              lei.                         de seamă au scos în relief
                                                                                                   o serie de aspecte, atît po­
                                                                                                   zitive cît şi negative, ale
                                                                                                     wui^aiiaTaBUMiM'jWiiia-wuL.BE»
                                                                                                    La „Hafegarea“
                                                                                                   se vor crea noi
                                                                                                           secţii
                                                                                                   muncii  din  secţii  şi  au  fă­  Din   multitudinea   de   pro­  re  cu  aproape  100  000  lei   arătat   că   această   nerealizare
                                                                                                   cut  propuneri  pentru  îmbu­  bleme   dezbătute   în   adunarea   faţă  de  anul  anterior.  „Sar­                     mult  cu  15  000  faţă  de  pla­
                                                                                                   nătăţirea   muncii   în   viitor,   activului   comitetului   comunal   cinile  asumate  vor  fi  desigur   se   datoreşte   în   primul   rînd   nul   iniţial   stabilit.   Situaţie
                                                                                                   pentru  ca  planul  de  pro­  de   partid,   comuniştii   din   îndeplinite  Căile  ?  Cele  cu­  conducerii   cooperativei   de   nemulţumitoare   s-a   semnalat
                                                                                                   ducţie  pe  acest  an  să  fie   Rîu  de  Mori  au  stăruit  mult   noscute  !  Se  vor  folosi  mai   consum,  care  nu  şi-a  dozat   însă   pe   linia   contractării
                                                                                                   realizat  şi  depăşit  în  mod   asupra   activităţii   depuse   raţional   utilajele,   timpul   de   judicios  timpul  de  lucru  pen­  porcinelor.   Din   planul   afe­
                                                                                                   ritmic, la toţi indicatorii.  pentru   dezvoltarea   unităţilor   muncă   al   salariaţilor,   lucră­  tru   îndeplinirea   tuturor   sar­  rent  s-a  realizat  doar  o  cin­
                                                                                                     Adunarea   generală   a   a-   de  producţie  şi  prestările  de                        cinilor.   Preocupaţi   prea   mult   cime.   „Se   puteau   îndeplini
                                                                                                   probat   în   unanimitate   un   servicii   către   populaţie,   rea­  rile  vor  fi  de  calitate  mai   de   aprovizionarea   magazine­  şi   obligaţiile   contractuale   la
                                                                                                                                                               bună".
                                                                                                   cuprinzător  plan  de  măsuri,   lizarea   sarcinilor   de   con­                         lor,  lucru  constatat  din  vo­  porcine  —  relata  Cornel  Mi-
                                                                                                   care   prevede,   printre   alte­  tractări   şi   achiziţii   pentru   In  anul  1973  se‘  prevede   lumul   mare   de   mărfuri   e-   huţoni,   secretarul   comitetu­
                                                                                                   le,   dezvoltarea   secţiilor   de   fondul   centralizat   al   statu­  ca  în  satul  reşedinţă  de  co­  xistent   —   la   unele   articole   lui  de  partid  de  la  C.A.P.
                                                                                                   marochinărie   şi   confecţii                               mună  să  se  construiască  un   creîndu-se   chiar   stocuri   su-   Ostrov,   şi   Gh.   Gheorghiu,
                                                                                                   artizanale,   organizarea   lu­  lui.   Din   datele   prezentate   nou   complex   meşteşugăresc   pranormative   —   au   neglijat   inginer  şef  ia  C.A.P.  Rîu  de
                                                                                                   crului   pe   două   schimburi   în   informare   a   reieşit   că   prevăzut  cu  o  secţie  de  bru­  contractările   şi   achiziţiile   Mori   —   dacă   se   desfăşura
                                                                                                   în   unele   unităţi,   organiza­  activitatea  sectorului  de  pres­  tărie  şi  ateliere  de  croitorie,   deşi   posibilităţi   de   realizare   însă  o  muneă  mai  susţinută
                                                                                                   rea'  unor  expoziţii  cu  vînza-   tări  servicii  către  populaţie  s-a   cizmărie,   frizerie   şi   eojocă-   a  lor  erau.  Desigur,  vinovaţi   de   informare   şi   convingere
                                                                                                   r !                           'desfăşurat   în   perioada   ana­  rie.   „La   această   acţiune   de   această   stare   de   lucruri,   a   locuitorilor.   Deputaţii   au
                                                                                                                                 lizată  mai  bine  ca  în  alţi   s-au angajat să participe  deloc mulţumitoare, se fac   acţionat   sporadic,   s-au   re­
                              Slalom printre munţi de şpan                                                                       şi  prin  aceea  că  valoarea  lu­                                                        zumat   numai   la   faptul   că
                                                                                                                                 ani.  Acest  lucru  este  evident
                                                                                                                                 crărilor  executate  In  cele  15                                                         dacă   au   făcut   ei   contracte
                  Strungăria   de   cilindri   nr.   1   din   cadrul   Combinatului   siderurgic   Hunedoara   —   secţie   mare,                                                                                         la  porcine  totul  e  bine,  fără
              bine   organizată,   cu   pondere   în   activitatea   combinatului   —   respiră   înfundat.   Munţi   de   şpan,   re­  unităţi   meşteşugăreşti   în   fi­                                                să   insiste   pe   lingă   oamenii
              zultat   de   la   numărul   considerabil   de   piese   ce   se   execută   aici,   îi   blochează   pulsul   normal,   îngreu­  nul  1972  se  ridică  -la  aproa­
              nează   munca   acelora   care   lucrează   aici.   In   24   de   ore,   în   acest   impunător   atelier   rezultă   peste   pe 400 000 lei.                                                               din  circumscripţie,  să  le  ex­
              30   tone   de   şpan,   iar   vagoanele   care   să-l   ridice   sosesc   doar   o   dată   pe   săptămînă.   Asta   înseam­                                                                                plice   ce   avantaje   au   dacă
              nă   că   oamenii   trebuie   să   slalomeze   zilnic,   pentru   a   ajunge   la   maşinile   lor,   printre   aceşti   munţi   Din   cuvîntul   comunistului
              metalici,   care   ocupă-locul   destinat   depozitării   cilindrilor   executaţi;   asta   înseamnă   că,   atunci   cînd   Cornel   Bojin,   preşedintele                                                  fac  astfel  de  contracte".  Efi­
              vin   vagoanele   (la   zile   mari   1).   conteinerele   fiind   pline,   şpanul,   adunat   în   forme   geometrice,   uşor                                                                               cienţa   discuţiilor   de   la   om
              de   sesizat   din   fotografie,   trebuie   încărcat   cu   lopeţile   (după   cum   se   poate   observa),   operaţiune   ce   cooperativei   de   consum,   s-a                                           la  om,  metodă  pe  care  au
              reclamă   muncă   fizică   grea   şi   mult   timp   irosit   ;   asta   mal   înseamnă   alterarea   aspectului   estetic   desprins  ideea  că  în  anul  în   prin   muncă   voluntar-patrio-   şi   salariaţii   consiliului   popu­
              al atelierului ; asta înseamnă, nu în ultimă instanţă, spirit gospodăresc defectuos.                               curs   valoarea   serviciilor   ce   tică  toţi  cetăţenii  din  comu­                    recomandat-o   pe   bună   drep­
                  Oare   să   nu   fie   necesar   combinatului   siderurgic   acest   şpan   ?   Oare   nu   există   posibilitatea                                                         lar   care   nu   au   urmărit   şi   tate  vorbitorii  ca  să  o  fo­
              transportării la timpul oportun a şpanului din această strungărie?                                                 se   vor   realiza   în   atelierele   nă.   Pentru   ca   lucrările   de   sprijinit  la  timpul  cuvenit  an­  losească   deputaţii   în   munca
                                                                                                                                 meşteşugăreşti  va  fi  mai  ma-   investiţii  să  se  realizeze  în­  gajaţii   cooperativei   de   con­  lor,  este  rodnică  în  acest  an.
                                                                                                                                                  »            tr-un   termen   cit   mai   scurt,   sum   în   îndeplinirea   obligaţi­  Astfel,  pînă  acum  din  planul
                                                                                                                                                               este  necesar  ca  tovarăşii  din   ilor  ce  le-au  revenit  pe  a-   stabilit   la   porcine   s-a   con­
                                                                                                                                                               conducerea   IJECOOP   Deva   eeastă   linie.   „Anul   acesta   tractat   deja   jumătate   şi   sînt
                                                                                                                                                               să  ne  sprijine  mai  mult  pen­  însă   prin   măsurile   energice
              A  nins  mult  în  ultimele  zile                                                                                   mint,   a   trunchiurilor   de   tru   deschiderea   şantierului.                        premise   sigure   ca   întreaga
           in  Munţii  Retezat.  Straiul  de                                                                                      copaci...                    Pînă  acum  nu  ni  s-a  adus   întreprinse   de   comitetul   co­  cantitate  să  poată  fi  îndeoli-
           zăpadă  a  atins  grosimea  .la                                                                                          Forestierii  din  brigada  de   nici  un  fel  de  material  de   munal  de  partid,  de  consi­  nită.
           parchetul  Fruntea  Izvor  de                                                                                          deszăpezire  Ionel  Iubaş,  E-   construcţii   şi   primăvara   —   liul  popular  comunal  se  pre­  Avînd   un   profund   carac­
           un   metru   şi   jumătate,   pe                                                                                       mil   Tomescu,   tractoriştii   anotimp  In  care  se  pot  în­  conizează   ca   sarcinile   la   ter   de   lucru,   de   consultare,
           unele  locuri  chiar  doi.  Fo­  după-amiqza   zilei   de   1   gur  ?  —  l-a  întrebat  unul   cat  de  jos,  de  la  Rîu  Alb,   Vasile  Ivan  şi  Rusalin  Fi­  cepe   din   plin   lucrările   de   contractări  şi  achiziţii  să  se   comuniştii  care  au  luat  cu­
           restierii   veniţi   să   lucreze   martie  a.c.,  pe  drumul  fo­  din însoţitorii maşinii.  mă  tot  gîndesc  ce  să  le   lau.  bolinderislul  Silviu  Ni-   zidărie — bate la uşă.  îndeplinească   cu   mult   înain­  vîntul   la   adunarea   de   activ
            aici   s-au   trezit   dimineaţa   restier  Rîu  de  Mori  —  Păl-   —  Am,   măi   băieţi,  dar  spun  băieţilor  de  la  ca­  codim,   muncitorii   drumari   Desigur,   conducerea   IJE-   te de termen".  a   comitetului   comunal   de
            cu  ferestrele  albite  şi  dru­  tinei. Le-am însoţit şi noi.  credeam  că  o  să  mergeţi   bană  ?  Ce  angajament  să-mi   Ştefan   Aneea,   Aurel   Bojin,   COOP   Deva   trebuie   să   se   Afirmaţiile   preşedintelui   partid  :  Marcel  Radu,  Tibe-
            murile   troienite.   Au   venit   După   vreo   patru-cinci   mai  întîi  spre  Rîu  Alb.  Că   iau:  că  voi  opri  eu  nin­  Petru  Babău  au  lucrat  pî­  preocupe   cu   stăruinţă   de   a   consiliului   popular   comunal   riu   Cojocaru,   Cornel   Mihuţ,
            aici  să  muncească,  nu  să   kilometri  de  mers,  am  vă­  şi  acolo  parcă  e  mai  rău   soarea  ?;  că  voi  face  zăpa­  nă   în   zori.   Au   făcut   o   sprijini   şi   rezolva   operativ   au  corespondent  în  fapte.  De   Nicolae  Hususan  şi  alţii  au
            stea  cu  braţele  încrucişate.   zut   înaintea   coloanei   de   ca  la  mine.  Eu  am  oameni,   da  să  se  topească  mai  re­  noapte albă şi lungă...  doleanţa   locuitorilor   comunei   pildă,   pînă   la   această   dată   venit   cu   propuneri   valoroa­
            ,.Să  vină  şeful  de  parchet   deszăpezire  înotînd  în  nă­  am  cai,  am  utilaje,  dincolo   pede  ?...  Ei  îmi  cer  de  lu­  ...Nici  la  cabana  de  la   Rîu  de  Mori,  pentru  ca  edifi­  s-au  contractat  40  000  bucăţi   se  din  domeniul  lor  de  acti­
            şi   plecăm.   N-are   rost   să   meţii  de  pe  drum  un  că­  de avalanşă. Cîte' nu am!  cru.  Şi  au  dreptate.  Au  ve­  Fruntea  Izvor  nu  s-a  stins   ciul  pe  care  şi  l-au  propus   ouă,  750  kg  carne  de  pasăre
            pierdem   timpul   degeaba"   lător  îmbrăcat  cu  şubă  şi  cu   Ne-am   alăturat   temera­  nit  să  ciştige  bani,  nu  să   lumina  toată  noaptea.  Cum   să-l  ridice  să  se  termine  la   şi   multe   alte   cantităţi   de   vitate,   propuneri   din   care
            —  şi-au  zis  ei.  Cei  mai  ne­  o  raniţă  în  spate.  L-am  a-   rului   călător   şi   conside-   admire   natura,   copacii.   Şi   s-a  confruntat  şeful  de  par­  data stabilită.  produse.          s-a   desprins   pregnant   con-
            răbdători  au  pus  mina  pe   juns  din  urmă.  Omul  era   rîndu-ne   de-ai   casei şi-a  sînt  băieţi  buni.  N-aş  vrea   chet  cu  băieţii  lui  de  trea­  O  altă  problemă  pe  care   Pentru   că   sarcinile   de   cluzia   că   membrii   activului
            lopeţile  ce  le  aveau  la  în-   obosit.  Se  vedea  după  su­  dat drumul la vorbă.  să-i pierd...                 bă  nimeni  nu  ştie.  Numai   comuniştii   au   analizat-o   în   realizare   a   contractărilor   şi   Comitetului   comunal   de   par-
            demină  şi  s-au  apucai  să   doarea  care  se  scurgea  de   —  N-a   fost   iarnă  să  Am ajuns la avalanşa de     că  a  doua  zi  forestierii  au   spirit  critic  a  fost  activita­  achiziţiilor   vizează   nu   nu­  tid  de  la  Rîu  de  Mori  dove­
            facă   pîrtie   spre   drumul   sub  căciulă  pe  frunte  spre   n-am cîte   un necaz.   Ba  ză >adă.                 ieşit   în   vîrful   picioarelor   tea  de  contractări  şi  achizi­  mai   cooperativa   de   consum   desc   maturitate   politică,   răs­
            troienit  de  nămeţi.  Nu  ştiau   bărbie.                 n-am  avut  oameni,  ba  nu                                din  dormitoare,  purtînd  pe   ţii.  Datele  prezentate  în  in­  şi   consiliul   popular   comu­  pundere,  _faţă  de  misiunea  în­
            că  undeva  mai  jos,  la  trei-   —  E  nenea  Beni  Dum­  ne-a  ajutat  vremea.  In  lu­      Şi In timp ce meseriaşii                           formare  nu  i-au  mulţumit  pe   nal,  ci  pe  fiecare  locuitor  în   credinţată,   hotărîre   fermă   de
            palru  kilometri,  drumul  fo­  bravă.  şeful  de  parchet  de   na  octombrie  a  anului  tre­  de pe utilaje se sfătuiau   umăr   ferăstraie   mecanice   comuniştii  prezenţi  la  aduna­  parte,   în   adunarea  de   activ   a-i  mobiliza  pe  toţi  locuito­
            restier  e  blocat  de  o  ava­  la  Fruntea  Izvor  —  ne-a   cut  nu  s-a  realizat  planul.   in şoaptă cum să organize­  şi  ţapine.  Au  ieşit  tăcînd                      s-a   analizat   şi   modul   în   rii   la   îndeplinirea   exempla­
            lanşă  de  zăpadă  şi  că  ei   spus   şoferul   Samoilă   Me-   Acum   sînt   mulţumit.   Am   ze mai bine munca de de-   să  nu-l  trezească  pe  şeful   rea  de  activ.  Cooperativa  de   care   cetăţenii   satelor   comu­  ra   a   sarcinilor   reieşite   din
                                                                                                                                                               consum
                                                                                                                                                                       şi-a
                                                                                                                                                                           realizat  sarcini­
                                                                                                          i blocare a drumului, omul
            erau izolaţi.                 rean,  in  maşina  căruia  ne   început  anul  bine.  Avem  şi   I îmbrăcat greoi, cu şubă şi   lor.                 le  de  plan  la  contractări  şi   nei   au   contribuit   Ia   fondul   Rezoluţia   primei   Conferinţe
                                                                                                                                                                                                            statului
                                                                                                                                                                                                        al
              ...Două  tractoare  cu  lamă,   aflam.                   depăşiri.  Dar  dacă  n-o  să        1 cu raniţă in spate s-a   Mai  tirziu  l-au  trezit  co­  achiziţii   numai   în   proporţie   centralizat   agroalimentare.   cu   pe  ţară  a  secretarilor  comi­
                                                                                                                                                                                                                     In
                                                                                                                                                                                             produse
            un  bolinder,  iar  în  urma   —  Se  vede  că  n-ai  în­  mai   stea   oamenii   ce   mă                             pacii în cădere...           do  52  la  sută.  Mircea  Ursu,   1972  s-au  livrat  din  gospo­  tetelor  comunale  de  partid  şi
            lor  cîteva  maşini  cu  pia­  credere  în  noi  nea  Beni  de   fac  ?  Iar  rămîne  sectorul   strecurat încet pe deasupra                       preşedintele   Consiliului   popu­  dăriile  cetăţenilor  145  000  kg   primarilor   comunelor,   pentru
            tră concasală au pornit, în   plecaşi aşa de unul sin­     în urmă. De cînd am ple-           nămeţilor înnegriţi de pă-  . „   N. PANAITESCU      lar comunal Rîu de Mori, a   carne bovine şi ovine, mai    propăşirea   localităţilor   rura­
                                                                                                                                                                                                                          le.
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15