Page 5 - Drumul_socialismului_1975_07

MARŢI, 1 IULIE 1975 Paj. 5

--------------- V
IUPULî \
Baltă şi-a i
bruarie a.c., /
-a defectat, j
unitate de î
el meşteşu- > Legumele şi fructele de sezon
>-a întocmit ţ
piesa nece-i
a fost ono- i sporesc neîncetat CUM AJUNG
st purtat pc i
trebuia să >
5. Dar cum \
ei cînd un i ELE ÎN UNITĂŢILE DE
la U.J.C.M. )
tele pe nu- 1
? In patru DESFACERE ?
avut parte ^
dar melodii (
aiului i se I Hunedoara. In unităţile C.L.F. unitatea nr. 10 — gura de mină
i o melodie ţ din Hunedoara găseşti aproape a I.M. Barza. Gestionarul Ion Ste-
întotdeauna o aprovizionare abun­ garu oferea minerilor conopidă,
dentă cu produse de sezon. Aici dovlecei, morcovi, gulii, cartofi.
, BIRT ! | preocuparea conducerii C.L.F. Singurul sortiment pe care mine­
pentru o aprovizionare constantă rul îl putea consuma în mină era
doara, func- / cu trufandale — legume şi fructe ceapa de calitatea a Il-a. Dar
de lingăj proaspete — este evidentă. produsul era de a IV-a 1 Nu mai
unitatea nr i — Am avut unele goluri, ne- era bună de nimic. Lipseau cu
zile are o 1 ritmicităţi în aprovizionarea cu desăvârşire roşiile, ardeiul gras şi
in trecut cu l roşii şi fructe timpurii — ne spu­ iute, castraveţii. Adică, produsele
Aici, perso- J nea Ion Bozdog, şeful centrului cel mai mult solicitate de mineri.
î şi celor j de legume şi fructe din Hunedoa­
ot ţine nici l ra. Dereglările s-au datorat ano­ Da numai 2 km de această uni­
tot timpul 1 tate, la Gurabarza, în unitatea nr.
ai fi de a- i timpului ploios. Acum insă am 7, însemnate cantităţi de roşii şi
intrat aproape în normal. Numai
o ţin nişte J săptămîna trecută am trimis pe ardei de bună calitate stăteau în
e-şi petrec ţ reţea peste 10 tone de roşii de magazie, unde era suficientă căl­ Cartierul „Aeroport" din Petroşani. Unul dintre marile cartiere noi din judeţ, ou o populaţie mai ma­
:le consuma- i cîmp, 11 tone ardei gras, 12 tone dură să se altereze. Celelalte pro­ re deolt a întregului oraş din anul 1950. Foto : VIRGIL. ONOIU
în plină zi 1 duse aflate în vînzare purtau
irivirile tre- V castraveţi de seră şi de cîmp, amprenta slabei păstrări a produ­
precum şi însemnate cantităţi de selor de sezon şi lipsei de respect
cartofi, ceapă, varză, conopidă faţă de cumpărători. Fasolea era .TELEFONUL DISPĂRUT" Pe urmele rului din 13 mai, şi care rela­
Ml / etc. Zilele viitoare vor fi şi mai toată pătată, dar preţul era de In urma notei în care se sem­ ta o întîmplare neplăcută petre­
„pline", cît priveşte fructele vor nala desfiinţarea postului tele­ cută la chioşcul nr. 15 Hunedoa­
îare, C *eor- / intra masiv piersici, caise, mere. calitatea I, legăturile de mor­ fonic public din Sîntuhalm, Di­ ra. Răspuns celor semnalate în
iiţa a îijcer- ţ şi pere. covi erau cu noroi. recţia judeţeană de poştă şi te­ materialelor ziar a dat I.C.S.A.P. Hunedoa­
i inii?' .d un i Intr-adevăr, In reţeaua C.L.F., In unităţile nr. 5, oraşul nou lecomunicaţii Deva ne-a răs­ ra î „Pentru faptul că vînzătoa-
•onsăte^.iului 1 în special în piaţă, găseşti pro­ Brad, gestionar Ioan Ignat, şi nr. puns i „Postul public din Sîntu­ rea nu a respectat regulile i-
ce „l-a cos- 1 duse proaspete de sezon care fac 3 oraşul vechi, gestionar Ilie Ca­ halm a fost desfiinţat fiind ne­ publicate gienico-sanitare şi datorită si­
zile de în- 1 lotă, desfacerea produselor se fă­ rentabil pentru unitatea noastră. tuaţiei neplăcute create, s-a luat
o bună concurenţă producătorilor cea de către soţiile acestora —
individuali. In discordanţă cu a- care aveau pe halate ecusoanele Acest telefon cea mai mare par­ de mai sus, apărută la rubrica măsura de a fi sancţionată ou
te a timpului era defect fiind
„mustrare". In plus de aceasta
r
m ! cestea este magazinul Gostat, u- soţilor, ei erau plecaţi după pro­ blocat de către cetăţeni eu mo­ „Semnal" a ziarului nostru nr. s-a mai luat măsura de a fi
nitatea nr. 29 din piaţă. Gestio­
narul Gheorghe Florea avea de duse de sezon, fca unitatea nr. 3, nede deformate sau diverse o- 6060 din 13 mai, Cooperativa prelucrat şi în grupa sindicală
vînzare cîteva bucăţi de varză, varza şi conopida expusă in vitri­ biecte, înregistrîndu-se multe re­ „Mureşul" Deva a luat de ur­ cazul de mai sus".
cum, G.B. ■i fasole uscată şi ghiveci de gă­ nă erau mult mai frumoase decit clamaţii. Prin desfiinţarea aces­ genţă unele măsuri. Ni le-a co­ „Servicii" • Nota cu acest
i mai fi... tit. Acesta era „sortimentul" pro­ cele puse în vînzare, cartofii se tui post telefonic s-a luat mă­ municat i „Conducerea coopera­ titlu, apărută tot la o rubrică
duselor de sezon ! Toate produ­ vindeau cu pămînt cu tot — şi sura de a se instala telefoane tivei a luat măsuri ca începînd „Semnal", ...semnala faptul că
sele de sezon sînt dirijate spre era destul de mult. Roşii, castra­ la domiciliile mai multor cetă­ cu 1 iunie "a.c. să se treacă la la noua policlinică din Deva ca­
TREABA... 1 magazinul central Gostat (respon­ veţi şi fructe erau... lipsă de 2 ţeni". comasarea acestei unităţi (cro­ binetul de urologie, cam vitre­
>r mutaţi do 1 sabil Marin Motescu). Atunci de săptămâni I Curioasă măsură 1 Deci dacă itoria pentru bărbaţi din com­ git o vreme, a fost mutat din-
cui P-31 din l ce mai există unitatea din piaţă Conducerea C.L.F. Deva este un post de telefon public se plexul de pe str. Dr. Petru Gro- tr-un spaţiu în altul, unde nu-şi
curtă durată. ) unde nu găseşti nici o... ceapă ? datoare să intervină cu prompti­ blochează de mai multe ori se za — n.n.) cu cea din complexul putea desfăşura în bune condi­
— atît inte- ţ Despre aprovizionarea sub orice tudine în dirijarea aprovizionării desfiinţează ? Dacă e aşa, cetă­ Kogălniceanu şi numirea unui ţii activitatea. Ca urmare a se­
oară — a în- l critică a acestei unităţi am mai tuturor unităţilor ou cantităţile ţenii din Sîntuhalm care n-au alt responsabil — competent în sizării din ziar, Direcţia sani­
dînd blocu- ' scris. Pe cînd măsuri ? necesare de legume şi fructe. Sînt telefon, (şl sînt, nu glumă) sînt buna servire a populaţiei, inclu­ tară judeţeană ne comunică i
îic. Ce spun» Petroşani. Şi la Petroşani, dar mari diferenţe în ceea ce pri­ trimişi la cei oare au. Numai să siv cu lucrări de reparaţii şi în­ „In urma unor redistribuiri de
e sînt de a- 1 mai ales în unităţile C.It.F. din veşte aprovizionarea ritmică între fie primiţi... treţinere a îmbrăcămintei". spaţiu, s-au asigurat cabinetu­
„Batoane cu... furnici" o Ast­
„graba stri- ţ Uricani, Aninoasa, Petrila şi Vul­ unele unităţi din centrele locali­ „Reparăm pantaloni dacă se lui de urologie două camere, în
can s-a simţit lipsa unor produse tăţilor şi cele de la periferii. Sînt întoarce croitoreasa la bărbat’su" fel se intitula o notă apărută în care să-şi desfăşoare activita­
de sezon, în special roşii, ardei de asemenea încă neajunsuri in • Ca urmare a notei cu titlul aceeaşi rubrică „Semnal" a zia­ tea". Scurt şi la obiect I
IVIZIONARE \ gras şi castraveţi. ceea ce priveşte prezentarea şi
— De miercuri (25 iunie) situa­ vinderea produselor. Sortarea le­
ă, seara la ^ ţia s-a redresat — ne relata Au­ gumelor şl a fructelor nu se fa­ Alcoolul si sănătatea
:elăria nr. 681 rel Amza, de la G.L.F. Petroşani. ce peste tot ou aceeaşi răspun­
nu era nici Numai în aceste zile am trimis dere ţ unii vînzători încalcă re­
line ! Toţi e- ţ unităţilor noastre din municipiu petat regula de a pune în vînzare
rvească... co- t 30 tone de roşii, 20 tone castra­ marfa la preţul corespunzător ca­
fi aceştia de 1 veţi de seră şi de cîmp, ardei lităţii ei. Or, aceste neajunsuri 'Consumul de băuturi alcoolice In ultimii trei ani au fost inter­ tăţii oamenilor. Măsurile de edu->,
ci acreala ce ţ gras, cartofi, ceapă, conopidă. In au mal fost semnalate şi în zia­ influenţează negativ starea de să­ naţi în spitalele judeţului nume­ caţie sanitară în combaterea alcooli
irătorii ne- 1 aceste zile vor fi puse în vînzare rul „Drumul socialismului" nr. nătate, viaţa socială, bugetul şi via­ roşi bolnavi cu diagnasticul ciro­ lismului, conjugate cu eforturi!»
ţa de familie, duce ia rezultate ză hepatică, alcoolism cronic şi altor organizaţii, ale celor comeriji
pă piine în l şi vinete şi alte produse de se­ 6 063. Pe cînd măsuri concrete de
ciale de exemplu, sprijinite de or-j
inul cel mai l zon. Vor spori mulţ cantităţile eliminare a lor ? necorespunzătoare în activitatea psihoză alcoolică. Dacă mai menţio­ ganele de stat, sînt în măsură săi
profesională prin scăderea randa­
i... renovare). J de fructe — îndeosebi piersici şi năm efectele alcoolismului in evo­
izionare e vi- ţ caise — care sînt puse la dispozi­ SABIN CERBU mentului muncii.' luţia incapacităţii temporare de ducă în primul rînd la prevenireaj
apariţiei oricăror manifestări d«1
S „golul“ ? ţia consumatorilor. ALEXANDRU JURCA Din analizarea unor studii efec­ muncă, decesele prin moarte vio­ natură să atingă sănătatea fizică
Brad. Primul popas îl facem ia corespondent tuate recent la nivelul Direcţiei lentă, precum şi numărul ma­ omului.
DTIVAT ? \ sanitare judeţene, au reieşit şi u- re de accidente datorate a-
nele aspecte legate de alcoolism buzului de alcool, ne putem face Reducerea numărului bufetelorJ
i Simion Io- ^ şi Influenţa sa asupra sănătăţii. o imagine reală asupra faptului că şi altor puncte de desfacere a bău-wl
la sectoruli Cartofii se veştejesc iar recepţia nu iese Printre cauzele de deces strîns le­ alcoolismul are efecte grave in pri­ turilor alcoolice, eliminarea situae,i
i. V. Călan. 1 gate de alcoolism amintim i alcoo­ mul rînd asupra sănătăţii. Alcoo­ ţiilor în care se face reclamă bătfi)
c., fuseseră l din pasul comodităţii lismul cronic, psihoza alcoolică şl lismul constituie deci o problemă turilor (vitrinele unor magazin^,
nica C.F.K ? ciroza hepatică, menţionînd tot­ de sănătate în judeţul nostru şl alimentare îşi etalează fel şl fel'
ontrol medi- \ — Semnal urgent pentru responsabilii comerţului odată că fn 60—65 la sută din ca­ recentul Decret al Consiliului de de băuturi in dauna altor produci
31-IJD-568, i zuri, ciroza hepatică apare datori­ se) vor conduce la reducerea nuf
meria în ju- * cu legume şi alţi factori — tă efectului nociv al alcoolului. A- Stat cu privire la stabilirea pro­ mărului acelora care consumă ÎA
rum spre Pe- i nalizlnd o perioadă de 3 ani, 1972— gramului de funcţionare a unităţi­ mod abuziv alcool.
ă se întoarcă Duminică, la Simcria, s-au con­ parcă spuneau l „Ce atîta zarvă, 1974, 8-a constatat că mortalitatea lor comerciale şl de alimentaţie
a merge la \ sumat cîteva aspecte care trebuie doar nu intră zilele în sac !“. prin ciroză hepatică, în judeţul Dr. THEODOR BĂDĂU
'ea Aurelia i să dea serios de gîndit : 90 elevi S.G.G.L. s-a „absolvit" de ncasi- nostru, a înscris valori crescînde publică vine şi în sprijinul eforturi­
iur şi simplu 1 şi cadre didactice s-au mobilizat gurarea autobuzelor pentru trans­ la bărbaţii care au consumat exce­ lor pe care noi, cadrele medicale, directorul Direcţiei
maşină, de- ^ pentru a ajuta ferma legumicolă portul elevilor la grădina de le­ siv alcool. le facem pentru apărarea sănă­ sanitare judeţene
bilete, iar la * a I.A.S. şi au fost trimişi acasă t gume de la Simcria Veche pe
se mai dă- ţ la ferma legumicolă a G.A.P. zeci motiv că nimeni de Ia I.A.S. nu a
că era... da-' de tone de cartofi, recoltaţi vi­ venit să Ie solicite.
rtînd un po- neri şi sîmbătă, sortaţi şi puşi în In faţa unei asemenea situaţii
partea taxa- lăzi, aşteptau recepţia şi transpor­ se pun cîteva întrebări caro aş­ Deşi în orele de program,
laşcu s-a ur-i tul, dar şi C-.L.F. şi producătorii teaptă răspunsuri şi măsuri ur­
a rănu s jos 1 nu mişcau un deget ; tovarăşii gente d'in partea I.J.L.F. şi orga­
la sţ viciu" l din organele judeţene de resort nelor agricole judeţene : De ce nu unii mai pierd timpul consumînd alcool
irei cîţiva că-/ repartizaţi să răspundă şi să ajute se respectă indicaţia cu privire la
eresează. Să-l) unităţile agricole simerîene nu pu­ mobilizarea generală, la toate ni­
replicat ea. 1 teau fi găsiţi... velurile şi în fiecare fereastră de Acum, cînd eforturile tuturor Bufetul „Izvorul veseliei". Nu mozaicari la şantierul 1 al T.C.H.j
ui ei ar tre-1 Telefoanele, alertarea d.e către timp favorabilă, pentru efectuarea oamenilor muncii se canalizează ştim ce treburi vor fi avînd prin îşi înecau şi ei năduful în alcool.
organele de partid a celor care lucrărilor de întreţinere a cultu­ spre transformarea în fapt împli­ oraş Iulian Tomeştean şi Ioan „Năduful" lor i în seara prece-c
au putut fi mobilizaţi au scos Ia rilor agricole, recoltat şi prelua­ nit a dezideratului nostru naţional Francisc Fischer, instalatori 'la dentă fiul şi, în acelaşi timp, fra­
AVEM" \ i iveală unele cauze. Tovarăşul rea operativă a produselor legu­ — cincinalul înainte de termen, I.J.G.C.L., dar intraseră „la una tele mai mic îi bătuse măr. Unul
sva, str. V. I.) Constantin Brînzan, merceolog la micole? De cînd practica do la cînd ştim la ce cote a crescut va­ mică". avea mîna tăiată iar celălalt, na­
sul şi gura zdrobite.
I.A.S. şi I.J.L.F. de a aştepta ca loarea minutului-muncă, orice ri­
O.L.F., a plecat sîmbătă fără mă­
m un anunţ.. I car să informeze centrul din Hu­ alţii să se îngrijească de transpor­ sipă de timp este de-a dreptul sfi­ — Nu sînteţi în timpul serviciu­ — Eu am să-l bag Ia puşcărie
îic pui proas- > nedoara că are 30—35 tone de car­ tul celor care vin să-i ajute sau al dătoare. Cînd minutele, ba chiar lui ? de data asta, cu mîna mea — se
3—4 seri re-l tofi nerecepţionaţi. Tovarăşii Păun legumelor de la producător în re­ orele afectate muncii, răspunderii oţăra tatăl. Şi nu pricepea că de
jurul orei! şi ţeaua de desfacere ? sociale se pierd în tovărăşia al­ fapt fiul care-i căsăpise orbit dej
im pui, con- ) Răvaş, preşedintele C.A.P., Solicităm răspunsuri şi măsuri coolului, gestul e cu atît mai de Mi prin cîteva bufete alcool călca pe urmele lui. Cînd
Georgeta Vlad, inginera fermei le­
„N-aveni" ni ţ gumicole, au vorbit despre unele ferme, cu trageri la răspundere, condamnat. Şi iată că mai sînt ai astfel de dezamăgiri, dacă eşti
nuna de că-) nu motive justificative ! oameni care, împinşi de viciu sau
t mîncau plic- l sesizări şi intervenţii făcute, dar de slăbiciune, se expun oprobriu­ din municipiu! Deva om cu voinţă nu cauţi circiuma 1
încerci să vezi, cel puţin în cea­
m reţinut da- i lui celor mulţi şi generoşi tocmai sul al 12-lea, unde ai greşit cu
n reţinut da-
a- -soarelui sau I pentru modul cum risipesc timpul. propriul copil. Trist epilog pentru
s Sîmbătă, în jurul orei 10,30, un — Ba da. Am fost de am făcut un părinte !
CU... ZER raid prin cîteva unităţi devene de nişte măsurători la un cetăţean Stăruie în minte o întrebare*
\ alimentaţie publică ne-a ocazionat căruia urmează să-i instalăm ga­ Oamenii aceştia şi alţii cu al că«"
'fost) lapte, a l Loghin Resiga — Simeria. Pen­ muncă pe baza căreia să se poa­ cunoştinţa, nedorită, cu unii din­ ze. ror nume nu mai lungim rînduri-
îteptau marţi, / sionarii încadraţi în muncă au tă acorda pensie sau ajutor social tre ei. Vi-i prezentăm. „Măsuraseră" şi la „Izvorul ve­ le de faţă aveau sarcini de ser­
ele 16,00, la) iba bufetul Mureşul — doi ti­ seliei", în centilitri. Şi între timp viciu a căror îndeplinire trebuia
re din Nădăş- 1 dreptul la concediul anual de o- în cadrul asigurărilor sociale de neri se „omenesc" cu bere — Pe­ „mai ardeau gazul" pe seama în­ controlată. Cum de scapă el prin­
ia care să ie.’ dihnă în aceleaşi condiţii cu cei­ stat. tru Sărac, parchetar şi Ioan Dun- treprinderii. La o altă masă, alţi tre degetele unor maiştri, şefi dei
Ioan Bendea — Orăştie. Pensia
Aşteptau în ţ lalţi angajaţi. de întreţinere se poate acorda că, dulgher de la T.C.H. angajaţi de la I.J.G.C.b. — şeful echipă şi nimeresc 1a circiumă
D. Valentina — Hunedoara. Da­
icat", zicem o / că între timp spaţiul locativ de­ numai de la data introducerii ce­ — Astăzi nu trebuia să fiţi la echipei de izolatori, Stelian Hoan- atunci cînd alţii îşi văd de trebu­
i de la pune- \ rile lor ? Aceasta ca să nu mal
Sigur, tovară- l vine excedentar, el poate fi re­ rerii la judecătorie, nu şi pe in­ lucru ? că, cu lucrătorii din echipă, Geor- vorbim de răul pe care şi-l fao
— Ba da, dar ne-a învoit şeful.
şi mult lap- .' partizat altei persoane îndreptă­ tervalul anterior. ge Brănişcă şi Gheorghe Zătrea- singuri, neputîndu-se debarasa de
Tot nu eram buni de nimic pen­
G.M. — Batiz. Cuantumul con­
ls“ — ne spu- ţ ţite. tribuţiei voluntare se stabileşte tru că ne-am îmbătat aseară (1). nu. Treaba 'lor era să izoleze te­ viciu sau de ispita evaziunii de
des să-i aş- 1 Maria Ştefan — Ormindea. Ac­ rasa blocului B 6, dar, după cîte la disciplina muncii. i
7* — mai în- 1 tivitatea desfăşurată în condiţiile de către adunarea locuitorilor din Crud adevăr. Pătimaşii erau con­
1
vinşi că astfel „se repară", că be­
că nu, tova- ţ arătate a avut la bază un con­ localitatea respectivă. se vedea, „izolaseră" ceva cantita­
tract civil şi nu un contract de V.N. — Simeria. Situaţia expu­ rea „stinge" arsurile alcoolului OCTAVIAN STOIC,
muncă, astfel că perioada respec­ să poate fi posibilă. Am vrea să din seara trecută. De fapt le stin­ te de alcool în stomac. Comesenii maior de miliţie
tivă nu constituie vechime în ştim şi ia ce întreprindere lucraţi. gea flacăra voinţei. lor, Stan Bulugeană, fiu şi tată, ION CIOCLEI