Page 9 - Drumul_socialismului_1973_06

VOTâSn rici vrc®
'-'■•'-'ü Mnidpjiinfl E^}a¡¡q¡g Proletari din toate iărlle, unifl-vă ! In marea întrecere în cinstea zilei de 23 August

RITMICITATE ■ CALITATE ■ EFICIENŢA

/ N I Ţ J Â L

colectivităţilor de muncă

puternică forţă

Al P CI SI At

de
Problemele
„Producţia unei zile pe importanţă, sarcinile maximă
majo­
re care stau în faţa colec­
ac­
în
tivelor
industriale
ANUL XXV Nr. 5 722 DUMINICĂ 3 IUNIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI tuala etapă de dezvoltare a
trimestru—realizată cu ţării impun de la sine in­
tensificarea căutărilor pen­
tru Îmbunătăţirea produc-
Vizita în ţara noastră a Şahinşahuiui materiale economisite“
„Planul nostru pe 73 se
caracterizează prin aceea fortul şi preocupare! •^fiecare* inginer
cărui muncitor putem (Tlîţine
că prevede creşteri impor­ trimestrial o economie de
tante de producţie şi, în materii prime şi materiale ' şi tehnician
mod cu totul deosebit ne echivalentă cu producţia u-
Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr pentru materiale de cheltuieli­ iniţiativa noaştră... luna ianuarie, să reiolve, anual,
nei zile. Aşa prins contur
energice
acţiuni
la
obligă
reducerea
lor
producţie"
Chiar
din
— s-a subliniat în adunarea
oamenilor muncii din secţia „Producţia tîpfei zile pe trP a problemă pentru
mestru — realizată cu ma­
mase plastice a I.C. Orăştie. teriale economisite“ s-a în­
Maiestăţilor Lor Imperiale, A fost o subliniere care se rădăcinat ia toate locurile
Primirea la şi tovarăşei Elena Ceauşescu. Întîlnirea dintre preşedintele adresa întregului colectiv, de muncă. Operatorii de la producţie“
tovarăşului
Ceauşescu
Nicolae
angajîndu-1 la căutarea so­
in continuarea ceremoniei, luţiilor care să permită pu­ maşinile de injecţie, printre
care Iosif Boco, Viorica Ca­
nerea în valoare a tuturor
aeroportul Otopeni Maiestatea Sa Imperială pri­ Consiliului de Stat, rezervelor de economisire a zan, Asinefta Iar, Ilie Mun- ţiei din punct de vedere S
meşte
comandantu­
raportul
teanu, Melentia Stîrc şi al­
lui gărzii de onoare. In timp materiilor prime şi materia­ ţii, s-au' angajat într-o pa­ cantitativ şi calitativ, pen­
ce răsună acordurile imnuri­ lelor. tru descoperirea unor teh­
¡La invitaţia preşedintelui ...Aeroportul Otopeni. Aici lor celor două state, se trag sionantă întrecere penţi-u nologii noi de fabricaţie
Consiliului de Stat al ¡Repu­ are loc ceremonia primirii 21 de salve de artilerie. Nicolae Ceauşescu, — Soluţia au găsit-o co­ economisirea polietilenei şi şi a rezervelor interne care
blicii Socialiste România, înalţilor oaspeţi. In această P r e ş e d i n t e l e Nicolae muniştii din secţie —- ne-a p.v.c.-ului — materii prime să constituie o bază de re­
Nicola« Ceauşescu, şl a tova­ dimineaţă, aerogara este îm­ Ceauşescu şi Şahinşahul Ira­ spus maistru] principal Io- de bază — pentrujfelimina­ lansare a Întregii activi­
răşei Elena Ceauşescu, Ma­ podobită sărbătoreşte. Sînt nului salută, apoi, drapelul şi Maiestatea Sa Imperială sif Rusu, secretarul organi­ rea rebuturilor, ¡»folosirea tăţi. In acest context se
iestăţile 'bor Imperiale Mo­ arborate drapelele de stat ale României, după care cei doi zaţiei de partid de Ia. mase deşeurilor, îrilătuArea risi­ înscrie şi iniţiativa eadre-
hammad Reaa Pahlavi Arya­ României şi Iranului, car« şefi de stat trec In revistă plastice. Cunoscînd perfect pei. Apoi. cu ajijArul mais-'j
mehr, Şahinşahul Iranului, şi încadrează portretel« pre­ garda de onoare. situaţia fiecărui loc de mun­ trului Petru jKoiu şi ai IOAN CIMPORESCU
împărăteasa Farah Pahlavi şedintelui Consiliului de Stat, In continuare, sînt prezen­ Şahinşahul Aryamehr că, experienţa bună şi nea­ tehnicianului lcKi Lupu, im inginer principal la
f
Sahbanu, au sosit, simbătâ la Nicolae Ceauşescu, şi Ma­ taţi înalţilor oaspeţi şefii mi­ junsurile, ei au depistat trecerea pentruwmataajfaliza- întreprinderea .Victoria''
amiază, in Capitală, într-o iestăţii Sale Imperiale, Şahin- siunilor diplomatice acredi­ foarte repede posibilităţile Călan
vizită oficială In ţara noastră. şahul Mohammad Reza taţi la Bucureşti, precum şi Slmbătă după-amiază au Pahlavi Aryamehr s-a desfă­ de reducere a consumului
de materiale. A fost făcut
Vizita suveranului iranian Pahlavi Aryamehr. Dînd glas persoanele oficiale române început convorbirile oficiale şurat intr-o atmosferă de
are loc la numai citeva luni simţămintelor cu care locui­ — primarul general al Capi­ între preşedintele Consiliului caldă prietenie şi înţelegere un calcul sumar şi am a- (Continuare în pag. (Continuare In pag. a 2-a)
de la inttlnirea la Teheran torii Capitalei, toţi cetăţenii talei, membri ai guvernului, de Stat al Republicii So­ reciprocă ce caracterizează ra­ juns la concluzia că prin e-
«u preşedintele Nicolae ţării întîmpină pe Maiestăţi­ conducători de instituţii cen­ cialiste România, Nicolae porturile multilaterale româ­
CÂ auşescu, inscriindu-se ca le Lor Imperiale, pe mari trale, generali. Ceauşescu, şi Maiestatea Sa no-iraniene, conlucrarea ţă­
un nou şl semnificativ mo­ parcarte sînt înscrise, în lim­ Ceremonia primirii •• în­ Imperială Şahinşahul Mo­ rilor noastre în principalele
ment al dialogului activ şl bile română şi iraniană, ură­ cheie eu defilarea gărzii de hammad Reza Pahlavi A- probleme ale vieţii interna­ ÎN MUNICIPIUL DEVA
rodnic la nivel înalt româno- rile : „Bun venit în România onoare. ryamehr. ţionale, relaţii a căror con­
iranian. Este a şasea Intîlnire Maiestăţilor Lor Imperiale Convorbirea dintre pre­ tinuă promovare a fost de
pe care cel doi şefi de stat o Şahinşahul Aryamehr şi îm­ •Miile de bucureşteni aflaţi şedintele Nicolae Ceauşescu şi fiecare dată, cu prilejul în-
au in ultimii ani, ea mareînd părăteasa Iranului !“„ „Trăias­ la aeroport participă cu în­ •Maiestatea Sa Imperială tîlnirilor anterioare, în aten­ II
— ca şi contactele directe că prietenia dintre poporul sufleţire la întîlnirea dintre Şahinşahul Mohammad Reza ţia celor doi şefi de stat.
precedente — un eveniment român şi poporul iranian !“. cei doi şefi de stat, aclamînd
de majoră însemnătate în e- La ora 12,30 aeronava im­ îndelung pentru prietenia
voluţia raporturilor româno- perială Îşi face apariţia dea­ româno-iraniană. Vizită protocolară la tovarăşul
iraniene, relaţii tradiţionale supra aeroportului, însoţită In aplauzele entuziaste ale
care cunosc, în prezent, o de o escadrilă a forţelor celor prezenţi, preşedintele A m DE UNI DE EA REVOLUŢIA DIN 1840
dezvoltare din ce în ce mai noastre aeriene. Nicolae Ceauşescu şi Maies­
mare, mai fructuoăsă, In in­ P r e ş e d i n t e l e Nicolae tatea Sa Imperială, Şahinşahul Nicolae Ceauşescu
teresul ambelor popoare, al Ceauşescu şi tovarăşa Elena Mohammad Reza Pahlavi A- Ieri, a avut loc la Deva în cadrului în care se aniver­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu
cauzei păcii, securităţii şi co­ Ceauşescu, Împreună cu Ion ryamehr, iau loc într-o maşi­ Maiestăţile Lor Imperiale, înalţii oaspeţi au fost În­ sala „Arta“ adunarea festivă sează împlinirea a 125 de în cuvîntările istorice rostite
operării internaţionale. Româ­ Gheorghe Maurer, preşedinte­ nă deschisă, escortată de mo- Şahinşahul Iranului, Mo­ soţiţi de Abbas Aii Khalat­ consacrată aniversării a 125 ani de la revoluţia din 1848 la marile adunări populare
nia şi Iranul au căutat ne­ le Consiliului de Miniştri, şi tociclişti, îndreptîndu-se spre hammad Reza Pahlavi A- bari, ministrul afacerilor ex­ de ani de la revoluţia din —• eforturile deosebite pentru de la Iaşi şi Blaj „revoluţia
contenit căile apropierii şi tovarăşa Elena Maurer, vin reşedinţa rezervată Înalţilor ryamehr, şi împărăteasa Fa­ terne. al Iranului, Manzar 1848 — eveniment de o im­ înfăptuirea exemplară a sar­ de la 1848 din Transilvania,
înţelegerii, statornicind între în intîmplnarea Maiestăţilor oaspeţi. rah, au făcut, în cUrsul serii, Khalatbari, doamnă de onoa­ portanţă deosebită pe care cinilor de plan pe acest an, avînd la bază aceleaşi condi­
ele strînse legături de priete­ Lor. De-a lungul bulevardelor o vizită protocolară tovară­ re a Maiestăţii Sale împără­ istoria patriei îl consemnează pentru materializarea cinci­ ţii şi cauze economico-sociale
nie şi colaborare, în spiritul . bucureştene regăsim aceeaşi şului Nicolae Ceauşescu, pre­ teasa Iranului, Houshang An- la loc de cinste şi îi dă sem­ nalului înainte de termen — că şi în Principate, a îmbră­
coexistenţei paşnice, pe teme­ La coborirea din avion, atmosferă sărbătorească. Ma­ şedintele Consiliului de Stat, nificaţia pe care o merită. precum şi asupra semnifica­ cat şi o serie de trăsături şi
lia trainică a principiilor res­ înalţii oaspeţi sînt salutaţi cu rile artere străbătute cunosc şi tovarăşei Elena Ceauşescu. sari, ministrul economiei, Sa­ La adunarea festivă au lu­ ţiei acestui eveniment. caracteristici deosebite, de­
pectării independenţei şi sti- cordialitate. Cei doi şefi de o vie animaţie, numeroşi lo­ degh Sadrieh, ambasadorul at parte tovarăşii Ioachim In istoria milenară a po­ terminate dc particularităţile
veranităţii naţionale, egalită­ stat îşi strîng mîinile cu cuitori ai Capitalei salută cu La întîlnire au participat Iranului la Bucureşti, şi alte Moga, prim-secretar al Co­ porului român, a spus vorbi­ concrete ale dezvoltării isto­
ţii în drepturi, neamestecului căldură. căldură pe conducătorii Ion Gheorghe Maurer, pre­ persoane oficiale care înso- mitetului judeţean Hunedoa­ torul, avem nenumărate pa­ rice a acestei provincii ro­
în. treburile interne şi avan­ Maiestatea Sa Imperială, României şi Iranului. ..care şedintele Consiliului de Mi­ , i ese pe Maiestăţile Lor Im­ ra al P.C.R., preşedintele "Co­ gini de vitejie şi eroism. mâneşti".
tajului reciproc. Colaborarea Şahinşahul'' Iranului, prezintă răspund cu cordialitate mani­ niştri, şi tovarăşa Elena periale in vizita în ţara noas­ mitetului executiv al Consi­ Aici, Ia răscrucea de drumuri Iii continuare vorbitorul
româno-iraniană, bogată şi tovarăşului Nicolae Ceauşescu festărilor d« simpatie ale Maurer, Ion Păţan, vicepre­ tră. liului popular judeţean, Dâ- a Europei de răsărit, Româ­ s-a referit, pe larg, la lupta
dinamică, reprezintă, în fapt, şi tovarăşei Elena Ceauşescu populaţiei. şedinte al Consiliului de Mi­ întrevederea dintre Maies­ vid Lazăr, secretar al Comi­ nia, deşi o ţară mică, a ju­ comună pe care au desfăşu­
un exemplu de conlucrare e- pe Abbas Aii Khalatbari, mi­ In această primire deosebit niştri, ministrul comerţului tăţile Lor Imperiale şi pre­ tetului judeţean de partid, cat un rol deosebit de în­ rat-o oamenii muncii români,
ficientă între state cu orîn- nistrul afacerilor externe, de cordială se fac simţite sen­ exterior, George Macovescu, şedintele Nicolae Ceauşescu, vicepreşedinte al Comitetului semnat, luptînd necontenit' maghiari, germani şi de alte
duiri social-politice diferite. Houshang Ansari, ministrul timentele de stimă şi de pre­ ministrul afacerilor externe, tovarăşa Elena Ceauşescu s-a executiv al Consiliului popu­ pentru dreptate socială, pen­ naţionalităţi, în acel an re­
O expresie strălucită a aces­ economiei, şi celelalte persoa­ ţuire faţă de solii poporului Alexandru Boabă, ambasado­ desfăşurat într-o atmosferă lar judeţean, Aurel Nistor şi tru libertate şi neatîrnare, voluţionar — 1848 — pentru
tor bune relaţii, a dorinţei ne oficiale care ft însoţesc. iranian, de înaltă apreciere a rul României în Iran, cu so­ prietenească, d« caldă cordia­ Stalian Popescu, vicepreşe­ pentru realizarea statului na­ eliberare socială şi naţională.
comune de a le promova cu La rimdul «ău, tovarăşul prieteniei statornicite între ţiile. litate. dinţi ai Comitetului executiv ţional unitar. In şirul aces­ Istorica adunare populară
şl mai multă vigoare, pe mul­ Nicolae Ceauşescu prezintă ţările noastre, vio satisfacţie al Consiliului popular ju­ tor lupte eroice, anul 1848 se de la Blaj constituie momen­
tiple planuri, o constituie ac­ oaspeţilor pe tovarăşii Ilie pentru întîlnirea dintre şefii deţean, Aron Colcer, prim- tul cel mai semnificativ al
tuala vizită a Maiestăţilor Lor Verdeţ, Ion Păţan, George celor două state, apreciată Primirea şefilor misiunilor secretar al Comitetului mu­ înscrie cu o deosebită vigoa­ luptei revoluţionare din
Imperiale, pe care opinia pu­ Macovescu, ministrul afaceri­ drept un eveniment de cea nicipal de partid Deva, re. Aşa cum a apreciat la Transilvania anului 1848.
blică din ţara noastră o salu­ lor externe, cu soţiile. Sînt mai mare importanţă pentru preşedintele Comitetului exe­ timpul său opinia publică Peste 40 000 de români, ală­
tă cu interes şi satisfacţie, cu de faţă Sadegh Sadrieh, am­ relaţiile româno-iraniene. pen­ cutiv. al Consiliului popular europeană, revoluţia română, turi de care se aflau iobagi
caldă simpatie şi ospitalita­ basadorul Maiestăţii Sale Im­ tru întărirea conlucrării attt diplomatice acreditaţi municipal, Petru Stoican, şi îndeosebi cca din Ardeal, unguri, saşi şi secui, în frun­
te. văzînd în ea încă o con­ periale la Bucureşti, şi A- de fructuoase pînă acum în preşedintele Comitetului ju­ a fost una dintre cele mai tea cărora se aflau Avram
tribuţie de preţ la întărirea lexandru Boabă, ambasadorul domeniul colaborării recipro­ deţean de cultură şi educaţie grele, mai îndelungate şi mal lâncu, Simion Bărnuţiu,
prieteniei şi colaborării din­ României ia Teheran. ce, cit şi în viaţa internaţio­ Ea Bucureşti socialistă, Alexandru Voicu- dramatice din cîte a cunoscut George Bariţ, Timotei Cipa-
continentul
tre cele două ţări şi popoare. Un grup de copii oferă flori nală. lescu, prim-vicepreşedinte al nosul an 1848. nostru în furtu­ riu, Al. Papiu Ilarian şi alţii
Comitetului executiv al Con­ au elaborat platforma politi­
caracteristică
co­
Trăsătura
Sîmbătă după-amiază, Ma­ ministrul afacerilor externe siliului popular municipal, mună a revoluţiei din 1848 a că a revoluţiei şi au ales de­
Dineu oferit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi iestăţile Lor Imperiale Şahin­ al Iranului, ambasadorul Ma­ conducători de organizaţiilor fost, -pe de o parte, lupta mocratic pe semnificativ era
conducătorii
ei.
întreprinderi
iestăţii
Sale
la
Imperiale
de
instituţii,
şi
ai
Deosebit
Aryamehr
împără­
şi
şahul
teasa Farah, au primit, la re­ Bucureşti şi alte persoane o- de masă şi obşteşti, munci­ pentru lichidarea relaţiilor faptul că alături de ardeleni,
feudale şi realizarea unor re­
ficiale.
tori,
in­
erau de faţă militanţi revo­
ingineri,
tehnicieni,
tovarăşa Elena Ceauşescu in onoarea înalţilor oaspeţi şedinţa lor — Palatul Primă­ şahul timpul primirii. împără­ telectuali din unităţile muni­ forme economice şi social-po­ luţionari din principate : A-
In
Şahin­
verii, pe şefii misiunilor di­
litice de natură să dea cîmp
şi
Aryamehr
loan
Cuza,
lexandru
cipiului, militari.
Vasile
plomatice acreditaţi la Bucu­ teasa Farah s-au întreţinut Adunarea festivă a fost liber dezvoltării forţelor de Alecsandri, Alecu Russo,
Preşedintele Consiliului de Cioară, Emil Drâgănescu, Şte­ economiei, Sadegh Sadrieh, reşti, împreună cu soţiile. cordial cu membrii corpului deschisă de către tovarăşul producţie şi să ridice ţara la Costache Negri, Gheorghe
nivelul de organizare al ţări­
Stat al Republicii Socialiste fan Voitec, Cornel Burtică, ambasadorul Iranului la Bucu­ La solemnitate au asistat diplomatic. Aron Colcer. A luat apoi lor avansate din Europa, iar Sion, Dimitrie Brătianu şi al­
România, Nicolae Ceauşescu, Miron Constantinescu, Ion Io- reşti, şi persoanele oficiale cuvîntul. tovarăşul Ioachim pe de altă parte revendica­ ţii.
şi tovarăşa Elena Ceauşescu. niţă, Ion Păţan, Ştefan An­ care ii însoţesc pe înalţii oas­ Moga. rea cerinţei vitale a constitu­ Programul de la Blaj a
au oferit, sîmbătă, un dineu drei, Constantin Stătescu, peţi în vizita pe care o fac Solemnitatea depunerii coroanei de La începutul cuvîntării sa­ irii statului naţional unitar.
oficial la Palatul Consiliu­ George Macovescu, cu soţiile, In ţara noastră. le vorbitorul s-a oprit asupra Aşa cum magistral a arătat (Continuare in pag. a 2-a)
lui de Stat în onoarea Ma­ membri al Consiliului de Au fost intonate imnurile
iestăţilor Lor imperiale, Şa­ Stat şi ai guvernului, oameni de stat ale Iranului şi Româ­ Hori la Monumentul eroilor luptei
hinşahul Iranului, Mohammad de ştiinţă, artă şi cultură, niei.
Reza Pahlavi Aryamehr, şi a generali. In timpul dineului, care s-a
împărătesei Farah. Au luat parte, de asemenea, desfăşurat într-o atmosferă pentru libertatea poporului
La dineu au luat parte Ion Abbas Aii Khalatbari, minis­ caldă, prietenească, preşedin­
Gheorghe Maurer, Manea Mă- trul afacerilor externe al Ira­ tele Consiliului de Stat,
nescu, Paul Niculescu-Mi- nului, Manzar Khalatbari, Nicolae Ceauşescu, şi Şahin­ şi a patriei, pentru
zil, Gheorghe Pană, Gheor­ doamnă de onoare a Maiestă­ şahul Iranului, Mohammad
ghe Rădulescu, Virgil Tro- ţii Sale împărăteasa Iranului, Reza Pahlavi Aryamehr, au
fin, Ilie Verdeţ, Gheorghe Houshang Ansari, ministrul rostit toasturi. In cursul după-amiezii, Ma­ La solemnitate au luat par­
iestatea Sa Imperială Mo­ te Gheorghe Cioară, primarul
hammad Reza Pahlavi A- general al Capitalei, general
ryamehr a depus o coroană de armată Ion Ioniţă, minis­
Pagina a lll-a intîlnire Ion Păţan- de flori la Monumentul eroi­ trul apărării naţionale, Nico­
lor luptei pentru libertatea lae Ecobescu, adjunct al mi­
poporului şi a patriei, pentru nistrului afacerilor externe,
Houshang Ansari socialism. generali şi ofiţeri superiori,
înaltul oaspete a fost înso­
ţit de Constatin Stătescu, se­ O gardă militară a prezen­
In cursul după-amiezii, de cretarul Consiliului de Stat, tat onorul.
sîmbătă, Ion Păţan, vicepre­ Alexandru Boabă, ambasado­ Au fost intonate imnurile
rul României în Iran, general- de stat ale României şi Ira­
şedinte al Consiliului de Mi­ locotenent Constantin Popa, nului.
V. niştri, ministrul comerţului locţiitor al şefului Marelui După depunerea coroanei
exterior, s-a întîlnit cu Hous­ Stat Major. de flori s-a păstrat un mo­
hang Ansari, ministrul econo­ împreună cu Maiestatea Sa ment de reculegere.
miei al Iranului.
Imperială se aflau Abbas Aii înalţii oaspeţi au vizitat,
A fost discutată ou acest Khalatbari, ministrul afaceri­ apoi, rotonda monumentului.
prilej perfectarea acordului lor externe. Sadegh Sadrieh, In încheierea ceremoniei,
de cooperare economică pe ambasadorul Iranului la Maiestatea Sa Imperială a
termen lung între România Bucureşti şi alte persoane o- primit defilarea gărzii mili­
şi Iran. ficiale iraniene. tar«.
în pagina a H-a
fi
• Un sfert de veac de la actul revoluţio­ A APARUT NOUL MERS ve : organizarea, ori de „NEDEiA DE SUB O NOUĂ UNITATE nifestările vor taraful, susţinute VREMEA
grupul
cîte ori e nevoie, a unor
de
fanfara,
AL AUTOBUZELOR acţiuni de descongestionare PENTRU DIFUZAREA vocal, formaţia de dansuri,
nar al naţionalizării principalelor mijloace de a galeriilor de anumite BRAZI“... PRESEI orchestra de muzică uşoa­ Pentru 24 ore
materiale, de aproviziona­ ră şi soliştii clubului.
Zilele trecute a apărut re cu lemn, de colectare DELA In oraşul Lupcni, în Printre cei dinţii invitaţi
...este
şl a fost pus in vinzarc la
de­
producţie toate autogărlle rtin judeţ a fierului vechi, îngrijirea sărbătoare denumită marea scopul satisfacerii mal prin la „Ziua numără cei peste Vreme frumoasă şi căl­
de
întreprinderii“
care
folclorică
pline
a
cititorilor,
azi
se
înfrumuseţarea
spaţiilor
noul mers al autobuzelor. şl zonelor verzi. Iniţiativa începe azi, la ora ÎO.M, in grija serviciului de difu­ 280 de muncitori şi tehni­ duroasă, cu cerul variabil,
şi
SIDERURGIA HUNEDOREANA — Tipărit In peste 2 300 de merită să fie extinsă şi in oraşul Vulcan. Primă ma­ zare a presei din cadrul cieni evidenţiaţi in între­ mai nulii senin. Vîntul va
exemplare, acesla conţiţie alte unităţi. nifestare de acest fel, pre­ Direcţiei judeţene dc poş­ cerea socialistă desfăşurată sufla slab din nord-est.
programul de circulaţie al luată din obiceiul momlr- tă şi telecomunicaţii, a in primul trimestru al a- Temperatura minimă va
oscila Intre 9 şi 1.1 grade,
un
folosinţă
aşezărilor
PUTERNICĂ FORŢA IN ACCELERAREA autobuzelor pentru judeţe­ PEPINIERA LA VISCA lănesc ale al Vălt Jiului, mon­ O ZI fost dat in Aceasta este cestui an. iar maxima intre 24 şi 28
nou
chioşc.
tane
ne-
le Hunedoara şi Alba.
deia de azi se vrea o au­ cea de-a 65-a unitate pro­ PRIN MUNCĂ grade.
Membrii organizaţiei tentică paradă * portului, prie de difuzare a presei. PATRIOTICA
PROGRESULUI ECONOMIEI ROMÂNEŞTI .LUNA IUNIE — LUNA U.T.C. din Visca au lnal jocului şi datinilor locale,
frumoasa Iniţiativă de a
MUNCII VOLUNTAR- amenaja o pepinieră pro­ la care îşi dau concursul „ZIUA ÎNTREPRINDERII" Salariaţii Centrului de
e-
energiei
a
PATRIOTICE» prie de salcîm in vatra şi formaţiile artistice ale LA distribuire Hunedoara au e- Pentru următoarele
lectrice
® In aceste zile pe ogoare : satului pentru nevoile în­ căminelor culturale din Astăzi, clubul muncito­ xecutat peste 6 000 ore
tregii comune Vorţa. In Iscronl, Bănlţa, Jleţ. Dea- resc din Lonea şi zona muncă patriotică — acţiu­ două zile
Pentru o mal Intensă sute de ore de muncă vo- lu Bablt şi ale cluburilor verde din jur vor fi locu­ ne in cadrul căreia a fost
TOATE FORŢELE ŞI MIJLOACELE — mobilizare a tinerilor la luntar-patrlotlcă, tinerii au muncitoreşti din ' Lupeui, rile unor atractive şi de­ Introdusă lumină electrică
realizarea unor lucrări de pregătit terenul şi semă­ Aninoasa, Petrila, Lonea. conectante manifestări cul- pe str. Carpaţl din Hune­ Vreme frumoasă şi căl­
interes obştesc, comitetul nat. In continuare, ei s-au Formaţiile Casei de cultu­ ALTA tural-arlislice. Organizate duroasă, cu cerul variabil.
doara, s-a amenajat un de­
FOLOSITE DIN PLIN LA ÎNTREŢINEREA U.T.C. de la I. M. Hune­ angajat cu aceeaşi pasiu­ ră din Uricant vor fi pre­ de comitetul sindicatului pozit de materiale, a fost Izolat, după-amiaza, este
doara a declarat .Luna ne pentru executarea tu­ zente la .Nedeia de sub dc la exploatarea minieră executat un gard din be­ posibil să cadă averse sla­
va
be
Vîntul
ploaie.
de
iunie — luna muncii vo- turor lucrărilor de îngri­ brazi“ cu momentul fol­ din localitate, in cadrul ton şi s-au colectat circa sufla slab pină la potrivit.
CULTURILOR luntar-patriotlce“ Obiecti­ jire necesar*. cloric „Nunta de pe Jiu“. „Zilei întreprinderii“, ma­ 50 tone fier vechi. Temperatura staţionară.
J