Page 10 - Drumul_socialismului_1973_04
P. 10

C-T aBWiBaitCWWWdBBBWMIMíMiXiWIWBBP
                                                                                                                                                                                 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 670 ® MIERCURI 4 APRILIE 1973
             2



                Colectivul   şantierului                                                                                                                                                                                           jarea matură a con
              4   construcţii   de   la      di ¡MIL mm                                                                                                                                                I SIGURE                    structoriloi la îndepli
              T.C.M.M.   Hunedoara   a                                                                                   HCM nuci I                                                                                                nirea sarcinilor, dar şi
              încheiat   primul   trimes­                                                                                                                                                                                          dezvăluie, fără mena
              tru  din  acest  an  cu  re­                                                                                                                                                                                         jámente, pe cei care
              zultate  care  relevă  an­  care  au  fost  mobilizaţi   de timp 97 la sută, e-  mestrul  f  —  încă  la  19   ganizat   ca   puncte   de   ia  sută  şi  însemnate  e-   grija  pentru  avutul  ob­  în   zilele   cu   condiţii   demna  colectivele  3,  4   încalcă disciplina mun
              gajarea  matură  a  tutu­  constructorii   la   muncă   conomii   la   preţul   de   martie.  Pe  panourile  de   lucru   model.   O   spun   conomii   la   consumul   ştesc.   La   secţia   me­  meteorologice   favorabi­  şi  5  să  le  ia  exemplul.   cii. conduita profesio
              ror   lucrătorilor   pentru   relevă  formele  vii  ale   cost  50  000  lei.  „Car­  întrecere   ei   au   trecut   şi  panourile  mari  de  la   de  materiale,  a  predat   canizare   —   unde   fee   le  sînt  doar  cîteva  din   Ultima   „telegramă"   din   nală şi chiar manifes­
              îndeplinirea   exemplară   agitaţiei  vizuale,  de  la   tea“   angajamentelor   pe   obiective  pentru  a  că­  intrarea  la  punctele  de   înainte  de  termen  cele   află   magazia   şantieru­  problemele  ce  şi-au  gă­  2  aprilie  a.c.  are  un   tările reprobabile de
              a  sarcinilor  de  produc­  gazetele   de   perete   la   întregul  şantier  e  întîl-   ror  realizare  s-au  an­  lucru, o dovedesc in­  66 de apartamente cu  lui   şi   deci   circulaţia   sit  tratarea  în  articole­  conţinut  aparte  :  o  epi­  dincolo de „poarta"
              ţie.  Cîteva  cifre  sînt  e-   panourile   cu   îndemnuri   nită  şi  la  unele  puncte   gajat  la  o  muncă  spor­                         oamenilor  e  foarte  ma­  le  gazetei  de  perete  din   gramă   adresată   unor   şantierului, din viaţa
              dificatoare;    planul   la o activitate spornică.  de  lucru,  alături  de  o-   nică   din   primele   zile                                 re  —  e  montată  gaze­  acest  an.  Şl  cu  fiecare   maiştri  şi  şefi  de  lo­  constructorilor.
              producţiei  globale  a  fost   La   sediul   şantierului   biectivele   asumate   de   ale   anului:   „producţia   ÂglfafSa vizuală jpe      ta   satirică   „Nota   zero   nouă  ediţie  —  o  „te­  turi,  exemple  în...  ne-   Fiind mereu aproape
              îndeplinit   în   proporţie   4  te  întîmpină  o  „car­  loturile respective.  globală  anuală  o  vom                                       la  purtare''^  care  prin­  legramă".   Conţinutul   ei   respectarea   normelor   de preocupările oame­
              de  108  la  sută,  iar  la   te"  uriaşă  pe  care  con­  In  mlcroraionul  7,  la   realiza  pînă  la  20  de­  şasifsereie d© corisfrucfil  de  în  obiectivul  criticii   concis  —  o  problemă   de   protecţia   muncii.   nilor, gazetele de pere
              productivitatea   muncii   structorii   şi-au   înscris   lotul   4,   constructorilor   cembrie  ;  economiile  la                           —   prin   caricaturi   cu   la   ordinea   zilei.   Cînd   Articolele   prezentei   e-   te ale şantierului de
              se   înscrie   o   realizare   angajamentele  :  reduce­  li  se  amniteşte,  zilnic,   materialul   lemnos   vor                            ingeniozitate  realizate  —   colectivele   loturilor   1,   diţii   a   gazetei   poartă   construcţii civile din
              de  106  la  sută.  Con­  rea  cu  două  zile  a  du­  prin  panouri  viu  colo­  însuma  3  la  sută  din            cit  s-a  angajat  pe  pri­  abaterile  de  la  conduita   2  şi  4  s-au  angajat  să   semnăturile   tovarăşilor   Hunedoara, panourile
              structorii   şi-au   respec­  ratei   de   execuţie   la   rate   angajamentul   luat,   consumul   planificat,   la   seşi  locurile  de  muncă.   mul trimestru.  profesională   şi   morală.   predea  înainte  de  ter­  Grigore  Boeru,  secreta­  de la punctele de lu­
                                                                                                             Lotul  1,  colectiv  frun­
              tat  euvîntul  dat,  între-   fiecare   bloc,   predarea   iar  îndemnurile  la  mun­  cărămidă  2  la  sută,  la   taş  pe  anul  trecut,  vrea   Gazeta  de  perete  „Con­  men  cu  două  zile  scă­  rul  comitetului  de  par­  cru îndeamnă, mobili­
              eîndu-şi   propriul   anga­  a  peste  1  500  de  apar­  că  sînt  concretizate  de   oţel  beton  2  la  sută".   să-şi   menţină   locul   Acolo,  lingă  macara­  structorul"   t'ne   mereu   rile  III  şi  IV  de  la   tid,  ing.  Ioan  Ban,  şe­  zează ajută. Sînt for­
              jament.   Au   fost   con­  tamente   (cu   număr   fapte.   Antrenîndu-se   Mersul   întrecerii   la   prin  ritmicitatea  şi  ca­  le,   lingă   blocuri   sau   pasul   cu   evenimentele,   blocul   15,   precum   şi   ful  şantierului,  şi  An­  me ale agitaţiei vizuale
              struite  peste  60  de  a-   stabilit   pentru   fiecare   într-o   activitate   perse­  montarea   panourilor   litatea   lucrărilor   la   şcoli  ajunse  la  diferite   cu   cerinţele   şantieru­  blocul   Cl-2,   „telegra­  ton  Constantinidis,  pre­  ancorate în problemele
              partamente   în   afara   trimestru),  creşterea  su­  verentă   pentru   reduce­  din   beton   e   urmărit   blocurile  1,  2,  3,  4.  7,   niveluri,  lingă  basculan­  lui.   Extinderea   acordu­  ma"  le  ura  mult  suc­  şedintele   comitetului   acute ale vieţii şantie­
              prevederilor   planului   plimentară   a   producti­  rea  duratei  de  execu­  zilnic,   pe   echipe   —   8  şi  10,  iar  lotul  3,  ca­  te  şi  materiale  de  con­  lui   global,   necesitatea   ces  din  partea  întregu­  sindicatului.   Sînt   arti­
              trimestrial,  cu  12  mai   vităţii  muncii  cu  0,2  la   ţie,   constructorii   lotu­  I.igner   Alfred   —   atît,   re  are  printre  obiective   strucţie,   panouri   mari   realizării  ritmice  a  sar­  lui  colectiv  al  şantie­  cole  care  —  sub  titluri   rului, ale oamenilor
              multe  decît  s-au  anga­  sută,   extinderea   acor­  lui  4  au  predat  cele  48   Teodor  Pintea  —  atît,   şi   reducerea   cheltuieli­  îndeamnă   la   muncă,   cinilor  de  plan,  gospo­  rului.   Cînd   loturile   1   sugestive   —   informea­  lui.
              jat   oamenii   şantieru­  dului  global  la.  80  la   de  apartamente  —  an­  Herman  Adolf  —  atît...            vorbesc   despre   frunta­  dărirea   materialelor,   şi  2  au  extins  acordul   ză,  relevă  roadele  pri­
              lui. Despre modul în    şhtă, folosirea fondului  gajament pentru tri­  Loturile 1 şi 5 s-au or­  lor de organizare cu 5  şii în întrecere, despre  impulsionarea activităţii  global, „telegrama" în­  mului trimestru, anga-  LUCIA UCIU
            V.



            | Cărbune                                                                                                                Compania agricola d® primovorâ

                 peste plan

                                                                                                                                    Săpfămfna sădiri
                ln primul trimestru din                                                                                                                                  Veşti de pe şantierele
            I acest an, brigăzile din ca­                                                                                             ■ n.     * no di        Ri]
              drul sectorului V al minei
            I Lupeni nu obţinut succese                                                                                             Şi
            ; de seamă. Folosind din
            j plin fiecare oră de lucru,                                                                                                 (Urmare din pag. 1)           d@ îmbunătăţiri funciare
              utilizînd la maximum ma-
            j şinile şl utilajele, minerii
            ; conduşi de Nicolae Gavra,                                                                                             luat  el  pomii  şi  i-au  dus  în   Participare activă      Şcoala   generală   din   Păuliş,   tului de partid pe C.A.P.
                                                                                                                                    circumscripţii.  Aşa  de  exem­
            | Yasile Rusu, Ene Stere au                                                                                             plu,   tovarăşul   Adam   Cincu-                             împreună   cu   Ilie   Popovici,     EMIL FURDUI
                                                                                                                                                                                                 directorul şcolii.
              reuşit să extragă peste pre-                                                                                                                              la executarea                                              secretarul comitetului
            i vederile de plan ale lunii                                                                                            rescu,  din  satul  Alun,  a  dus                             De  asemenea,  un  număr  de     comunal de partid,
            i martie aproape 2 000 tone                                                                                             şi   plantat   cu   sa  cetăţenii   din   lucrărilor ăe desecări  270  de  cetăţeni  au  muncit  la   primarul comunei Burjuc
                                                                                                                                                             de
                                                                                                                                    circumscripţia
                                                                                                                                                       80
            i cărbune.                                                                                                              pomi,  tovarăşul  Ilie  Dănescu,                             decolmatarea   Văii   Belanului
            I   De   la   începutul   anului,                                                                                                                       Pentru   executarea   lucrări­  pe  o  lungime  de  500  ml,  ex­  Fiecărui om—sarcini
            !  sectorul  V  a  extras  peste                                                                                        din  Boşorod,  100  de  pomi,   lor  de  desecări  şi  combaterea   cavînd   800   mc   de   pămînt.
            |  4 500 tone cărbune, din ca-                                                                                          iar  Lazăr  Stoicoi,  din  Bobaia,   băltirilor,   comitetul   comunal   In  acest  fel  s-a  eliminat  ex­  concrete
                                                                                                                                    50 pomi.
            |  re  mal  mult  de  1  500  tone    Termocentrala Mintia. Aici, în sala turbinelor, în agregate uriaşe, se plămădeşte o parte                       de  partid  şi  consiliul  popu­  cesul  de  umiditate  şi  se  fe­
            Î numai în luna martie.           din forţa şi lumina necesare ec onomlei noastre naţionale, nouă tuturor.                Această   iniţiativă   a   dat   lar  comunal  au  mobilizat  şi   reşte   de   inundaţii,   atunci   încă  de  la  începutul  lunii
                                                                                                                                  I   roade.   In   numai   şapte   zile   mobilizează   masele   largi   de   cînd  sînt  ploi  mari,  o  supra­  martie  a  început,  sub  con­
                                                                                                                                    s-au   plantat   In   gospodăriile   cetăţeni   —   ţărani   coopera­  faţă  de  50  ha  teren  agricol.   ducerea   comitetului   comuna*
                                                                                                                                    cetăţenilor  din  comuna  noas­  tori,  salariaţi  din  unităţile  e-   Aceste   acţiuni   vor   continua   de   partid   şi   a   consiliului
            Ăpiicarea normelor unitare de structură în unităţile economice                                                          tră,  peste  3  000  pomi  fructi­  conomice   şi   instituţiile   din   pînă   la   finalizarea   lucrărilor   popular  comunal,  acţiunea  de
                                                                                                                                    feri.  De  asemenea,  elevii  şi
                                                                                                                                                                                                 planificate
                                                                                                                                                                  comună,  tineri  utecişti  şi  e-
                                                                                                                                                                                                                               mobilizare  a  maselor  la  exe­
                                                                                                                                    cadrele   didactice   au   plantat   levii  de  la  şcolile  generale  —                   cutarea   lucrărilor   de   îmbu­
                                                                                                                                                                                                         AUREL PELE
                                                                                                                                    zeci  de  pomi  în  curţile  şco­  la  această  acţiune  care  ur­  secretarul comitetului   nătăţiri  funciare.  Au  fost  sta­
                                                                                                                                    lilor  din  toate  satele.  In  ziua
                   Un principii ce îşi confirmă deplina valabilitate:                                                               de  2  aprilie,  pînă  la  amiază,   măreşte   să   asigure   obţinerea   primarul comunei Şoimu;  concrete  sarcini   membrii  răspunderi
                                                                                                                                                                                                                               bilite
                                                                                                                                                                                                                                             şi
                                                                                                                                                                                                      comunal de partid,
                                                                                                                                                                  de  recolte  cit  mai  bune  de
                                                                                                                                                                                                                                                   coope­
                                                                                                                                                                                                                                       pe
                                                                                                                                          distribuit
                                                                                                                                                          plantat
                                                                                                                                    s-au
                                                                                                                                                   pentru
                                                                                                                                                                                                                                                       e-
                                                                                                                                                                                                                                              unităţilor
                                                                                                                                    încă un număr de 80 pomi.     pe toate terenurile arabile.                                 ratori,   salariaţii  instituţiilor   din
                                                                                                                                                                    O  mare  mobilizare  de  for­
                                                                                                                                                                                                                               conomice
                                                                                                                                                                                                                                        şi
                                                                                                                                      Comitetul  comunal  de  par­  ţe  s-a  făcut  in  urmă  cu  cîte­  500 m.l. de canale    comună.  La  una  din  acţiu­
                                                                                                                                    tid  şi  consiliul  popular  vor   va  zile  la  C.A.P.  Bejan,  coo­                      nile  recente  au  luat  parte  80
                QiUL POTRIVII, LA LOCUL POTRIVIT                                                                                    acţiona  In  continuare  cu  toa­  perativă   unde   există  o   su­  pentru scurgerea    de  cooperatori  şi  150  de  sa­
                                                                                                                                                          reali­
                                                                                                                                        răspunderea
                                                                                                                                                   pentru
                                                                                                                                    tă
                                                                                                                                                                  prafaţă  de  45  ha  teren  ara­
                                                                                                                                                                                                                                                 reuşit
                                                                                                                                                                                                                                     Astfel
                                                                                                                                                                                                                                                       ca
                                                                                                                                                                                                                                            s-a
                                                                                                                                                                                                                              lariaţi.
                                                                                                                                    zarea
                                                                                                                                                    de
                                                                                                                                           planului
                                                                                                                                                        plantări,
                                                                                                                                                                                        malul
                                                                                                                                    atlt  ln  sectorul  socialist,  cit   bil,   majoritatea   pe  inundaţi­                  într-o  singură  zi  să  se  sape
                                                                                                                                                                             supusă
                                                                                                                                                                  Mureşului,
                                                                                                                                                                                                                              un  canal  de  scurgere  a  ape­
                                                                                                                                    şi In gospodăriile populaţiei.                                                            lor  în  lungime  de  500  ml.  In
            Centrul de greutate al muncii - acolo                             Satisfacţia de a contribui activ                        Larga   popularizare   a   ini­  ilor  şl  băltirii  apei.  La  lu­  Comuniştii   din   organizaţia   tarlaua  numită  Orbar  s-a  săpat
                                                                                                                                                                  crările  de  desecare  au  parti­
                                                                                                                                                                                                de  bază  din  brigada  C.A.P.
                                                                                                                                    ţiativei   noastre   şi   îmbrăţişa­  cipat  peste  300  de  cetăţeni   Burjuc   din   satul   Tisa,   în   un  canal  de  scurgere  a  ape­
            unde se hotărăşte soarta producţiei                                        ia realizările uzinei                        rea  el  Imediat  de  către  ce­  care  au  muncit  cu  sîrguinţă,   frunte   cu   Gheorghe   Lungu,   lor  lung  de  700  ml.  De  ase­
                                                                                                                                                             u-
                                                                                                                                    tăţeni
                                                                                                                                                   obţinerea
                                                                                                                                           asigură
                                                                                                                                                                                                                              menea,  au  fost  organizate  ac­
                                                                                                                                    nor  rezultate  bune  în  acţiu­  reuşind  să  sape  1  600  ml  de   secretarul   organizaţiei,   parti­  ţiuni   pentru   decolmatarea
                                                                          —  Ce mutaţii calitative au  tră  a  înregistrat  o  producţie                          şanţuri  şi  canale  de  scurge­  cipă   la   executarea   lucrărilor
              Acţiunea  de  aşezare  pe  noi   creşterea   calităţii   lucrărilor   survenit   în   aparatul   func­  suplimentară  de  4  la  sută  în   nea  de  •  apărare,  întreţinere  şi   re  a  apelor,  excavînd  circa   de  îmbunătăţiri  funciare.  In­  văilor   Hărţăgani,   Trestia,
            baze   structurale   a   unităţilor   şi   a   eficienţei   economice.   ţional  al  uzinei  în  urma  a-   condiţiile   îndeplinirii   şl   de­  dezvoltare   a   patrimoniului   1  000  mc  de  pămînt.  Au  fost   tr-o  singură  zi  150  de  coope­  Sălişte,   Căinel,   Bălţa,   Cră-
            economice,   în   linii   generale,   Totodată,   reducerea   persona­  plicării   Decretului   privind   păşirii   celorlalţi   indicatori   pomicol.   Toţi   cetăţenii,   in   prezenţi   la   muncă   Aurel   ratori,   mobilizaţi   de   comu­  eiuneşti.  Şi  aceste  lucrări  au
            s-a   încheiat.   Aplicarea   con­  lului   de   birou,  administrativ,                   tehnico-economici.   Din   calcu­  frunte   cu   comuniştii,   mun­  Maier,   preşedintele   cooperati­  nişti,  au  săpat  500  ml  cana­  fost   repartizate   pe   cetăţeni.
                                                                                             unitare
            secventă   a   prevederilor   De­  va  atrage  după  sine  şi  sim­  stabilirea   normelor   unităţile   lele  făcute  reiese  că  produc­  cesc   cu   hărnicie   pentru   a   vei,   Petru   Achim,   Inginerul   le   pentru   scurgerea   apelor   In  ^acest  fel  s-a  reuşit  să  se
                                                                                     pentru
                                                                            structură
                                                                        de
            cretului   privind   stabilirea   plificarea   formularisticii,   ex­  economice ?   — am adresat  ţia   suplimentară   obţinută   face  fiecare  sat,  din  întrea­  şef   al   unităţii,   cooperatorii   de  pe  terenurile  agricole.  De   facă  o  scrie  de  lucrări  prin
            normelor   unitare   de  structu­  cluderea   unor   referate,   gra­  o   primă   întrebare   tovarăşu­  este  direct  corelată  cu  pro­  ga  comună,  o  grădină  înflo­  Lazăr   Petruţ,   Emilia   Gabor,   asemenea,   ei   au   curăţat   şi   care   se   feresc   de   inundaţii
            ră   pentru   unităţile   economi­  fice,   situaţii   paralele   ce   se   lui  Iuliu  Vernichescu,  ingine­  ductivitatea   muncii  şi,  „deci,   ritoare.  _  Aron  Hodoş,..Mirpn;,Tar.ţa  şi                  şi   exces   de   umiditate   zeci
            ce  a  favorizat  evident  pro­  întocmesc   în   prezent.   Cel   rul şef al U.M.M.R. Simeria.  noua   capacitate   productivă,    *                 alţii, precum şl elevi de la  10  ha  teren  de  cocenii  aduşi   de  hectare  de  terenuri  agri­
            ducţia,   repartizîndu-i   cadre­  mai  mare  cîştig  SI  va  avea                        mai  mare,  de  care  dispunem,   Din'   Iniţiativa   comitetului                         de  apele  Mureşului"  care  s-au   cole şi grădini.
            le de care are nevoie. Ceea   însă producţia.                 —    In  esenţă  este  vorba   influenţează   favorabil   indi­  comunal  de  partid  şi  în  co­                     revărsat  în  toamnă  pe  unele
                                 ■a                                     despre   faptul   că   serviciile
            ce  trebuie  subliniat  in  mod   —  Inginerii  fiind  legaţi  di­  mecanic   şef,   constructor   şef   catorii  noştri  de  eficienţă  e-   muna  Bretea  Română  au  în­  Exemple demne   porţiuni  de  teren.  La  aceste   AUREL BOLOŢ
            deosebit   este   faptul   că  n-a   rect  de  locul  de  producţie  —   şi  tehnolog  şef  au  fost  con­  conomică.   ceput  ample  acţiuni  de  sădi­                            acţiuni  a  fost  prezent  şi  E-   secretarul comitetului
            avut  loc  numai  o  dirijare  a   ne   declara   tovarăşul   Ioan   topite   intr-un   colectiv   de   —   Cu  ce  vă  ocupaţi  Îna­  re  şi  îngrijire  a  pomilor.  In   de urmat                                    comunal de partid,
            specialiştilor   către   produc­  Rusu,   secretarul   comitetului   proiectare   şi   tehnologie   for­  inte   de   aplicarea   decretu­  sesiunea   consiliului   popular        mil Mura, secretarul comite­       primarul comunei Băiţa
            ţie  sau  doar  o  reducere  a   de  partid  —  vor  reuşi  să  a-   mat  din  7  persoane  —  ingi­  lui  7  —  l-am  întrebat  pe  in­  comunal,  care  a  avut  loc  în
            personalului    administrativ-   bordeze  efectiv  toate  proble­  neri  şi  tehnicieni  —  iar  ser­  ginerul Adrian Barbu.  ziua  de  31  martie,  deputaţii   Acţiunea   de   plantare   a
            funcţionăresc,   ci   metamorfo­  mele  ce  se  ivesc,  probleme   viciile  plan,  organizare,  con­  —   Ca  inginer  stagiar,  cu   au  hotărît  ca  In  fiecare  gos­  pomilor   fructiferi   în   gospo­
            zarea,  din  rădăcini,  a  înseşi   care   înainte,   vrînd-nevrînd,   tabilitate  şi  financiar  au  de­  de  toate  şi  cu...  nimic  con­  podărie  personală  să  se  plan­  dăriile   personale   ale   cetăţe­
            unităţilor   productive,   cores­  erau  lăsate  in  seama  tehni­  venit   birouri.   De   asemenea,   cret.           teze  cel  puţin  5  pomi  fructi­  nilor   din   satele   comunei
            punzător   sarcinilor   deosebit   cienilor.   Pe   de   altă   parte,   din  serviciul  C.T.C.  au  tre­  —  Dar acum ?  feri.  In  total,  pe  comună,  atît   noastre  se  află  în  plină  des­
            de  mobilizatoare  ce  le  stau   unii   dintre   funcţionari   şi-au   cut  în  producţie  10  munci­  —   Acum  conduc  echipele   în   gospodăriile   personale,   în   făşurare  In  numai  două  zi­
            în  fată  în  acest  an  hotăritor   exprimat  dorinţa  să  se  re­  tori  care  deţineau  posturi  de   de  la  cilindri,  sertare  şi  lon-   golurile  din  livezile  coopera­  le  s-au  plantat  peste  500  de
            pentru   realizarea   cincinalu­  califice,  fapt  ce  va  duce  la   controlori   de   calitate,   tot   geroane  din  cadrul  secţiei  I   tivelor  agricole  de  producţie,   pomi.  Avem  cetăţeni  care  au
            lui înainte de termen.        creşterea   salariaţilor   de   ba­  spre   producţie   fiind   îndrep­  locomotive.  In  sfîrşit,  ştiu  ce   în  curţile  şcolilor,  cit  şi  pe   plantat  între  15  şi  25  pomi
              —  Minele  Deva  şi  Muncel   ză   din   secţii,   la   întărirea   taţi  şi  alţi  specialişti  deveniţi   am  de  făcut  şi  sper  să-mi  a-   marginea   drumurilor   vor   fi   fructiferi.   Aşa   de   exemplu,
            vor   funcţiona   ca  unităţi   de   producţiei   materiale.   Maiştrii   disponibili   în   urma   comasă­  duc  contribuţia  pe  care  mun­  plantaţi   în   această   săptămt-   Costea  Boldoş  a  plantat  25
                                                                                                                                    nă  peste  9  508  meri,  pruni  şt
            sine  stătătoare,  ca  secţii,  şi   care  au  trecut  la  conducerea   rii   unor   compartimente   ca   citorii  ce-i  conduc  o  aşteaptă   alţi pomi fructiferi.  meri  şi  pruni,  Petru  Tripon
            vor  fi  dirijate  direct  de  cen­  brigăzilor  miniere  sau  ca  ar­  protecţia   muncii,   .oficiul   ju­  la bunul mers al producţiei.            20,  Vasile  Sibişan  15,  Pavel
            trală   —   sublinia   tovarăşul   tificieri,   tot   personalul   re­  ridic  etc.  In  acest  fel,  pro­  Cuvinte  asemănătoare  —  iz-   Iniţiativa   comuniştilor,   a   Zeiconi,  16,  iar  cei  mai  mulţi   mmm
            Nicolae  Bogdan,  director  ge­  distribuit   pare   să   se   regă­  ducţia  uzinei  noastre  a  cîş-   vorîte   din   satisfacţia   de   a   deputaţilor   din   Bretea   Ro­  —  52  bucăţi  —  au  fost  plan­
            neral   adjunct   al   Centra­  sească   mai   bine   în   aceste   tigat  50  de  muncitori,  tehni­  munci  efectiv  în  producţie  —   mână  a  început  să  dea  rezul­  taţi de Moise Micloşoni.
            lei   minereurilor   Deva.   In   noi munci.                cieni  şi  ingineri,  al  căror  a-   ne-au  spus  şi  inginerul  Iuliu   tate.  Pînă  acum  s-au  şi  plan­  De   asemenea,   s-au   plantat
            acelaşi   timp,   a   avut   loc   In  legătură  eu  noua  struc­  port   s-a   resimţit   încă   din   Bogdan,   conducătorul   unei   tat  mai  mult  de  3  500  pomi.   260  pomi  la  şcolile  şi  insti­
            ©   substanţială   degrevare   a   tură  a  secţiilor  miniere  din   primele  zile  de  la  aplicarea   formaţii  de  strungari,  ingine­  Prin  grija  consiliului  popular   tuţiile  din  comună.  Activita­
            specialiştilor  de  munca  scrip­  zona  Deva,  am  cerut  ş*i  pă­  decretului.          rul  Mihai  Ciobanu,  care  co­  comunal  vor  fi  procuraţi  în­  tea  de  plantare  a  pomilor  în   lo
            tică,   de   vehicularea   hirtlilor,   rerea   inginerului   geolog   A-   —  La  ce  anume  vă  refe­  ordonează  activitatea  unor  e-   că  1  000  puieţi  de  meri,  care   gospodăriile   populaţiei   se
            apropiindu-i   de   problemele   tanasiu Popescu.           riţi ?                        chipe  de  lăcătuşi  în  secţia  a   vor   fi   distribuiţi   cetăţenilor   desfăşoară  din  plin  şi  în  a-   Comuna   Rapoltu  Mare.   Sute  de  cetăţeni  participă  în  zilele  de
            pe  care  le  ridică  necontenit   —  In  vechea  unitate  con­  —   Prin  eliberarea  din  di­  Il-a   vagoane,   subinginerul                       ceastă săptămînă.              lucru   şi   in   cele   de   sărbătoare   la   executarea   lucrărilor   de   îm­
                                                                                                                                                                                                          funciare,
                                                                                                                                                                                                                  răspunzînd
                                                                                                                                                                                                                                                  comi­
                                                                                                                                                                                                                           cu
                                                                                                                                                                                                                                entuziasm
            activitatea   de   producţie.   In   duceam   serviciul   geologic   şi   ferite   activităţi   de   birou   şi   Constantin   Lemneaţă,   căruia   contra  cost,  în  vederea  plan­  IOAN ZEiCON!   bunătăţiri  comunal   de   partid   şi   consiliului   popular.   chemărilor   fotogra­
                                                                                                                                                                                                                                         Iată
                                                                                                                                                                                                                                              în
                                                                                                                                                                                                 tetului
            cele  două  secţii  miniere,  cir­  vă  mărturisesc  că  probleme­  trecerea  în  producţie  a  unor   i-au   fost   încredinţate   mai   tării.   Restul   materialului   să-   secreiarui comitetului   fia   de  faţă  un   aspect  de  muncă  la  executarea  lucrărilor  de  ta-
            ca  20  de  Ingineri  şi  tehni­  le  erau  atît  de  dispersate  in­  specialişti,  numai  intr-un  răs­  multe echipe de cazangii.  ditor   este   asigurat   pe   plan   comunal de partid,   luzare a malurilor pîrîului Sărmanului.
            cieni   cu   bogată   experienţă   cit  era  greu  să  dăm  soluţiile   timp de 10 zile, uzina noas-  ILIE COJOCARU     local.                           primarul comunei Toteşti                                   Foto: ION LEHOCZKY
            au  fost  trecuţi  în  producţie,   cele  mai  bune  şi  în  mod  o-
            acolo  unde,  de  fapt,  le  era   perativ.   Intimpinâm   greutăţi
            şi pînă acum locul.           în  toate  sectoarele  de  urmă­
              Aşadar,   prin   reaşezarea   rire  geologică  a  producţiei  şi
            personalului   de   specialitate   mai  ales  în  lansarea  planului
            în   cadrul   secţiilor   miniere,   lunar  cînd  trebuia  să  conce­  Să fie eliminate restantele                                                a lucrările de pregătiri!                                          Bâlarof rodnic
            centrul  de  greutate  al  mun­  pem  o  exploatare  raţională  a
            cii   —   gîndirea   creatoare,   rezervelor   de   minereu.   La                                                                                                                                                    în  economia
            tehnică,   experienţa   Îndelun­  noul  loc  de  muncă,  în  cali­
            gată  etc.  —  s-a  mutat  acolo   tate   de   inginer   geolog   al   (Urmare din pag. 1)  locurilor  de  muncă  nu  este                                                            Discutăm  cu  tînărul  briga­  hunedoreană
            unde  se  hotărăşte  soarta  pro­  secţiei   miniere   Deva,   îmi                        întotdeauna  şi  peste  tot  co­       Organizarea şi coordonarea                         dier Costache Dobrea.
            ducţiei.  Aşa  cum  subliniau  şi   sînt  precizate  mai  clar  atri-                     respunzătoare  —  aprecia  şe­                                                              —  Cei 10 oameni care ac­
            interlocutorii   noştri   din   ca­  buţiunile,   puţind   să   particip   Costache   şi   Dumitru   Boca,   ful  de  brigadă  Dănilă  Naghi,                                       ţionăm  în  sectorul  I  vest  al­  (Urmare din pag. 1)  1
            drul   secţiei   miniere   Deva,   direct   la   realizarea   planului   de  la  sectorul  V  al  E.  M.   din  sectorul  I.  Deşi  nu  ee   producţiei să se desfăşoare permanent,   cătuim   o   adevărată   familie.
            acum  are  cine  să  conducă  cu   de  producţie.  Şi  cred  că  a-   Lupeni,  şeful  de  brigadă  Ba-   poate   6pune   că   nu   există                                           Ne   înţelegem   şi   ne   ajutăm   rit,  care  au  depăşit  planul
            competenţă   întregul   proces   ceasta  este  o  mare  satisfac­  lint  Albert,  de  la  sectorul  IV   lemn  şi  alte  materiale  pentru                                          reciproc,   fiecare   are   sarcini   trimestrial  cu  3  856  tone  de  j
            de   producţie,   ceea   ce   va   ţie.                     al aceleiaşi mine.            armare  sau  vagoneţi,  ele  a-      efectiv, la fiecare ioc de muncă                     precise,   ştie   ce   trebuie   să   cărbune  net,  existînd  impor-  j
            conduce, fără îndoială, la            M. NEGOIŢÂ              —    Nu   avem   întotdeauna   jung  greu  la  frontul  de  lucru.                                                    facă.  Avem  băieţi  buni,  cum   fante  premise  pentru  amplifi-  î
                                                                        nici   materialele   necesare   la                                                                                      sînt:   Mihai Băhnăreanu,      carea  acestui  spor  de  pro-  j
                                                                        frontul  de  lucru,  nu  ne  ajută   Şi  încă  ceva  :  se  Intîmplă                                                    Ioan  Goia,  Nicolae  Dumitraş-   ducţie  in  trimestrul  II.  O  in-  i
                                                   'W '                                                                                                                                                                        semnată  contribuţie  la  reali-  •
                                                                        suficient  nici  echipele  de  în­  destul  de  des  ca  atunci  cind   Noua   structură   organizato­  ordonare  a  muncii  presupune   cu,   Gheorghe   Diaconu,   Ion
                                                                                                                                    rică  a  întreprinderilor  şi  cen­  şi   confruntarea   permanentă                        zările  economiei  hunedorene  j
                                                                        treţinere   —   declara   minerul   se  „trage  tare"  la  producţie,                                                   Cirobă  şi  alţii.  Aşa  am  reu­
                                                                                                                                    tralelor   industriale   a   făcut   cu  noul,  presupune  spirit  de                      şi-au  adus-o  unităţile  Intre-  \
                                                                        Ioan Costache.                 noi  cei  de  Ia  pregătire  să   posibil   ca   toate   sectoarele   iniţiativă  şi  de  acţiune,  ceea   şit  —  prin  organizare  foarte   prinderii  miniere  Hunedoara,  j
                                                                          —  Nici  la  mina  Dîlja,  apro­  fim  neglijaţi,  mal  ales  cînd   miniere,  brigăzile,  locurile  de   ce  nu  prea  manifestă  toţi  şe­  bună  şi  o  disciplină  severă   cu  o  producţie  suplimentară  j
                                                                                                                                                                                                autoimpusă  ca,  de  la  începu­
                                                                         vizionarea cu materiale a    avem nevoie de „goale".       muncă   să   fie   încadrate   cu   fii   de   brigăzi,   toţi   maiştrii.   tul  anului,  să  ne  realizăm  şi   de  fier  in  minereu  de  4  313  j
                                                                                                                                    personal  bine  pregătit  profe­  Dacă   întîmpină   o   problemă   depăşim  lună  de  lună  planul,   tone.        j
                                                                                                                                    sional,   capabil   să   rezolve   mai  deosebită,  în  abataj,  pre­  să  realizăm  lucrări  de  calita­  In  domeniul  investiţiilor,  j
                                                                            Sini încă mari rezerve în utilizarea                    toate  problemele  pe  care  le   feră,  cel  mai  adesea,  să  aş­  te  ireproşabilă,  să  nu  rămină   planul  trimestrial  a  fost  în­
                                                                                                                                                                                                                               deplinit  in  proporţie  de  103,2
                                                                                                                                    pune
                                                                                                                                          producţia,
                                                                                                                                                             le
                                                                                                                                                        care
                                                                                                                                                    pe
                                                                                                                                                                  tepte  şeful  —  o  oră  sau  o
                                                                                                                                                                                                nici  o  grupă  sub  plan.  Aş
                                                                                                                                    reclamă   înfăptuirea   integra­  zi  —  decît  să  intervină  ener­  vrea  să  mai  spun  că  noua   la  sută,  realizindu-se,  din  \
                                                                                                                                                                                                                               planul  anual,  21,8  la  sută  :
                                                                                     maşinilor de încărcat                          lă  şl  de  calitate  a  sarcinilor   gic,  operativ,  să  o  soluţione­  structură   a   activităţii   econo­  din  totalul  investiţiilor  şi  21,7  •
                                                                                                                                                                  ze în interesul producţiei.
                                                                                                                                    de plan.
                                                                                                                                                                                                mice  ne  este  de  un  real  fo­
                                                                                                                                      —   In  acest  fel  —  aprecia   Această  remarcă  a  ingine­  los.   Ii   avem   mai   aproape,   la  sută  la  lucrările  de  con-  :
                                                                                                                                    tovarăşul   ing.   Constantin   rului  Mihai  Cioiu  ne-a  fost   permanent,  pe  tovarăşii  ingi­  strucţii-montaj,  iar  construc-  ;
                                                                          Minele   Văii   Jiului   dispun   necesităţi,  ar  fl  fost,  de  ase­  Moraru,  directorul  E.  M.  A-   confirmată  şi  la  minele  Lu­  neri,  care  ne  îndrumă  şi  a-   torii  şi-au  depăşit  sarcinile  j
                                                                         la  ora  actuală  de  110  maşini   menea,   indicată,   dar,   după   ninoasa   —  inginerii  vor  fi   peni  şi  Dîlja.  La  Lupeni  însă   jută  mai  mult  ca  pînă  acum   aferente  primului  trimestru  I
                                                                         de   încărcat   din   care   func­  cum  se  vede,  nu  s-a  gîndit   mai  mult  prezenţi  lingă  mi­  ni  s-au  relevat  şi  unele  lu­  în activitatea productivă.  cu  9  043  000  lei.  Rezultate  :
                                                                         ţionează  lunar  doar  41.  De   nimeni la ea.             neri,  ii  vor  ajuta  efectiv  în   cruri   pozitive.   Astfel,   secto­  —  Dacă  la  mina  Dîlja  pri­  bune  s-au  obţinut  şi  la  ac-  j
                                                                         ce  această  situaţie  7  S-a  re­  Să  vedem  însă  ce  fac  cele   muncă,   prin   cunoştinţele   lor   rul  IV  şi-a  depăşit  sarcinile   mul   trimestru   s-a   încheiat   tivitatea  de  export,  printre  j
                                                                         nunţat  oare  la  aceste  utilaje   despre   care   se   pretinde   că   de   specialitate,   vor   contribui   de  plan  la  lucrările  de  pre­  cu  un  plus  de  peste  2  300  to­  unităţile  cu  planul  trimestrial
                                                                                                                                                                                                                               realizat  si  depăşit  numărîn-
                                                                         atît  de  necesare  pentru  rea­  funcţionează.   Marea   majori­  în  mai  mare  măsură  la  orga­  gătiri,  pe  luna  martie,  cu  50   ne  de  cărbune,  cred  că  este   du-se   C.S.H.,   I.E.I.L.   Deva,
                                                                         lizarea  unor  înaintări  rapide  ?   tate  nu  lucrează  pe  lună  de­  nizarea   şi   coordonarea   acti­  la  sută.  Secretul  acestui  suc­  şi  urmarea  muncii  pe  care  au   I.I.L. Orăştie şi I.I.L. Brad.
                                                                         Nicidecum.   Dar,   după   cîte   cît  cu  60  la  sută  din  capaci­  vităţii,  la  realizarea  planului.   ces  ne-a  fost  subliniat  de  că­  depus-o  brigăzile  de  la  pre­  Aceste  cifre  sintetice  în­
                                                                         am   aflat,   nu   sînt   condiţii   tate,  ceea  ce  este  extrem  de   Noi   ne-am   îmbunătăţit   acti­  tre   tovarăşul   Furdul   ■  Alexe,   gătiri  —  ne-a  spus  minerul   mănunchează  strădaniile  co­
                                                                                                                                                                                          de
                                                                                                                                                                            comitetului
                                                                                                                                                                  secretarul
                                                                         pentru  a  fi  folosite  integral.   puţin,   iar   la   Lonea,   Paro-   vitatea  la  pregătiri  în  acest   partid pe sector :  Adam  Ştefan,  şef  de  briga­  lective  ale  oamenilor  muncii
                                                                                                      şeni,   Uricani   acest   indicator   an,  deşi  vitezele  de  avansare                   dă.  Abatajele  au  fost  date  la
                                                                         Unele  sînt  în  reparaţii,  alte­                                                                                                                    hunedoreni,  în  dorinţa  comu­
                                                                                                       nu depăşeşte 50 la sută.     n-au  crescut  prea  mult,  prin   —  Buna  organizare  a  pro­  timp  în  exploatare,  linia  de
                                                                         le  defecte  —  fără  a  putea  fi   La  combinele  pentru  înain­  înfiinţarea   unor   brigăzi   noi,   ducţiei  şi  a  muncii,  aprovi­  front  activă  a  fost  asigurată   nă  de  a  înfăptui  exemplar
                                                                         reparate  —,  iar  celelalte,  în   tări  se  simte  în  acest  an  un   bine  organizate  pe  toate  cele   zionarea   corespunzătoare   cu   la  nivelul  planului,  organiza­  sarcinile  anului  1973,  de  a
                                                                                                                                                                                                                               devansa  cit  mai  mult  realiza­
                                                                         mare   majoritate,   nu   au   de   real  remediu  faţă  de  perioa­  patru   schimburi,   prin   asi­  materiale,   asistenţa   tehnică   rea  muncii  a  fost  corespun­  rea   cincinalului.   Totodată,
                                                                                                                                                                                                             un
                                                                                                                                                                                                                       bun
                                                                         lucru.  Cert  este  că  s-au  chel­  dele  trecute.  Maşinile  de  în­  gurarea  unei  asistenţe  tehni­  competentă,   omogenizarea   zătoare.   Este   mai   lucru   cele   ele  constituie  o  temelie  so­
                                                                                                                                                                                                că
                                                                                                                                                                                                    brigăzile,
                                                                                                                                                                                                                  ales
                                                                         tuit  bani  pe  utilaje  care  nu   cărcat  nu  pot  oare  să  func­  ce  competente  la  fiecare  loc   brigăzilor,   hărnicia   oameni­  conduse  de  Dănilă  Naghi,  Le-   lidă  pentru  demarajul  optim
                                                                                                                                                                                                                               al  trimestrului  II,  pentru  ri­
                                                                         sînt   folosite.   Cu   un   număr   ţioneze  din  plin  ?  Pot,  dar
                 Strungarul   Marcel   Albu,   din   secţia   mecanicii   a   I.I.L.   Brad,                                        de  muncă.  Aş  cita  brigada  de   lor,  din  rindul  cărora  se  evi­  voi  Carol  şi  Gheorghe  Gri-   dicarea  la  noi  cote  de  pro­
               se   remarcă   prin   pricepere,   destoinicie   şi   conştiinciozitate   în   mai  mic  se  făcea  desigur  şi   trebuie  mai  mult  interes  din   tineret   a   lui   Mihai   Grijuc,                        gres  şi  dezvoliare  a  poten­
               muncă. Iată-1 in timpul lucru Iui.                                                                                                                 denţiază   brigadierii   Costache   goroaie,  obţin  lunar  viteze  de
                                               Foto: VIRGIL ONOIU        treabă  mai  bună.  Redistribuirea   partea  celor  în  drept  să  o   care dă rezultate foarte bune.  Dobrea,   Balint   Albert,   Ioan   avansare  de  peste  90  de  me­  ţialului  economic  al  jude­
                                                                         lor la unităţi, în funcţie de  facă.                         —  Buna organizare şl co­   Mondcca si alţii.             tri.                           ţului Hunedoara.
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15