Page 2 - Drumul_socialismului_1973_04
P. 2

2                                                                                                                                                                  DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 668 © DUMINICĂ 1 APRILIE 1973




        CUVÍNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU






                                                                                                                                                                                                                    îm­
              (Urmare din pag. 1)      dere   condiţiile   speciale   ale   mat   simpatia   şi   solidaritatea   nat   printre   partidele   socia­  la'  Începutul   anului   1919  :   zator  şi  conducător  al  mari­  pînă   la   victoria   finală  naziste,   crearea   primului   partid   unic
                                                                                                                                                                                                                                clasei
                                                                                                                                                                                                                           al
                                                                                                                                                                                                                                                   din
                                                                                                                                                                                                                                        muncitoare
                                                                                                                                                                                                      Germaniei
                                                                                                                                                                                             potriva
                                      ţării  în  care  trăiesc",  iar  Do-   cu   grupul   revoluţionarilor   liste ale continentului".  „Ca   socialişti   români   inter­  lor  bătălii  de  clasă  ce  se  a-           România. (Aplauze puternice).
                                      brogeanu   Gherea    afirma:   ruşi,  printre  care  se  afla  şi   După  cum  este  ştiut,  încă   naţionalişti,   salutăm   cu   bu­  nunţâu,   să-şi   poată   asuma   alături   de   Uniunea   Sovietică
        economică,   social-politică   şi   „Şcolari   ai   socialismului,   tînărul   Ulianov   —   Vladimir   de  la  început,  partidul  revolu­  curie   dezrobirea   naţională   a   răspunderea   conducerii   între­  şi ceilalţi aliaţi.  Trecînd   în   revistă   istoria
        ideologică  a  societăţii  româ­  membri  ai  marii  familii  so­  Ilici  Lenin  —  pe  care  guver­  ţionar  al  clasei  noastre  mun­  poporului  român  şi  respectăm   gii  lupte  '  revoluţionare  din   Marea   victorie   de   la   23   mişcării   muncitoreşti   din   ţa­
        neşti  oferea  condiţiile  creării   cialiste  europene,  noi  ştim  că   nul  ţarist  îl  deportase  în  Si­  citoare   a   avut   de   înfruntat   legăturile   de   unire   hotărîte.   România   pentru   răsturnarea   August  1944  a  marcat  o  co­  ra   noastră,   constatăm   că
        acestui  partid.  Aşa  cum  a-   felul   activităţii   noastre   atîr-                     nenumărate   greutăţi,   a   fost   România  nouă  de  astăzi  tre­  claselor   exploatatoare   de   la   titură  .  istorjeă  în  dezvoltarea   proletariatul   român   a   afir­
        răta   socialistul   Constantin   nă  de  condiţiile  reale  ale  ţă­  beria. O  amploare  deosebită  au   nevoit  să  facă  faţă  unor  gre­  buie  să  devie  România  socia­  putere,   pentru   înfăptuirea   României.   Lupta   antifascistă,   mat  de  la  început,  cu  tărie,
        Mile   într-un   articol   intitulat   rii  noastre  şi  mai  ales  de   cunoscut-o  în  acei  ani  legă­  le  încercări,  pricinuite  de  îm­  listă  de  mîine".  (Aplauze  pu­  victoriasă   a   revoluţiei   prole­  democratică   s-a   transformat   necesitatea  de  a  se  uni  şi
        „Congresul   nostru",   „mişca­  cele   economico-socialc.   Aşa­  turile   internaţionaliste   dintre   potrivirea   claselor   dominante,   ternice).  tare   şi   trecerea   la   făurirea   rapid   într-o   mişcare   socială   organiza   într-un   partid   unic
        rea   socialistă   din   România   dar,   să   analizăm   condiţiile   socialiştii  români  şi  cei  bul­  de  prigoana  şi  teroarea  regi­  înfăptuirea   unităţii   statului   societăţii socialiste.  de  mare  amploare,  fără  pre­  revoluţionar   de   clasă,   care
        devenise,  după  diferite  dibu­  de  trai  ale  ţării  noastre  cum   gari.  Pe  teritoriul  ţării  noas­  mului   burghezo-moşieresc.   naţional  român  —  victorie  e-   In  această  perioadă,  socialişti   cedent  în  analele  ţării  noas­  să  conducă  cu  fermitate,  pe
        iri,   pur   marxistă,   atît   din   -urmează   din   poziţiunea   po­  tre,   revoluţionarii   bulgari,   Totodată,  trebuie  spus  că  în   pocală   a   maselor   populare   români   de   frunte,   întreţin   tre,  care  a  deschis  calea  de-   baza  unei  concepţii  clare,  lup­
        punctul  de  vedere  al  teoriei,   porului  muncitor,  din  relaţi­  prigoniţi  în  ţara  lor,  au  gă­  activitatea   partidului   s-au   din  întreaga  ţară,  în  realiza­  legături   strînse   cu   reprezen­  săvîrşirii   revoluţiei   burghezo-   tele  maselor  populare  împotri­
        cit  şi  din  punctul  de  vedere   ile   de   clasă,   din   cultura   sit  adăpost  şi  prieteni  ade­  manifestat  şi  o  serie  de  con­  rea   căreia   clasa   muncitoare,   tanţii   Internaţionalei   a   IlI-a,   democratice,   realizării   unor   va  exploatării  şi  asupririi,  pen­
        al practicii“.                noastră,  din  temeliile  econo­  văraţi.   Relaţii   internaţiona­  fuzii   şi   limite   determinate   mişcarea  socialistă  au  adus  o   cu  însuşi  Vladimir  Ilici  Le­  profunde   schimbări   revolu­  tru  libertate  şi  dreptate  so­
          Lucrările   Congresului,   care   mice".  Dealtfel,  socialiştii  ro­  liste  au  fost  stabilite,  de  a-   de  stadiul  dezvoltării  sociale,   preţioasă   contribuţie   —   a   nin,   cu  care  poartă  discuţii   ţionare  în  viaţa  socială,  în­  cială.  Crearea  cu  80  de  ani
        au  avut  loc  la  Bucureşti,  în   mâni   afirmaseră  această   po­  semenea,  cu  partidele  socia­  de  lipsa  de  experienţă  şi  de   deschis   perspectiva   dezvoltă­  privitor  la  condiţiile  în  care   făptuirii   idealurilor   de   liber­  în   urmă   a   partidului   unic
        zilele  de  31  martie  —  3  a-   ziţie  încă  în  1891,  în  rapor­  liste   din   Germania,   Franţa,   insuficienta   maturizare   ideo­  rii  mai  rapide  a  forţelor  de   urma   să   aibă   loc   afilierea   tate   şi   dreptate   socială   ale   muncitoresc  a  avut  o  influ­
        prilie  1893,  salutate  cu  entu­  tul   prezentat   la   Congresul   Italia,  Belgia  şi  alte  ţări.  Pa­  logică  a  proletariatului  şi  a   producţie  ale  ţării  şi,  totoda­  partidului   la   Internaţionala   poporului   român.   Desfăşurând   enţă   uriaşă   asupra   afirmării
                                                                                                                                                                                             o  vastă  activitate  organizato­
        ziasm  şi  urmărite  cu  profund   Internaţionalei   a  Il-a   de   la   ginile   presei   muncitoreşti   şi   conducătorilor   săi   din   acea   tă,  a  creat  condiţii  favorabi­  Comunistă.   Exprimîndu-şi   de   rică  şi  politică,  Partidul  Co­  clasei   muncitoare   pe   arena
        interes   de   muncitorimea   din   Bruxelles  In  raport  se  spu­  socialiste   din   acele   vremuri   perioadă   Existenţa,   în   con­  le   pentru   intensificarea   acti­  la   bun   început   adeziunea   luptelor  sociale  din  România,
        întreaga  ţară,  au  statuat  în­  nea  :  „Din  punct  de  vedere   constituie  o  mărturie  a  so­  ducerea   partidului,   a   unor   vităţii   forţelor   sociale   pro­  faţă   de   principiile   leniniste   munist   Român,   împreună   cu   asupra   dezvoltării   mişcării
        fiinţarea   partidului   politic   al  tacticii,  socialismul  român   lidarităţii   proletariatului   ro­  \elemente   nelegate   de   clasa   gresiste,   a   mişcării   muncito­  ale  partidului  de  tip  nou,  ei   Partidul   Social-Democrat   şi   revoluţionare   din   ţara   noas­
        marxist   al   clasei   muncitoare   trebuie  să  aibă  armele  sale   mân   cu   luptele   muncitorilor   muncitoare,   inconsecvente   din   reşti   revoluţionare.   In   anii   au  formulat,  totodată,  o  se­  celelalte   forţe   revoluţionare   tră.  Fără  îndoială  că  produ­
        —    Partidul   Social-Democrat   proprii,   condiţiile   economice   din  Norvegia,  Danemarca,  O-   punct   de   vedere   politic   şi   1918—1920  pe  fundalul  ascuţi­  rie  de  obiecţii  cu  privire  la   şi   democratice,   a   reunit   în   cerea,   în   decursul   desfăşură­
        al  Muncitorilor  din  România.   şi  cîmpul  economic  pe  care   landa,   Elveţia,   Spania,   Chi­  ideologic,   a   determinat,   în   rii   contradicţiilor   regimului   amestecul   Cominternului   în   această   mişcare   principalele   rii  evoluţiei  istorice,  a  sci­
        (Aplauze  puternice).  Acest  e-   va  trebui  să  lucreze  fiindu-i   na,   Australia,   Statele   Unite   ultimii  ani  ai  secolului  tre­  burghezo-moşieresc,   creşte   stabilirea   componenţei   orga­  forţe   ale   naţiunii   —   clasa   ziunii   mişcării   revoluţionare
        veniment  a  intrat  în  istoria   proprii".   Sau,   menţionînd   că   ale  Americii,  Cuba  şi  din  al­  cut,   frămîntări   şi   convulsii   combativitatea   maselor   mun­  nelor  de  conducere  ale  parti­  muncitoare,   ţărănimea,   inte­  şi  a  partidului,  formarea  mai
        noastră  ca  moment  de  excep­  ţelul   tuturor   socialiştilor   este   te ţări ale lumii.  din  ce  în  ce  mai  grave,  care   citoare.  Sînt  cunoscute  marile   dului  —  considerînd  pe  bună   lectualitatea,   păturile   mijlo­
        ţională   însemnătate   pentru   „stabilirea  unei  societăţi  so­  Activitatea  internă  a  parti­  au  dus  pînă  la  întreruperea   demonstraţii  de  la  13  decem­  dreptate   că   aceasta   este   un   cii  de  la  oraşe  şi  sate  şi   multor   partide   muncitoreşti
        destinele   luptei   revoluţiona­  lidare  şi  armonioase,  a  unei   dului,   legăturile   strînse   cu   vremelnică   a   activităţii   par­  brie  1918,  înăbuşite  în  sînge  ■   drept   legitim   al   propriului   chiar   anumite   cercuri   ale   au   avut   consecinţe   negative
        re  a  proletariatului  şi  a  ma­  societăţi  în  care  toate  unel­  organizaţiile   clasei   muncitoa­  tidului  Cu  toate  acestea,  lup­  de   regimul   burghezo-moşie­  partid  —  precum  şi  cu  privi­  burgheziei.  Rod  al  luptei  ma­  asupra  luptei  de  clasă,  asu­
        selor  muncitoare,  ca  momen­  tele  de  muncă  vor  fi  sociali­  re  din  celelalte  ţări,  cu  con­  ta   revoluţionară   a   continuat   resc,   acţiunile   revoluţionare,   re  la  o  serie  de  analize  şi  a-   selor  largi,  la  6  martie  1945   pra  rolului  jucat  de  proleta­
        tul   ce   marchează   înfăptuirea   zate“,   raportul   sublinia   că,   ducători  eminenţi  ai  proleta­  să   se   desfăşoare,   diferitele   deosebit  de  intense,  ale  clasei   precieri   eronate   făcute   de   a   fost   instaurat   primul   gu­  riat   în   înfruntarea   cu   hur-
        organizării   politice   a   clasei   în   ce   priveşte   „mijloacele   riatului,'  participarea  şi  con­  cercuri  şi  organizaţii  munci­  muncitoare   în   perioada   de   Comintern   la   adresa   situaţiei   vern   democratic   din   istoria   ghezia  şi  moşierimea.  In  mo­
        muncitoare  pe  scară  naţiona­  prin  care  s-ar  ajunge  la  a-   tribuţia  sa  activă  la  dezbate­  toreşti  au  continuat  să  ac­  după  război,  care  au  luat  o   din   România.   Justeţea   aces­  ţării;   Aceasta   a   marcat   in­  mentele   hotărîtoare   ale   pro­
        lă.  (Vii  şi  puternice  aplauze).   cest  scop,  fiecare  va  între­  rea   problemelor   importante   ţioneze,  şi  în  focul  bătăliilor   tot  mai  mare  amploare,  cul-   tor  puncte  de  vedere  ale  so­  staurarea   puterii   revoluţio-   cesului   revoluţionar   însă,   în
        Partidul   clasei   muncitoare   buinţa   pe   acelea   cerute   de   ce  se  puneau  în  faţa  miş­  de  clasă  s-au  ridicat  şi  for­  minînd   cu   greva   generală   cialiştilor   români   se   rel.evă   nar-democratice   a   muncitori­  etapele   decisive   ale   bătăliei
        din  România  înfiinţat  în  anul   condiţiile   specifice   ale   ţării   cării   muncitoreşti   internaţio­  mat  din  sînul  clasei  munci­  din  1920  ce  a  cuprins  prole­  cu  claritate  în  lumina  expe­  lor   şi   ţăranilor,   a   des­  de  clasă  —  cum  au  fost  Ihpta
        1893,  pe  baza  principiilor  so­  sale".                  nale  în  acea  vreme,  i-au  a-   toare   şi   al   intelectualităţii   tariatul   de   pe   tot   cuprinsul   rienţei   istorice   a   mişcării   chis   calea   trecerii   la   împotriva   fascismului,   trece­
        cialismului   ştiinţific,   a   teo­  Ancorat   în   realităţile   so-   dus  prestigiu  şi  autoritate  pe   progresiste   o   serie   de   noi   ţării,   zguduind   puternic   în­  muncitoreşti   din   ultima   ju­  o   etapă   superioară   —   rea  la  organizarea  insurecţiei
        riei  de  clasă  a  lui  Marx  şi                           plan   internaţional.   Conduce­  militanţi  socialişti,  ca  Ion  C.   seşi  temeliile  regimului  bur­  mătate de veac.  înfăptuirea   revoluţiei   socia­  naţionale   armate   antifascist»
        Engels,  şi-a  asumat  din  pri­  cial-politice   ale   ţării,   parti­  rea   Partidului   Social-Demo­  Frimu,   Ştefan   Gheoi;ghiu,   ghezo-moşieresc   şi   demon­  Răspunzând   necesităţilor   o-   liste.   Nu   aş   putea   să   nu
                                           muncitorilor
                                                      din
        ma  clipă  misiunea  istorică  de   dul   şi-a   spus   cuvîntul  Româ­  crat  al  Muncitorilor  din  Un­  Alexandru   Ionescu,   Âlecu   strând   că   muncitorimea   este   biective   ale   dezvoltării   so­  menţionez,  şi  cu  acest  prilej,   cucerirea   puterii   politice
                                                                                                                                                                                                                            economice  în  stat  şi  apoi  îi
                                                             faţă
                                      nia
        a  conduce  lupta  revoluţiona­  de   toate   marile   probleme   garia  aprecia,  în  1894,  într-o   Constantinescu,   Mihail   Gh.   o  forţă  socială  în  stare  să   ciale  a  ţării  noastre,  repre­  faptul  că,  în  înfăptuirea  in­  făptuirea   sarcinilor   construe
        ră   pentru   cucerirea   puterii   care  frâmîntau  societatea  ro­  scrisoare   adresată   socialişti­  Bujor,   Gheorghe   Cristescu,   conducă   poporul   în   lupta   zentanţii   socialiştilor   români   surecţiei   naţionale   antifascis­
        politice   de   către   proletariat   mânească   din   acea   vreme,   lor  români  că  „tînărul  şi  vi­  Dimitrie   Marinescu   şi   alţii.   pentru   transformarea   revolu­  hotărăsc   la   Congresul   din   te  armate,  în  instaurarea  pri­  ţiei  socialiste  —  s-a  impus
        şi   celelalte   mase   muncitoa­  luînd   poziţie   şi   preconizînd   gurosul   Partid   Socialist   De­  Ei   şi-au   consacrat   eforturile   ţionară a întregii societăţi.  mai  1921,  prin  vot  unanim,   mului  guvern  democrat  şi  în   cu  deosebită  acuitate  necesi­
        re  de  la  oraşe  şi  sate,  pen­                          mocrat   Român   ocupă   deja,   strîngerii   rîndurilor   clasei   In  România  se  aflau  atunci   transformarea   partidului   so­  crearea   condiţiilor   pentru   tatea   închegării   unităţii   c\p
        tru   transformarea   socialistă   soluţii  în  conformitate  cu  in­  graţie   devotamentului   şi   e-   muncitoare,   reorganizării   par­  la   ordinea   zilei   probleme   cialist   în   Partidul   Comunist   trecerea   la   făurirea   socialis­  sei   muncitoare,   a   realizări,
        a   societăţii   româneşti.   Anul   teresele  de  clasă,  cu  aspira­  nergiei voastre, un loc însem-  tidului pe baze marxiste.  deosebit   de   stringente,   care   '  Român.   (Aplauze   puternice,   mului,  forţele  armate  —  in­  unităţii  de  acţiune  a  organi­
        1893  este  anul  naşterii  deta­  ţiile   revoluţionare   ale  prole­                                                   se   cereau   soluţionate   fără   prelungite.   Se   scandează   clusiv   cadrele   de   conducere,   zaţiilor  ei  politice,  inclusiv  a
                                      tariatului.  .  Astfel,  socialiştii
        şamentului   revoluţionar,   de   români  abordează  în  mod  a-                                                         întârziere,  ca  de  pildă  refor­  „P.C.R.“).  Prin  aceasta  se  ridică   ofiţerii,  generalii  —  au  ur­  trecerii   la   refacerea   partidu­
        avangardă   al   clasei   munci­  profundat   problema   agrar-ţă-  Evoluţia istorică a mişcării muncitoreşti,           ma   agrară,   lichidarea   relaţi­  pe  o  treaptă  superioară  acti­  mat  linia  trasată  de  partidul   lui  unic  revoluţionar  al  pro­
        toare  din  România.  Iată  de   rănească,  de  o  deosebită  acui­                                                      ilor  de  producţie  feudale  la   vitatea   detaşamentului   de   a-   comunist,   s-au   alăturat   po­  letariatului.   Istoria,   viaţa  de­
        ce  putem  spune  cu  deplin  te­                                                                                        sate,  refacerea  economiei  dis­  vangardă,   revoluţionar   al   —   porului.   Aceasta   a   avut   o   monstrează   că   numai   unită,
        mei   că   adevăratele   începu­  tate   pentru   societatea   acelei   transformarea partidului socialist               truse  de  război  şi  dezvoltarea   clasei  muncitoare  din  Româ­  mare   importanţă   pentru   vic­  avînd  un  partid  unit  şi  pu­
        turi   ale   Partidului   Comunist   vremi,  militînd  pentru  înfăp­                                                    unor  ramuri  noi  ale  econo­  nia.   Partidul   Comunist,   con­  toria   tuturor   luptelor   care   ternic,   clasa   muncitoare   îşi
        Român  —  care  continuă  ce­  tuirea   reformei   agrare,   pen­  in Partidul Comunist Român-                           miei   naţionale,   asigurarea   u-   tinuatorul   direct   al   mişcării   s-au   desfăşurat   în   România.   poate   îndeplini   misiunea   is­
        le  mai  înalte  tradiţii  de  luptă   tru   lichidarea   formelor   de                                                  nor   condiţii   de   viaţă   mai   revoluţionare,   socialiste,   al   In   procesul   dezvoltării   eco-   torică   de   transformare  revo­
        ale   poporului   şi   îşi   are   exploatare   feudale   la   sate,                                                     bună   pentru   masele   munci­  partidului   clasei   muncitoare   nomico-sociale,   al   creşterii   luţionară  a  societăţii.  (Aplau­
                                      pentru
                                              împămîntenirea
                                                            ţăra­
        rădăcinile   împlîntate   adînc  nilor  şi  organizarea  pe  baze   moment crucial in istoria României                   toare.   Clasa   muncitoare   care   făurit  în  1893,  a  dus  mai  de­  avîntului   revoluţionar,   a   de­  ze puternice, prelungite).
        în   mişcarea   muncitorească,                                                                                           se  dezvoltase  numericeşte,  al   parte  şi  a  ridicat  pe  un  plan   venit   absolut   necesară   rea­
        socialistă,  din  a  doua  jumă­  noi  a  muncii  acestora,  pen­                         cial-Democrat   din   România,   cărei   nivel   politic   crescuse   superior,  în  noile  condiţii  ale   lizarea   deplinei   unităţi   or­  Partidul   Comunist   Român,
        tate  a  secolului  trecut  —  co­  tru  introducerea  unor  mijloa­  Ca  rezultat,  al  voinţei  pro­                   ca  urmare  a  experienţei  pro­  dezvoltării   României,   lupta                          continuatorul   celor   mai   îna­
        incid   cu   începutul   activităţii   ce  de  lucru  avansate  în  agri­  letariatului  de  a  se  uni,  pre­  care  se  proclamă  în  mod  so­  prii  de  luptă  şi  sub  influenţa   de  eliberare  socială  şi  naţio­  ganizatorice  şi  politice  a  cla­  intate   tradiţii   revoluţionare
                                                                                                  lemn  „vlăstar  al  vechil  ră­
        partidului   muncitoresc   călă­  cultură.  In  acelaşi  timp,  por­  cum   şi   al   activităţii   noilor   dăcini  socialiste,  pe  care  ni­  victoriei   Revoluţiei   Socialiste   nală.  Tocmai  de  aceea,  apre­  sei  muncitoare,  căreia  îi  re­  ale  clasei  muncitoare,  ale  po­
                                      nind  de  la  analiza  ştiinţifică
        uzit   de   teoria   revoluţionară   a  stării  de  înapoiere  econo­  lideri   revoluţionari,   iau   fi­  mic  nu  a  putut-o  distruge",   din  Octombrie,  a  intensifică­  ciem   acest   moment   ca   un   venea  misiunea  de  clasă  con­  porului  român  —  a  cărui  ac­
        marxistă,  creat  cu  8  decenii   mică  a  ţării,  de  la  rămî  ne­  inţă,  începînd  din  anul  1901,   continuatorul   firesc   al   Parti­  rii   mişcării   revoluţionare   moment  de  răscruce  în  dez­  ducătoare   în   transformarea   tivitate  putem  spune  că  a  în­
        în  urmă.  (Aplauze  puternice,   rea  în  urmă  a  forţelor  de   cercurile   socialiste   „România   dului   Social-Democrat   al   mondiale,  avea  de  jucat  un   voltarea   României   noi.   Din   revoluţionară   a   societăţii.   ceput  acum  80  de  ani  —  a
        prelungite).                                                muncitoare"   —    organizaţii                               rol  de  cea  mai  mare  impor­  păcate,  o  parte  a  membrilor   După  cum  se  ştie,  în  februa­  condus  cu  succes  masele  în
                                      producţie,   socialiştii   sublini­  politice   muncitoreşti   care   Muncitorilor   din   România   tanţă  în  dezvoltarea  ţării,  în   Partidului   Social-Democrat   nu   rie   1948,   Partidul   Comunist
          Făurirea   partidului   clasei  au  importanţa  deosebită  *  a   desfăşoară   o   amplă   campa­  creat în 1893.      ■apărarea  intereselor  şi  drep­  a   urmat   hotărîrea   adoptată                        lupta   pentru   înlăturarea   ve­
        muncitoare  a  marcat  o  etapă   dezvoltării   iţitense   a   unei   nie   propagandistică   şi   orga­  Dezvoltînd  în  noile  condi­                la  Congresul  din  1921,  consti-   Român   şi   Partidul   Social—   chilor   rînduieli,   pentru   fău­
                                                                                                                                                                                                       au
        nouă   în   desfăşurarea   proce­  industrii  naţionale  noi,  ca  o   nizatorică   în   vederea   refa­  ţii  linia  jpoliţică  a  mişcării   turilor   oamenilor   muncii   de   tuindu-se   într-un   partid   so­  Democrat   partidul  fuzionat,   creîn-   rirea   orînduirii   socialiste.   E-
                                                                                                                                                                                             du-se
                                                                                                                                                                                                               revoluţionar
        sului   revoluţionar   din   ţara   condiţie  atît  pentru  progresul   cerii  partidului.  In  acest  ca­  noastre   revoluţionare,   parti­  la  oraşe  şi  sate.  Aceasta  im­  cial-democrat  separat,  ceea  ce   unic,  bazat  pe  concepţia  şti­  vocînd   astăzi   luminoasa   pa­
        noastră, în   dezvoltarea lup­  general   al   societăţii,   cît   şi   dru   are   loc   şi   organizarea,   dul  clasei  muncitoare  îşi  pro­  punea  în  mod  necesar  reor­  a  produs  sciziunea  politică  în   gină  scrisă  în  istoria  luptei
        telor   sociale.   Stat   major   pentru   creşterea   rîndurilor   pe  plan  naţional  a  mişcării   pune  ca  obiectiv  fundamental   ganizarea  partidului,  astfel  în-   rîndul   clasei   muncitoare   din   inţifică  despre  lume  şl  viaţă   revoluţionare   a   oroletarintu-
        marxist   al   proletariatului,   el   proletariatului,   pentru   ampli­  sindicale   —   în   1906   care   intensificarea   luptei   pentru                                       a   clasei   muncitoare,   materi­  lui  român  în  1893  —,  şi  care
        s-a  situat  în  fruntea  maselor   ficarea  luptei  revoluţionare  a   determină   intensificarea   ac­  eliberarea   proletariatului   şi   cînt să poată acţiona ca organl-  România.  alismul   dialectic   şi   istoric,   a   fost  reconstituită  în  mod
        populare  în  bătăliile  împotrir   acestuia,  pentru'  crearea  pre­  ţiunilor  revoluţionare  ale  cla­  a  maselor  populare  de  ex­                                             pe    învăţătura   marxist-leni-   deosebit   de   convingător,   cu
                                                                                                                                                                                                                            ajutorul  unui  bogat  mai  erai
        va   exploatării   şi   asupririi,   miselor   în   vederea   trecerii,   sei   muncitoare,   accelerarea   ploatare   şi   asuprire,   pentru   Refacerea unităţii organizatorice şi   nistă.  (Vii  aplauze).  ,Prin  a-   documentar,   al   mărlur-nr
        pentru o   viaţă mai   bună,  în   perspectivă,   la   edificarea   procesului  de  refacere  a  par­  înlăturarea   vechilor   orîndu-                                              ceasta  s-a  pus  capăt  pentru   vremii,   în   cadrul   expo’'Mei
        pentru   libertate   socială   şi   societăţii   socialiste.   Acestea   tidului socialist.  ieli  şi  făurirea  noii  orînduiri                                                     totdeauna  sciziunii  -din  'miş­  inaugurate  ieri  la  Muzeul  In­
        naţională.   Naşterea   partidu­  erau  probleme  esenţiale  pen­  Proletariatul   român   conti­  sociale.  El  s-a  ridicat  împo­  politice a clasei muncitoare, crearea          carea   noastră   muncitorească,   stitutului  de  Istoric  a  Prrti-
        lui   revoluţionar   al   clasei   tru   existenţa   clasei   munci­                      triva   vînzării   bogăţiilor   ţării                                                      s-a   asigurat   unitatea   organi­
        muncitoare,  ca  şi  întreaga  sa   toare  şi  a  ţărănimii  —  cele   nuă  să  fie  o  prezenţă  activă   capitalului   străin.   Totoda­                                           zatorică   şi   politică  a   clasei   dului   —   desprindem   învăţă­
                                                                    în  viaţa  social-politică  a  ţă­
        dezvoltare   ulterioară   au   fost   două   forţe   sociale  de  bază                    tă,  partidul  s-a  situat  în  rîn­  partidului unic marxist-leninisi-                    muncitoare   —   clasă   condu­  minte   pentru   viitor,   dobîn-
        rezultatul   evoluţiei   economi-   cărora  le  revenea  sarcina  ca,   rii,   dezvoltîndu-şi   totodată   durile   partidelor   şi   grupări­                                       cătoare  a  marii  opere  de  e-   dim  imbolduri  şi  mai  puter­
                                                                                                                                                                                                                            nice
                                                                                                                                                                                                                                 pentru
                                                                    legăturile
                                                                                             cu
                                                                                  solidaritate
                                                                                                                                                                                                                                           ne
                                                                                                                                                                                                                                               îndeplini
                                                                              de
                                                                                                                                                                                                                                        a
        co-sociale  şi  politice  a  ţării   în  strînsă  alianţă,  să  acţio­  lupta   proletariatului   din   alte   lor  de  stînga  din  cadrul  In­  moment hotărîtor, obiectiv necesar   dificare   a   socialismului   pe   în  condiţii  tot  mai  bune  înal­
        noastre,   expresia   cerinţelor   neze   pentru   transformarea   ţări  Astfel,  în  anul  1905,  ma­  ternaţionalei   a   Il-a,   pronun-                                          pămîntul   României.   Este   o   tele   îndatoriri   şi   răspunderi
        mersului   înainte   al   societăţii   revoluţionară a societăţii.  sele  muncitoare  din  România   ţîndu-se   cu   hotărîre   împotri­                                             coincidenţă   semnificativă   că   ce  ne  revin  faţă  de  poporul
        româneşti  pe  calea  progresu­  Socialiştii   români   acordau,   se  solidarizează  cu  proletaria­  va   războiului   imperialist,   ju-   în lupta victorioasă pentru cucerirea   în  această  lună  am  sărbăto­  nostru   în   marea   ctitorie   a
        lui  social.  Partidul  s-a  for­  de  asemenea,  o  atenţie  deo­  tul  rus,  organizează  mari  de­  cînd  un  rol  important  în  ini­                                            rit.  25  de  ani  de  la  crearea   socialismului   şi   comunismului
                                                                                                                                                                                                                   clasei
                                                                                                                                                                                                              al
        mat   din   rîndurile   proletaria­  sebită   asigurării   condiţiilor   monstraţii   de   protest   împo­  ţierea   şi   organizarea   Confe­                                       partidului   unic   noile   condiţii
                                                                                                                                                                                             muncitoare
                                                                                                                                                                                                        în
        tului  şi  s-a  ridicat  la  luptă   pentru   dezvoltarea   instrucţiei   triva   represiunilor   dezlănţui­  rinţei   de   la   Zimmerwald.   puterii politice şi edificarea        istorice şi 80 de ani de la   pe   pămîntul   României   <A-
        pentru   eliberarea   clasei   sale,   publice,   pentru   ridicarea   ni­  te  de  ohrana  ţaristă.  Este,  de   Partidul   a   desfăşurat   o   in­                                                              Plauze puternice, prelungite).
        a   maselor   muncitoare,   ex-   velului  de  cultură  şi  civiliza­  asemenea,   cunoscut   ajutorul   tensă   activitate   de   mobiliza­
        primînd   in   modul   cel   mai   ţie  al  maselor  populare,  pen­  pe  care  l-au  dat  revoluţio­  re   a   maselor   populare   în   socialismului în România                     Dezvoltarea impetuoasă a României
        fidel   inţeresele   şi   aspiraţiile   tru  formarea  unei  intelectua­  narii   români   răsculaţilor   de   lupta   împotriva   intrării   Ro­
        cele  mai  înaintate  ale  naţiu­  lităţi  provenite  din  popor  şi   pe   crucişătorul   ..Potemkin",   mâniei   în   război,   pentru   o   Incă   din   primele   momente   Sînt  cunoscute  acţiunile  des­
        nii  noastre.  El  s-a  dezvoltat   legată   de   acesta   —   parte   care  au  primit  azil  politic  în   politică   de   neutralitate.   Sub   ale   existenţei   sale,   Partidul   făşurate   de   către   comunişti   socialiste, obiectivele actuale ale
        odată  cu  cristalizarea  şi  ma­  componentă  a  luptei  generale   România.  Sub  presiunea  pu­  conducerea   partidului,   mase­  Comunist   Român   înfruntă   pentru   mobilizarea   poporului
        turizarea   conştiinţei   de   cla­  pentru   emanciparea   socială   ternică  a  mişcării  de  solida­  le  largi  muncitoare  au  orga­  împotrivirea   înverşunată   a   la  lupta  cu  arma  în  mînă,
        să  a  proletariatului,  cu  trans­  şi  naţională  a  României.  O-   ritate   muncitorească,   guver­  nizat  greve,  întruniri  şi  de­  regimului   burghezo-moşieresc,   pentru   apărarea   independen­  partidului în lupta pentru făurirea
        formarea   muncitorimii   din-   cupîndu-se   îndeaproape   de   nul  rbmân  este  nevoit  să  re­  monstraţii   împotriva   războiu­  desfăşurîndu-şi   activitatea   în   ţei   României   în   eventualita­
        tr-o  clasă  în  sine,  într-o  cla­  problemele  legate  de  lărgirea   fuze  să  predea  ţarismului  pe   lui,  care  au  culminat  cu  ma­  condiţii  dintre  cele  mai  gre­  tea  unui  război  naţional  de   societăţii socialiste matiiiaterai
        să  pentru  sine  —  cum  spu­  libertăţilor   publice,   cetăţe­  răsculaţii   de   pe   ..Potemkin".   rea  demonstraţie  de  la  Ga­  le.  In  1924,  la  numai  trei  ani   apărare   împotriva   agresorilor
        nea  Marx.  Istoria  de  80  de   neşti,   democratice,   partidul   Dînd  o  semnificaţie  deosebită   laţi din 13 iunie 1916.  de   la   crearea   sa,   Partidul   fascişti,   precum   şi   pentru
        ani   a   partidului   politic   al   clasei   muncitoare   şi-a   defi­  acestui  act,  Lenin  a  apreciat   ,  După  cum  se  ştie,  după  doi   Comunist  Român  este  decla­  sprijinirea   poporului   ceho­  dezvoltate în patria noastră
        muncitorimii   româneşti   de­  nit  clar  poziţia  faţă  de  pro­  că  guvernul  român  „nu  vrea   ani   de   neutralitate,   România   rat  ilegal.  Nevoit  să  activeze   slovac  care  căzuse  victimă  o-
        monstrează,  o  dată  în  plus,   blema   naţională,   pronunţîn-   să  se  înjosească  într-atît  In­  burghezo-moşierească   s-a   a-   timp  de  două  decenii  în  ile­  cupaţiei  germane.  Un  moment   Stimaţi tovarăşi,
        că  numai  atunci  cînd  deta­  du-se   ferm   pentru   lichidarea   cit  să  facă  slujba  de  poliţist   lăturat   coaliţiei   imperialiste   galitate,   Partidul   Comunist   culminant   al   valului   luptei   tru  bunăstare  şi  fericirea  in
        şamentul  revoluţionar  al  pro­  oricăror   discriminări   şi   asu­  la   cererea   ţarului   întregii   a  Antantei  care  promitea  sa­  din   România,   folosind   cele   populare   conduse   de   partid   Sărbătorim   a   80-a   aniver­  tregii   naţiuni.   (Aplauze   pu­
        letariatului   porneşte   în   acti­  priri  naţionale,  pentru  egali­  Rusii"  şi  că  a  procedat  „aşa   tisfacerea   dezideratului   uni­  mai  diverse  forme  de  luptă,   în   această   perioadă   împotri­  sare  a  creării  partidului  cla­  ternice).   S-au   produs   schim­
        vitatea   sa   de   la   realităţile   tatea  deplină  în  drepturi  în­  cum   poate   proceda   numai   tăţii  naţionale.  Problema  fău­  a  fost  în  permanenţă  organi­  va  politicii  de  fascizare  a  ţă­  sei   muncitoare   în   condiţiile   bări  radicale  în  structura  so­
        concrete,   social-istorice,   ale   tre   toţi   cetăţenii   ţării,   fără   guvernul   unei   naţiuni   care   ririi   statului   naţional   unitar   zatorul  şi  conducătorul  clasei   rii  şi  pentru  apărarea  inde­  înaintării   impetuoase   a   Ro­  cietăţii   româneşti,   au   cunos­
        poporului   în   mijlocul   căruia   deosebire   de   naţionalitate.   se respectă".      preocupa   profund   masele    muncitoare,   al   oamenilor   pendenţei  naţionale  o  consti­  mâniei   pe   calea   progresului   cut  un  avînt  impetuos  for­
        activează   şi   ţine   seama   de   Reprezentanţii   de   frunte   ai   O  puternică  ilustrare  a  for­  populare   în   acea   perioadă,   muncii.  Marea  grevă  a  mi­  tuie   marea   demonstraţie   an­  şi   civilizaţiei   socialiste,   a   ţele  de  producţie,  s-a  dezvol­
        cerinţele,   interesele   şi   aspi­  partidului  se  ridicau  cu  pu­  ţei   şi   combativităţii   mişcării   constituia   un   deziderat   vital   nerilor   de   la   Lupeni   din   tifascistă   din   1   Mai   1939,   bunăstării  şi  fericirii  întregu­  tat   şi   întărit   baza   materială
        raţiile   acestuia,   poate   juca   tere   împotriva   dominaţiei   revoluţionare   din   ţara   noas­  al  poporului  român,  al  pro­  1929,  eroicele  lupte  ale  cefe­  desfăşurată   sub   semnul   uni­  lui   popor.   Sub   conducerea   a  orînduirii  noi  socialiste.  A
        un  rol  esenţial  îii  lupta  îm­  străine,   proclamînd   solemn   tră   a   constituit-o   participa­  letariatului,   al   socialiştilor,   riştilor   şi   petroliştilor   din   tăţii  de  acţiune  între  comu­  Partidului   Comunist   Român,   crescut   continuu   nivelul   de
                                                                                                                                                                                                                           bunăstare  şi  civilizaţie  al  oa­
         potriva  exploatării  şi  asupri­  dreptul  imprescriptibil  şi  in­  rea  clasei  muncitoare,  a  so­  încă  în  ianuarie  1917,  Lenin   ianuarie-februarie   1933,   nu­  nişti  şi  socialişti.  Sînt  pre­  clasa   muncitoare   din   Româ­  menilor  muncii  de  la  oraşe  şi
         rii,   îşi   poate   îndeplini   cu   violabil   al   naţiunii   noastre,   cialiştilor   români   la   eveni­  manifesta   un   interes   deose­  meroase   alte   mişcări   grevis­  zenţi  în  sală  comunişti,  so­  nia,  întregul  nostru  popor  au
        succes   misiunea   istorică   în   ca   dealtfel   al   tuturor   na­  mentele  din  1907  —  anul  ce­  bit   pentru   această   problemă,   te  din  anii  crizei  economice   cialişti  şi  alţi  militanţi  revo­  împlinit,  în  anii  care  au  tre­  sate,   au   înflorit   învăţămîn-
                                                                                                                                                                                                                           tul,  ştiinţa,  arta,  cultura,  în­
         înfăptuirea   revoluţiei   prole­  ţiunilor,  la  o  viaţă  liberă  şi   lei  mai  mari  răscoale  ţără­  apreciind  că  „foarte  mulţi  ro­  şi  din  perioada  ulterioară  au   luţionari  care  au  mers  umăr   cut  de  la  eliberare,  idealuri­
         tare,   în   transformarea   revo­  independentă.          neşti  din  istoria  modernă  a   mâni  şi  sîrbi  (în  raport  cu   demonstrat,   odată   cu   spiritul   la  umăr  în  această  demon­  le  în  numele  cărora  s-au  ri­  treaga  viaţă  spirituală  a  po­
         luţionară  a  societăţii  pe  ca­  Toate   acestea   demonstrea­  României.   Ţărănimea   răscu­  numărul   total   al   românilor   combativ   al   clasei   noastre   straţie  care,  putem  spune,  a   dicat  cu  80  de  ani  în  urmă   porului.   Lichidînd   înapoierea
        lea  socialismului  şi  comunis­  ză  că  socialiştii  români  s-au   lată   a   primit   un   puternic   şi  sîrbilor)  locuiesc  în  afara   muncitoare,   creşterea   capaci­  marcat   un   moment   superior   socialiştii  români,  pentru  ca­  economică  din  trecut,  Româ­
         mului.   (Aplauze   puternice).   situat  de  la  început  pe  pozi­  sprijin  din  partea  muncitori­  graniţelor  lor"  şi  că  „în  ge­  tăţii  partidului  de  a  organi­  în  lupta  pentru  unitatea  cla­  re  au  luptat  şi  s-au  jertfit   nia   înfăţişează   astăzi   tabloul
                                                                                                                                                                                                                           unei  ţări  în  plin  progres,  cu
         Istoria,  viaţa,  faptele  demon­  ţii  marxiste  clare,  şi-au  pro­  lor,  a  socialiştilor,  care  s-au   neral  construcţia  de  stat  în   za  şi  conduce  luptele  revolu­  sei   muncitoare   în   România   multe  generaţii  de  revoluţio­  o  Industrie  puternică  în  con­
         strează  că  formarea  partidu­  pus  ca  obiective  fundamenta­  deplasat   la   sate   însufleţin-   direcţia   burghezo-naţională   ţionare.  Aşa  cum  am  mai  a-   (Aplauze   puternice).   Nu   aş   nari,  cei  mai  înaintaţi  fii  ai   tinuă  dezvoltare,  cu  o  agri­
         lui  muncitorilor  a  fost  rezul­  le   soluţionarea   problemelor   du-i  pq  ţărani,  dîndu-le  un   nu s-a terminat în Balcani".  firmat  şi  în  alte  împrejurări,   putea  să  nu  reamintesc,  de  a-   poporului.   Visele   şi  nădejdi­  cultură   într-un   neîntrerupt
         tatul  evoluţiei  istorice  a  po-   arzătoare  izvorî  te  din  reali­  ţel  clar  în  luptă.  Sint  cunos­  Un   moment   hotărîtor   în   această   capacitate   a   crescut   semenea,   marile   demonstraţii   le  înscrise  în  primul  program   proces  de  modernizare,  cu  o
         Dorului  nostru,  al  dezvoltării   tăţile  concrete  ale  ţării,  din   cute   energicele   acţiuni   de   desfăşurarea   evenimentelor   pe   măsură   ce   conducerea   împotriva   dictatului   de   la   al   partidului   revoluţionar   al   economie   dinamică,   prosperă,
         forţelor  şi  relaţiilor  de  pro­  necesităţile   dezvoltării   Ro­  protest   ale   muncitorilor   îm­  internaţionale,   cu   influenţe   partidului  a  fost  deţinută  de   Viena,  organizate  sub  condu­  clasei   muncitoare   au   devenit   care   asigură   creşterea   conti­
         ducţie  şi  al  ascuţirii  contra­  mâniei   pe   calea   progresului   potriva   represaliilor   la   care   deosebit  de  pozitive  şi  asu­  reprezentanţi   direcţi   ai   cla­  cerea   partidului,   cu   partici­  realităţi  în  România  socialis­  nuă  a  bunăstării  tuturor  oa­
         dicţiilor  de  clasă  din  Româ­  material şi social.       a  fost  supusă  ţărănimea,  a-   pra   istoriei   noastre,   a   fost   sei  muncitoare,  de  fiii  clasei   parea   socialiştilor,   a   Mados-   tă  de  astăzi.  (Aplauze  puter­  menilor muncii.
         nia   acelei   perioade,   rezulta­                         titudinea   hotărîtă   a   socialiş­  victoria   Marii   Revoluţii   So­  muncitoare,   care   trăiau   şi   zului  şi  a  altor  organizaţii  —   nice,   prelungite).   In   progra­
         tul  condiţiilor  obiective  crea­  Luptînd   pentru   interesele   tilor   în   apărarea   răsculaţi­  cialiste   din   Octombrie,   care   activau  în  România.  (Aplau­  şi  care  au  constituit  o  afir­  mul  de  acum  8  decenii  al   Marile   ,   realizări   obţinute
         te în viaţa societăţii noastre.  proletariatului   român,   ale   lor.  Acesta  a  fost  un  mo­  a  dus  la  prăbuşirea  imperiu­  ze prelungite).   mare   puternică   a   hotărîrii   partidului   muncitorilor   din   pe   drumul   propăşirii   patri­
                                      maselor   muncitoare   din   ţara                                                                                        revoluţionarilor   români,   ma­                            ei,   adincile   schimbări   înnoi­
           In   programul   său,   Parti­  noastră,  partidul  clasei  mun­  ment   deosebit   de   important   lui   ţarist,   la   instaurarea   în   Partidul   Comunist   Român          România  se  spunea  că  „nu­  toare  petrecute  în  viaţa  în­
         dul  Social-Democrat  al  Mun­  citoare  din  România  s-a  ma­  în  afirmarea  pe  arena  poli­  Rusia  a  primului  guvern  al   a  desfăşurat  o  activitate  mul­  ghiari,  germani  şi  de  alte  na­  mai  prefacerea  mijloacelor  de   tregii  ţări,  sînt  o  confirma­
         citorilor  din  România  înscria   nifestat,   totodată,   ca  detaşa­  tică  naţională  atît  a  munci­  muncitorilor   şi   ţăranilor,   ce   tilaterală   şi   susţinută   pentru   ţionalităţi,  de  a  apăra  inde­  producţie,  cum  sînt  pămîntul,   re   strălucită   a   capacităţii
         ţelul   final   al   luptei   clasei   ment  activ  al  mişcării  mun­  torimii   revoluţionare,   cît   şi   a  exercitat  un  puternic  sti­  unirea,  în  lupta  împotriva  re­  pendenţa  României,  de  a  lup­  fabricile,   atelierele,   minele   partidului   nostru   comunist
         muncitoare   —   „desfiinţarea   citoreşti   internaţionale.   In-   a  ţărănimii  —  profund  inte­  mulent   în   lupta   revoluţiona­  gimului   burghezo-moşieresc,   ta   pentru   unitatea   statului   ctc.  din  proprietate  privată  a
                                                                                                                                                                                                                           de  a  organiza  şi  conduce  po­
         relaţiilor  de  producţie  capita­  treţinînd   legături   strînse   cu   resată   in   transformarea   de­  ră  a  clasei  muncitoare,  a  oa­  a   tuturor   forţelor   muncito­  naţional  român.  (Aplauze  pu­  unei  clase  în  proprietate  so­  porul  român  în  marea  operă
                                                                                                                                                                           puternic
                                                                                                                                                                                    impuls
                                                                                                                                                               ternice).
                                                                                                                                                                       Un
         liste",   „întemeierea   socie­  Engels  şi  fruntaşi  ai  mişcă­  mocratică  a  ţării,  în  mani­  menilor   muncii   de   pretutin­  reşti,   democratice   şi   patrio­  a  dat  luptei  antifasciste  con­  cială   a   societăţii   întregi   şi   de  edificare  a  orînduirii  so­
         tăţii  socialiste"  —  şi  totodată   rii   muncitoreşti   din   celelalte   festarea   unităţii   şi   alianţei   deni.   Prăbuşirea   imperiului   tice  —  în  primul  rînd  pen­  stituirea  în  1943,  din  inţiati-   prefacerea  producţiei  de  măr­  cialiste  şi  comuniste.  (Aplau­
         stabilea  o  serie  de  revendi­  ţări,   participînd   cu   regulari­  celor  două  clase  care  militau   ţarist   şi   destrămarea   monar­  tru  întărirea  unităţii  de  ac­  va   Partidului   Comunist,   a   furi   în   producţie   socialistă   ze   puternice).   Ele   ilustrează
         cări  imediate,  ca  de  pildă:   tate  la  congresele  Internaţio­  pentru   lichidarea   exploatării   hiei   austro-ungare   au   creat   ţiune  a  clasei  muncitoare,  în   Frontului   Patriotic   Antihitle­  condusă   pentru   societate   şl
         garantarea   dreptului   de   în­  nalei  a  Il-a,  partidul  munci­  şi   asupririi   burghezo-moşie-   condiţii   pentru   realizarea   u-   frontul   unic   al   comuniştilor   rist.  Pe  măsură  ce  se  apropia   prin   societate,   numai   aceas­  în  modul  cel  mai  convingă­
         trunire   şi   organizare,   votul   torilor din România a   dez­  reşti.                nor    profunde   transformări   şi   socialiştilor.   Mulţi   dintre   momentul  decisiv,  în  vederea   tă   prefacere   poato   face   ca   tor   justeţea   politicii   partidu­
         universal,   învăţămîntul   gra­  voltat largi relaţii cu cele­  In  marile  acţiuni  democra­  social-politice  în  această  par­  cei  prezenţi  în  sală  —  mă   răsturnării   dictaturii   milita-   producţiunea  în  mare  şi  rod­  lui  nostru  —  expresie  a  a-
         tuit  şi  altele.  Subliniind  rolul   lalte partide socialiste. Mul­  tice,   revoluţionare   care   s-au   te  a  Europei,  pentru  înche­  refer  la  vechii  activişti  —  îşi   ro-fasciste,   se   impunea   tot   nicia  din  ce  în  ce  mai  mare   plicării   creatoare   a   adevăru­
         istoric   al   clasei   muncitoare,   tiple şi strînse legături au   desfăşurat  în  acei  ani  în  Ro­  garea  statelor  naţionale  —  şi   reamintesc  de  activitatea  des­  mai   stringent   realizarea   uni­  a  muncii  să  fie,  în  loc  de  iz­  rilor  generale  ale  socialismu­
         programul  definea  drept  sar­  existat între mişcarea mun­  mânia,  un  loc  important  o-   în  acest  cadru  pentru  crea­  făşurată   în   această   direcţie,   tăţii  clasei  muncitoare.  Crea­  vor   de   sărăcie,  de   apăsare,   lui  la  condiţiile  concrete  ale
         cină   centrală   a   partidului   citorească din ţara noastră   cupă   intelectualitatea   progre­  rea   statului   naţional   unitar   inclusiv  de  întîlnirile  din  a-   rea  Frontului  Unic  Muncito­  de   nesiguranţă,   de   înjosire,   ţării,   la   cerinţele   fiecărei
         „de   a   organiza   proletariatul,   şi cea din Rusia, legături   sistă,   oamenii   de   ştiinţă  şi   român,  ce  încununa  lupta  de   cea   perioadă   dintre   repre­  resc   între   Partidul   Comu­  un  izvor  de  bunăstare  şl  dez­  etape  de  dezvoltare  a  socie­
         de  a  organiza  poporul  mun­  care şi-au găsit expresia atît   cultură  înaintaţi,  care  îşi  a-   secole   a   maselor   populare   zentanţii   partidului   comunist   nist  Român  şi  Partidul  So­  voltare   armonioasă   în   toate   tăţii   româneşti.   De-a   lungul
         citor“  în  lupta  revoluţionară.   în sprijinul acordat grupu­  plecau  urechea  la  nevoile  şi   din  toate  cele  trei  provincii   şi  partidului  socialist.  In  toa­  cial-Democrat,  în  1944,  şi  a-   privinţele".   Proletariatul   ro­  unei  glorioase  Istorii  de  80
         Trebuie  spus  că  atît  în  e-   rilor revoluţionare ruse   de  aspiraţiile   poporului   şi   luau   româneşti.   Se   adevereau   în   te  marile  momente  ale  luptei   poi  a  Blocului  Naţional  De­  mân,  sub  conducerea  partidu­  de  ani,  partidul  clasei  mun­
                                                                                                                         care
                                                                                                                     pe
         laborarea  programului,  cit  şi   către socialiştii români,   în  parte  activă  la  luptă,  alături   acest   fel   cuvintele  socialistului   revoluţionare,  şi  ţnai  ales  în   mocrat  au  reprezentat  o  con­  lui  său  de  clasă,  în  alianţă   citoare  din  România  a  de­
                                                                                                  Engels
                                                                                                              scria
                                                                                                          le
         în   activitatea   de   traducere   sprijinul  moral  şi  material  a-   de  muncitori  şi  ţărani,  de  mi­           perioada   luptei   împotriva   diţie  importantă  a  victoriei  in­  cu   ţărănimea   şi   intelectuali­  monstrat  că  nu  cunoaşte  ţel
         în  viaţă  a  prevederilor  sale,   cordat  socialiştilor  ruşi  emi­  litanţii socialişti.  român  Ion  Nădejde  în  ianua­  fascismului   şi   a   războiului   surecţiei  naţionale  lantif  asciste   tatea  au  lichidat  pentru  tot­  mai   înalt   decît   apărarea   şi
                                                                                                  rie  1888  —  şi  anume  :  „Dacă
         socialiştii   români   au   ţinut   graţi  în  România,  cît  şi  în   In  această  perioadă  are  loc   mîine   despotismul   din   Pe­  antisovietic   s-au   organizat   armate  de  la  23  August  1944,   deauna   exploatarea   omului   realizarea   intereselor   celor
         seama  de  realităţile  concrete   schimbul   de   corespondenţă   o  tot  mai  evidentă  închegare   tersburg   ar   cădea,   poimîinc   acţiuni  comune  ale  comuniş­  în   urma   căreia   regimul   de   de  către  om,  a  asigurat  ge­  ce  muncesc,  împlinirea  celor
          ale  societăţii  noastre  din  a-   şi în legăturile directe   cu  a   forţelor   revoluţionare   ale   n-ar  mai  fi  în  Europa  nici   tilor  şi  socialiştilor,  îndeosebi   dictatură   militaro-fascistă   a   neralizarea   relaţiilor   socialis­  mai   arzătoare   aspiraţii   de
                                                                                                                                 jos,  în  întreprinderi.  Un  rol
          cea  epocă,  de  cerinţele  spe­  Plehanov,  iar  mai  tîrziu  cu   clasei   muncitoare,   proces   ce   o   Austro-Ungaric".   Şi,   după   important   în   evoluţia   luptei   fost  răsturnat.  După  cum  se   te  de  producţie  la  oraşe  şi   libertate  şi  progres  ale  na­
          cifice  ale  dezvoltării  istorice   Vladimir   Ilici   Lenin.   Orga­  îşi  găseşte  expresie  în  unifica­  cum  ştiţi,  aşa  s-a  întâmplat.   politice   desfăşurate   de   către   ştie,  ca  urmare  a  înfăptuirii   sate,   înălţînd   victorios   pe   ţiunii   noastre,   a   idealurilor
          a  României.  Anton  Bacalbaşa   nul   de   presă   al   partidului   rea  cercurilor  „România  mun­  (Aplauze   puternice).   Salutînd   comunişti  a  avut  Frontul  De­       pămîntul   României   edificiul   de  bunăstare  şi  fericire  ale
          arăta   în   ziarul   socialist   publica   frecvent   ştiri   despre   citoare"  din  întreaga  ţară  şi   cu  entuziasm  actul  istoric  al   mocratic   care   înmănunchia   actului  istoric  de  la  23  Au­  socialismului.   (Aplauze   puter­  întregului  popor.  (Vii  şi  pu­
          „Munca“   că,   la   elaborarea   mişcarea   revoluţionară   din.   în   crearea   Uniunii   Socialiste   închegării   unităţii   noastre   largi   forţe   sociale   ale   ţării   gust,   România   a   ieşit   din   nice,  prelungite).  Clasa  mun­  ternice aplauze).
          sarcinilor  şi  obiectivelor  pro­  Rusia,  iar  în  1892,  prin  gaze­  din  România.  Congresul  so­  statale,  socialiştii  români  sub­  şi  care  a  organizat  numeroa­  războiul   antisovietic   şi   s-a   citoare  a  devenit  clasa  con­
          gramului   partidului,   „socia­  ta  „Mişcarea  socialistă",  so­  cialist   din   1910   statuează   liniau   într-o   declaraţie   pu­  se   acţiuni   împotriva   înrobi­  alăturat  cu  toate  forţele  coa­  ducătoare  a  întregii  societăţi,
          liştii români au avut în ve-  cialiştii   români   şi-au   expri­  constituirea   Partidului   So-  blicată în ziarul „Socialistul"  rii ţării Germaniei hitleriste.  liţiei antihitleriste, luptînd  îndeplinindu-şi  cu  cinste  mi­  (Continuare în pag. o 3-a)
                                                                                                                                                                                            siunea  istorică  în  lupta  pen-
   1   2   3   4   5   6   7