Page 6 - Drumul_socialismului_1974_11

Pag. • DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. 6033 • MARŢI 5 NOIEMBRIE 1974
■BBsams

Se împlinesc 57 de ani de cînd rile obţinute de aceste popoare ca­ C.C. al P.C.U.S. „Avem ferma con­
salvele „Aurorei" au vestit între­ re făuresc noua orînduire demon­ vingere — spunea tovarăşul Nicolae
gii lumi victoria Marii Revoluţii strează capacitatea socialismului Ceauşescu — că şi în viitor relaţii­
Socialiste din Octombrie, înfăptuită de a realiza idealurile şi princi­ le de prietenie şi colaborare tovă­
sub conducerea partidului comunist piile de dreptate şi echitate socia­ răşească dintre România şi Uniu­
făurit de V.I. Lenin. Eveniment lă, progresul rapid In toate sferele nea Sovietică, dintre Partidul Co­
epocal în istoria omenirii, Marea şi domeniile vieţii materiale şi spi­ munist Român şi Partidul Comuni»*
Revoluţie Socialistă din Octombrie rituale. al Uniunii Sovietice vor cunoaşte
a marcat începutul unei ere noi — Partidul Comunist Român, între­ o dezvoltare continuă, in interesul
era revoluţiilor proletare, a elibe­ gul nostru popor acordă o înaltă popoarelor noastre, al întăririi sis­
rării omului de exploatare şi asu­ preţuire victoriilor remarcabile pe temului mondial socialist, In intere­
prire, era afirmării socialismului care oamenii muncii sovietici le sul păcii In întreaga lume". Pe
pe scară mondială. obţin în construirea societăţii co­ făgaşul legăturii indestructibile în­
Trăinicia noii orânduiri socialiste, muniste — contribuţie de cea mai tre politica internă şl externă a
torţa vitală a ideilor marxism-leni- mare însemnătate la dezvoltarea partidului şi statului nostru, Româ­
nismului au fost demonstrate cu sistemului socialist mondial, a for­ nia, ca ţară socialistă, situează in
prisosinţă în perioada de peste o ţelor democraţiei şi păcii în întrea­ centrul politicii sale externe dez­
jumătate de veac ce a trecut de la ga lume. voltarea raporturilor de colaborare
memorabilul eveniment. Infruntînd încă în zilele desfăşurării Marii şi prietenie cu toate ţările socia­
greutăţi imense, respingînd inter­ Revoluţii Socialiste din Octombrie, liste, pe baza principiilor marxism-
venţiile imperialiste din anii răz­ proletariatul român, mii de revo­ leninismului şi internaţionalismului
boiului civil, purtînd pe umerii lor luţionari şi-au exprimat solidari­ socialist, acordă deosebită impor­
povara celui de-al doilea război tatea militantă, frăţească cu cau­ tanţă intensificării colaborării cu
mondial, popoarele sovietice au za revoluţiei, partlcipînd cu arma ţările care luptă pentru dezvolta­
străbătut un drum glorios, marcat în mînă la apărarea acesteia. Tra­ rea lor economico-socială indepen­
de adinei prefaceri înnoitoare. La diţiile de solidaritate dintre clasa dentă, sprijinirea popoarelor care Liceul industrial _ metalurgic Hunedoara. Profesorul ing. Viorel
cea de a 57-a aniversare, poporul muncitoare din România şi Uniu­ luptă pentru scuturarea jugului co­ Cursan, La o oră de încercări me cajiice cu elevi din anul I meta­
sovietic se prezintă ca un stat so­ nea Sovietică au fost preluate şi lonial, dezvoltă contactele cu ţări lurgie. Foto : V. ONOIU
cialist puternic, cu o industrie ca­ duse mai departe de Partidul Co­ capitaliste dezvoltate, cu toate sta­
re realizează peste 20 la sută din munist Român, care, în anii grei tele lumii, indiferent de orînduire
producţia industrială mondială, cu ai ilegalităţii, a militat cu con­ socială, pe baza cunoscutelor prin­
un uriaş potenţial material şi ştiin­ secvenţă pentru prietenia cu prima cipii ale respectării independenţei
ţific. în prezent, poporul sovietic ţară a socialismului. In anii de şi suveranităţii, neamestecului în Preocupare permanentă pentru
înfăptuieşte cu succes obiectivele după insurecţia armată naţională treburile interne, cooperării paş­
trasate de Congresul al XXIV-lea antifascistă, din August 1944, ra­ nice şi avantajului reciproc.
al P.C.U.S. privind construirea ba­ porturile de prietenie şl colabora­ Luînd parte cu satisfacţie la
zei tehnico-materiale a comunismu­ re dintre poporul român şi sovie­ sărbătorirea celei de a 57-a ani­ buna desfăşurare a activităţi de
lui, realizarea unui nou avînt Sn tic s-au ridicat pe o treaptă su­ versări a marelui Octombrie, oa­
dezvoltarea economică, socială şi perioară In toate domeniile. O im­ menii muncii din judeţul Hunedoa­
culturală a ţării. portantă contribuţie la întărirea şi ra, întreg poporul român adresea­
Forţa ideilor comunismului şti­ dezvoltarea acestor relaţii o au ză popoarelor Uniunii Sovietice propagandă prin conferinţe sub
inţific şi-a găsit confirmarea în convorbirile dintre conducătorii de cele mai calde felicitări şi le urea­
faptul ca, în anii de după război, partid şi de stat din cele două ză noi şi însemnate succese în
popoarele dintr-un şir de ţări din ţări, întilnirile din ultimii ani măreaţa operă de construire a co­ egida Frontului Unităţi Socialiste
Europa, Asia, America Latină au dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, munismului, de înflorirea patriei,
trecut la instaurarea puterii mun­ secretarul general al P.C.R., şi Le- pentru triumful socialismului şi
citorilor şi ţăranilor, iar realiză­ onid Brejnev, secretarul general al păcii în lume.
— Anul acesta, pentru o mai — Ce forme concrete de studie­
bună cuprindere a tuturor cursan- re vor fi adoptate ?
ilor la invăţămîntul politico-ideo- — Acest sistem va cuprinde for­
ogic şi economic de masă, pentru me cit mai accesibile, adecvate
Expoziţia de pictură a asigura o mai eficientă studiere nivelului de pregătire al cursan­
ural: * ca rnet cui tura 3PH şi cunoaştere a documentelor pro­ ţilor : expuneri, dezbateri, lecturi
şi grafică gramatice ale celui de-al Xl-lea in grup, consultaţii, răspunsuri la
Congres al partidului, pe lingă în- întrebări, demonstraţii pe bază de
LUCIA NIŢĂ văţămînbul de partid, cel organi­ grafice, diagrame, filme documen­
Cenaclul „Ritmuri" Traian Filimon, Aurelian Sirbu, zat de U.T.C. şi sindicate a fost tare şi diapozitive, convorbiri etc.,
avînd ca scop clarificarea şi în­
iniţiată şi propaganda prin con­
Mlron Ţie şi Constantin Gh. Nai-
Deschisă recent la Galeriile de
şi-a reluat activitatea din. Participanţii au avut sur­ artă ale fondului plastic din ferinţe care se desfăşoară sub ţelegerea problemelor şi docu­
priza de a viziona cîteva lucrări egida Frontului Unităţii Socialiste. mentelor politicii interne şi exter­
de artă plastică, de a asculta Deva, a doua expoziţie persona­ Cine sînt cursanţii acestei forme ne a partidului nostru. ,
Vineri seara, in sala de repe­ lă a hunedorencei Lucia Niţă de învăţămînt politic ? Am adre­
tiţii a Teatrului de estradă din două piese clasice (Schubert şi îmbogăţeşte profilul artistei, de- sat întrebarea tovarăşului Ioan — Concret, în municipiul Hune­
Mozart), interpretate de talenta­
Deva s-a desfăşurat „operaţiunea* ţii elevi ai Liceului de muzică finindu-i mai precis maniera Rusan, directorul Cabinetului mu­ doara, cum aţi organizat aceste
de reluare a activităţii cenaclu­ creaţiei. nicipal de partid Hunedoara. cursuri ?
lui literar „Ritmuri". Directorul şl artă plastică din Deva, şi in In linii mari, cele mai multe — La nivel de municipiu avem
continuare profesorii Aurel Do-
Centrului judeţean de îndrumare dintre lucrări sînt realizate In — La propaganda prin conferin­ 35 de cursuri cu 4 430 de cursanţi.
a creaţiei populare şi a mişcării roga, Nicolae Gastone şi Aure­ factură expresionistă, se apropie ţe şi alte activităţi educative or­ Lectorii au fost recrutaţi din rin-
artistice de masă, prof. Constan­ lian Sirbu au exprimat opinii şl mult de prima etapă (1890—1900). ganizate de Frontul Unităţii So­ dul cadrelor cu munci de răspun­
tin Pascu, a salutat pe cei pre­ sugestii asupra şedinţei şi acti­ a curentului lansat de şcoala cialiste vor participa locuitorii din dere pe linie de partid şi de stat,
zenţi, aducînd la cunoştinţa asis­ vităţii de viitor. germană, deci din perioada cînd cartiere şi sate, pensionari, femei profesori, jurişti, activişti do
tenţei intenţiile şi programul ce- La sflrşit, romancierul Radu acesta a reprezentat o orientare casnice, ţărani cooperatori, care partid etc. Cele din cartiere şi-au
naclului, după care scriitorul Ciobanu a acordat autografe pe progresistă în artă. Iată, de pil­ au posibilităţi mai reduse de stu­ început activitatea, cele din sate
Radu Ciobanu a condus prima recenta sa carte „Dreptul de a dă, peisajele Luciei Niţă, în care diu şi care n-au fost cuprinşi la vor începe în această lună. La
şedinţă. predomină Valea ZLaştiului, com­ celelalte forme ale învăţămîntuiui oraş se va dezbate lunar o temă,
Au citit din creaţiile lor proza­ începe". politico-ideologic şi economic de la sate cîte două pe lună.
toarea Ana Şoit (trei legende Cenaclul „Ritmuri" din Deva îşi ponenta expresionistă apare frec­ masă. întreaga activitate se des­ — Aţi participat desigur, la cl-
minereşti hunedorene), poeţii va desfăşura şedinţele bilunar. vent in temă, în organizarea spa­ făşoară sub conducerea organelor teva cursuri. Cum apreciaţi că au
ţială — aglomerări, greşeli in­ şi organizaţiilor de partid, în for­
tenţionate de perspectivă ş.a. — me colective de studiu, urmărin- demarat şi ce ar trebui făcut pen­
toate aspirînd către o tematică du-se creşterea sferei de cuprin­ tru ca activitatea lor să-şi atingă
într-adevăr ţinta V
Sâpiâmîrta politică internă activă, capabilă să influenţeze dere a maselor în sistemul organi­ — Am participat la cîteva
profund privitorul.
zat de pregătire politico-ideologică
Excellnd în portrete, cu prefe­ şi economică. cursuri in cartiere. S-au desfăşu­
rinţă pentru eroii zbuciumaţi, — Ce tematică va fi abordată ? rat mulţumitor. Pentru deplina lor
reuşită, lectorii vor trebui să ţină
şi internaţională accentuînd pe puterea de expre­ — Tematica va fi axată în în­ seama de specificul fiecărui curs,
sie, pe violenţa şi ascuţimea
graficii („Tatăl meu", „Portret tregime pe tezele şi ideile cuprin­ să folosească forme diversificate,
se în Raportul C.C. sil P.C.R. eu
V.N.", „Portret F.K." şl mai a- să sondeze opiniile şi părerile
viaţa lumii a principiilor promo­ privire la activitatea P.C.R. in pe­
(Urmare din pag. 1) les în „Autoportret" — ceva în cursanţilor, să atragă atenţia prin
vate în politica internaţională de rioada dintre congresele al X-lea tot ceea ce fac. Apoi, organiza­
conducerea noastră de partid şi de stilul lui Oskar Kokoschka), crea­ şi al Xl-lea, sarcinile de viitor ale ţiilor de partid le revine sarcina
crotirea patrimoniului cultural na­ stat. Ascultind informările în le­ ţiile artistei Lucia Niţă reprezin­ partidului, Programul, Directivele de a sprijini mai mult mobiliza­
ţional şi alte probleme. Un loc de tă pe plan valoric un act supe­ şl Tezele Congresului al Xl-lea, rea cursanţilor pentru a avea o
primă importanţă pe agenda sesi­ gătură cu discuţiile purtate de tri­ rior în arta plastică hunedo- normele eticii şi echităţii socialis­ prezenţă de sută la sută de fle­
unii l-a ocupat „Raportul Guver­ mişii speciali ai preşedintelui Re­ reană. te, alte documente ce vor fi adop­ care dată.
publicii Socialiste România, tova­
nului Republicii Socialiste Româ­ tate la apropiatul Congres al parti­
nia asupra aplicării hotărîrilor de răşul Nicolae Ceauşescu— în Irak, C DROZD dului. GH. L NEGREA
partid şi de stat cu privire la in­ Kuweit, Emiratele Arabe, Vene­
troducerea regimului de economii zuela, Columbia şi Ecuador, Comi­
la energie, combustibili, materii tetul Executiv al C.C. al P.C.R. a
prime, materiale şi cheltuieli ad- luat cunoştinţă cu satisfacţie des­
ministrativ-gospodăreşti". în aceas­ pre faptul că înţelegerile stabili­
tă problemă, Marea Adunare Na-' te cu ocazia convorbirilor purtate Pregătirile pentru iarnă au cam
ţională a adoptat o hotărîre. de preşedintele Nicolae Ceauşescu
Consiliul Naţional al Frontului şi şefii de state, guverne şi alte
Unităţii Socialiste, întrunit în şe­ personalităţi din ţările respective,
dinţă plenară, a dat o înaltă apre­ se îndeplinesc cu succes, că pozi­ „îngheţat"... încălzirea centrală
ciere şi deplină aprobare proiecte­ ţia României într-o serie de pro­
lor de documente ale Congresului bleme internaţionale este aprecia­
al Xl-lea al P.C.R. tă pozitiv în aceste ţări. Despre pregătirile pentru sezonul 10); „E rece toată ziua. Numai apartamente — scările 1, 2, 3 —, In
Provoacă o vie satisfacţie fap­ Pe acelaşi plan, se impun aten­ rece făcute In diferite domenii ale noaptea ne dau căldură" (Ion Var­ cvartalul de peste rlul Luncoi, nu
tul că în mod unanim, cu deosebi­ ţiei primirile de către tovarăşul vieţii sociale ziarul nostru a scris ga, b-dul. Dacia, nr. 3, bloc G. 2, e incă rezolvată în totalitate pro­
tă căldură, într-o atmosferă de Nicolae Ceauşescu a ministrului de mai multe ori. In general, pre­ ap. 6) ; „Numai după ora 23 se dă blema căldurii. La blocul C. 1, in
puternic entuziasm, deputaţii în minelor şi energiei din Brazilia, gătirile s-au făcut din timp, s-au căldură mai multă, dar tot nu su­ apart. 6 şi 10, la ora vizitei noas­
Marea Adunare Naţională, cit şi încheiat, iar factorii competenţi au ficientă" (Marin Ioniţă, bloc G. 2, tre, temperatura nu se ridica decit
pînă la 13—14 grade C. Ce e mai
reprezentanţii tuturor organiza­ membrilor conducerii Asociaţiei dat asigurări că la iarnă nu vor fi ap. 15). Şi am mai putea continua. grav e că, referitor la neajunsurile
Concluzia ? In Hunedoara, la a-
Saşilor Transilvăneni din R. F.
ţiilor ce alcătuiesc Frontul Unită­ Germania, vicepreşedintelui execu­ neplăceri de nici un fel. ceastă oră, încălzirea nu se ridică existente în oraş în privinţa încăl­
ţii Socialiste au susţinut pro­ Ne-am gîndit să întreprindem cî­ la cotele cerute. zirii, E.G.C.L. Brad dă vina pe
punerea ca tovarăşul Nicolae tiv al firmei „Mc. Donnell Douglas teva raiduri prin care să facem ve­ constructor, acesta pe administra­
Ceauşescu să fie reales, la Con­ Aircraft Corporation", ministrului rificări ale stadiului pregătirilor tor, iar oamenii stau încă in frig
comerţului şi industriei al Israelu­
gresul al Xl-lea, în funcţia de se­ lui, Henry Kissinger, secretarul la această oră. Sîntem doar în al privind dezaprobatori termometrele.
12-lea ceas, cînd iarna ne bate
cretar general al partidului. A- Raid cu sprijinul Nici la Deva situaţia nu este
ceastă voinţă naţională, ce izvo­ de stat al S.U.A. insistent la uşă. corespondenţilor voluntar! „mai roză". In apartamentele din
răşte din conştiinţele tuturor oa­ In cursul săptămînil trecute, „Examenul* pregătirilor pentru Micro 15, cu provizoratul actual In
menilor muncii din România so­ România a avut o bogată activi­ iarnă l-am început la... încălzirea ce priveşte încălzirea, e frig. Pro­
centrală. Cu sprijinul unor cores­
cialistă. sc exprimă plenar şi cu tate şi în importante organisme pondenţi voluntari ai ziarului, am blema blocului I .„problemă* da
prilejul conferinţelor de dări de internaţionale. In Adunarea Ge­ efectuat un raid prin mai multe Iată şi părerea inginerului şef al ciţiva ani de zile, nu e rezolvată
seamă şi alegeri în organizaţiile nerală a O.N.U., România s-a pro­ localităţi ale judeţului. Ne aşteptam E.G.C.L. Hunedoara, Ladislau Pas­ nici pînă astăzi.
de partid. Pronunţîndu-se în mod nunţat hotărît în favoarea rezol­ să găsim materializate promisiunile cu i „Furnizorul aburului — C.S.H. Exemple de felul celor de mal
ferm, unanim şi entuziast în acest vării conflictului cipriot pe căi făcute, deci... căldură în toate a- — nu funcţionează ou capacitatea sus am fi putut culege, desigur, şl
din alte localităţi ale judeţului, dar
normală. C.T.E. 2 şi C.T.E. 3 nu
sens, comuniştii, toţi cetăţenii politice (în această problemă a parbamentele, dar... dau nici debit, nici temperatură, credem că cele relatate sint sufi­
României socialiste văd în reale­ fost adoptată în acest for inter­ Pentru început cîteva declaraţii nici presiune corespunzătoare pen­ ciente pentru a ne face o părere i
gerea secretarului general al parti­ naţional, în unanimitate, o rezo­ ale unor locatari din Hunedoara i tru oraş. Avem necazuri în micro- In privinţa pregătirilor de iarnă la
dului o chezăşie a dezvoltării suc­ luţie), precum şi pentru elabora­ „Tot timpul la noi e frig. Apă cal­ raioanele 3 şi 4, iar în 7, con­ încălzirea centrală, cei „examinaţi*
ceselor acestor ani rodnici, a trans­ rea şi aplicarea unei noi politici dă n-avem aproape deloc" (Gh. structorul — I.C.S.H. — nu a fina­ mi pot primi nota maximă. Este
punerii în viaţă a politicii parti­ în domeniul dezarmării. In aceas­ Ciosa, muncitor, str. Ion Creangă, lizat încă lucrările de alimentare necesar să se ia, fără Întârziere,
dului de făurire a societăţii socia­ tă a doila problemă, reprezentantul nr. 9, bloc 71, apart. 6) ; „Şi la noi ou apă". peste tot, măsurile cuvenite pen­
e rece. Nici apă caldă nu prea a-
tru înlăturarea grabnică a deficien­
Constatările inginerului şef — am
liste multilateral dezvoltate, de ţării noastre în Comitetul Politia vem“ (Gheorghiţa Pricop, bloc 71, completa noi — nu sînt suficiente ţelor existente şi, în parte, sem­
înaintare neabătută spre comu- a relevat că România se pronun­ ap. 7) ; „Ziua este foarte rece, şi nu pot ţine de cald celor ce nalate.
nism ţă pentru depăşirea fazei discu­ numai seara vine căldura" (Lucre- tremură în apartamentele lor. DOINA COJOCARU
ţiilor generale, lipsite de eficacita­ ţia Toma, bloc 82, ap. 22, Aleea
Pe plan extern, semnalăm noi Şl la Brad s-au semnalat unele
te şî uecerea Ia măsuri reale, în Topitorului) ; „Şi ziua, şt seara, la neajunsuri, cu toate că aici s-au (cu sprijinul corespondenţilor
fapte care atestă prezenţa tot mai
primul tind de dezarmare nu­ noi e rece. Copilul e tot timpul făcut multe lucruri bune. La blocu­ voluntari IOAN VLAD şi
susţinută şi mai concludentă în cleară. răcit" (Nicolae Boj, bloc 82, ap. rile P. 1, P, 5, 4 B, blocul cu 60 ALEXANDRU JURCA)