Page 6 - Drumul_socialismului_1975_09
P. 6

Pag. 6                                                                          DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6 078 © MARŢI, 2 SEPTEMBRIE 1975








          r „ŞCOALA KOASTRÂ - 6RÂDINÂ ÎNFLORITOARE*

                "s 7
                    înainte  de  a  păşi  pragul  noului  an  de  invăţămînt,  cei  peste  1000  de  pionieri  de  la  Şcoala  ge­
               nerală  nr.  7  din  Hunedoara  —  unitate  ce  păstrează  diploma  de  „Cea  mai  bine  gospodărită  şcoală  din
               judeţ"  —  s-au  întilnit  într-o  entuziastă  adunare.  In  cadrul  acestei  manifestări,  pionierii  au  lansat  celor
               peste 41 000 purtători ai cravatelor roşii cu tricolor, tuturor şcolarilor din judeţ, următoarea
                                          C H E M A R E :
               „La  15  septembrie,  ca  în  fiecare  toamnă,  cea   DINA ÎNFLORITOARE".
             mai  tînără  generaţie  a  ţării  va  păşi  din  nou  pra­  Vă chemăm să participaţi în perioada 1—IO sep­
             gul  şcolilor.  Anul  de  învăţământ  1975—1976  poartă   tembrie 1975 la decada muncii patriotice pentru i
             însemnul  unor  profunde  semnificaţii  sociale.  Este   —  efectuarea  curăţeniei  în  sălile  de  clasă,  a
              anul  de  cumpănă  a  două  cincinale  —  anul  înche­  băncilor,  geamurilor,  coridoarelor,  a  întregului
              ierii  cincinalului  1970—1975,  perioadă  de  rodnică   local de şcoală ;
              activitate  productivă  a  poporului  nostru  şi  anul   —  amenajarea cabinetelor, laboratoarelor şi ate­
              începerii  cincinalului  1976—1980,  cincinalul  revolu­  lierelor şcolare, astfel îneît ele să poată intra în
              ţiei  tehnice  şi  ştiinţifice  în  care  scumpa^  noastră   funcţiune cn întreaga lor capacitate din prima ii
             patrie  se  va  înălţa  pe  trepte  mereu  mai  înalte  de   do şcoală ;
             progres şi civilizaţie.                         —  rccondiţionarea manualelor şcolare şi a mate­
               în noul cincinal, al efervescenţei creatoare în   rialului didactic ;
          ;   toate domeniile de activitate, şcoala, „factorul  — amenajarea şi întreţinerea curţii şcolii. Trans­
          ;   principal de educaţie şi formare a tineretului" —  formarea acesteia într-o minibază sportivă cn te­
          j   aşa cum subliniază tovarăşul NICOLAE         renuri de handbal, volei, baschet, fotbal, tenis de
          :   CEAUŞESCU, secretarul general al partidului —  cimp şi pistă aplicativă ;                         Parada portului popular pidurcnesc. Trec artiştii amatori din Dă-
          !   este chemată ca, în concordanţă cn cerinţele eco­  —  amenajarea  şi  întreţinerea  zonei  verzi  din   bîca.
             nomiei naţionale, să pună un accent mai mare pe   curtea şcolii şi din circumscripţia şcolară ;
          !   legarea organică a învăţământului cu producţia,  — patronarea grădiniţelor, creşelor, căminelor şl
             să asigure o pregătire unitară de cultură gene­  leagănelor de copii din circumscripţia şcolară ;
             rală şi profesională, astfel îneît la absolvire ti­  —  colectarea a 800 kg deşeuri hîrtie, 200 kg de­  Festivalol artei populare pădureneşti
             nerii să se poată încadra cu bune rezultate în-   şeuri  textile,  2  000  kg  deşeuri  fieroase,  sticle  şi
          } tr-o muncă socialmente utilă.                  borcane în valoare de 1 000 lei.
               Pornind  de  la  aceste  semnificaţii  majore  ale   Adresăm  Consiliului  judeţean  al  Organizaţiei
             noului  an  şcolar,  purtătorii  cravatelor  roşii  cu  tri­  pionierilor  rugămintea  de  a  coordona  desfăşura-'   Aplauze pentru artiştii amatori!
                                                           rea  acestei  întreceri  pioniereşti,  de  a  asigura  larga
             color  din  unitatea  de  pionieri  a  Şcolii  generale
             nr.  7  din  Hunedoara,  fii  ai  minerilor,  siderurgişti-   popularizare  a  realizărilor  dobîndite  în  această   (Urmare din pag. 1).  lor,  masa  rotundă  „Arta  populară
                                                           etapă  premergătoare  noului  an  de  învăţământ;  tot­
             lor  şi  constructorilor  hunedoreni,  animaţi  de  însu-   odată,  dorim  ca  întrecerea  pionierească  pe  cane              pădurenească  —  tradiţie  şi  con­
             fleţitorul  îndemn  al  tovarăşului  Nicolae  Ceauşescu,                                                                       temporaneitate"  a  venit  să  precizeze
          i  preşedintele Republicii Socialiste România, secre-  o  declanşăm  la  acest  început  de  an  nou  să  se   Dintre  numeroasele  evoluţii  şl
          •   tarul general al partidului, adresat întregului po­  desfăşoare  pe  întregul  an  şcolar,  cu  faze  trimes­  interpretări,  de  o  atenţie  deosebită   subiectul,  desigur,  mult  prea  vast
                                                                                                                                            pentru  a  fi  epuizat  prin  cîteva
                                                                                                            s-au  bucurat  vechile  obiceiuri  ale
             por,  mobilizaţi  de  Codul  eticii  şi  echităţii  pionie­  triale’  având  ca  obiective  buna  gospodărire  a  şco­  locurilor  :  „Măsuratul  oilor“  (Lăpu-   referate.  Au  luat  parte  la  această
                                                           lilor  sub  deviza  „Şcoala  noastră  —  grădină  înflo­
             reşti,  adoptat  de  cel  de-a!  IV-lea  Forum  Naţio­                                                                         manifestare   ştiinţifică   cercetătorii
             nal  al  pionierilor,  hotărîţi  să  întîmpine  cea  de-a   ritoare",  precum  şi  realizarea  angajamentelor  eco­  giu  de  Sus),  „Nunta"  (Dăbîca)  şi
             III-a  Conferinţă  Naţională  a  Organizaţiei  pionieri­  nomice.                              „Jocurile  de  dubă“  (Pojoga).  Dar­  Elena  Secoşan  şi  Liviu  Savonea,  de
                                                                                                                                            la  Institutul  de  etnografie  şi  dia­
                                                                                                            nice  aplauze  au  fost  acordate  şi
                                                             PIONIERI ŞI ŞCOLARI !
             lor  cu  noi  şi  semnificative  rezultate  in  activitate,   Avînd  chezăşia  realizărilor  de  pînă  acum,  ne   soliştilor vocali, dansatorilor, grupu­  lectologie  din  Bucureşti,  artistul
             adresează  tuturor  pionierilor  şi  şcolarilor  din  ju­                                                                      plastic  Ioan  Şeu  din  Deva,  prof.
             deţul  Hunedoara  chemarea  de  a  participa  cu  elan   exprimăm convingerea că, răspunzînd acestei che­  rilor vocale, tarafurilor.
             şi  însufleţire  pionierească,  sub  îndrumarea  şi  con­  mări, vom dovedi, încă o dată, că sîntem fii demni   Aşa  cum  se  obişnuieşte  în  aseme­  Rusalim  Işvănoni  din  Topliţa  şi  al­
                                                                                                                                            ţii,  cu  preţioase  contribuţii  la  te­
                                                           ai comuniştilor, hotărîţi să traducă în faptă sar­
             ducerea  organizaţiilor  de  partid  din  şcoli,  la  in­                                      nea  ocazii,  duminică  nu  a  lipsit  nici   ma în dezbatere.
             tensa  activitate  de  pregătire  a  deschiderii  noului   cinile ce revin şcolii şi organizaţiei noastre din   parada portului popular. Parcurgind   Festivalul  artei  populare  pădure-
             an şcolar.                                    măreţul Program al partidului de făurire a socie­  străzile  Hunedoarei  în  admiraţia   neşti  a  dezvăluit  frumuseţi  şi  co­
                                                           tăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare
              Comandamentul unităţii noastre, dînd glas voin­  a României spre comunism. TOT ÎNAINTE !“.    trecătorilor,  pădurenii  au  etalat  o   mori  dintre  cele  mai  de  preţ,  ilus-
             ţei unanime a pionierilor şi şcolarilor întorşi de                                             salbă  de  nestemate  dăruite  de  ne­  trînd  in  manifestările  sale  bogăţia
             pe cărările vacanţei, lansează chemarea pionie-                UNITATEA DE PIONIERI            întrecutul  făurar  al  cîntecului  şi   culturii  materiale  şi  spirituale  crea­
          : :   rească sub deviza ! „ŞCOALA NOASTRĂ — GRA­          ŞCOALA GENERALĂ NR. 7 HUNEDOARA         dansului — poporul.             tă  şi  adunată  de-a  lungul  veacurilor
                                                                                                             Sîmbătă, la Castelul Corvineşti-  de locuitorii zonei pădurenilor.
            Permanenţa - o cerinţă majoră
                  a activităţii de răspinire
                    a cunoştinţelor ştiinţifice
            Programul  partidului  aşează  'la   Idee  la  care  subscriem  şi  noi—
          temelia  noii  societăţi  făurirea  o-   Ridicarea  nivelului  de  cunoaş­
          unului  nou,  cu  o  înaltă  conştiinţă   tere  al  maselor,  formarea  şi  dez­
          socialistă  —  operă  revoluţionară   voltarea   concepţiei   ştiinţifice,
          prin  durata,  adîncimea  şi  conse­  marxist-leniniste,   despre   lume,
          cinţele ei.                      trebuie  să  constituie  o  permanen­
            în  această  construcţie,  un  roi   ţă  în  activitatea  cultural-educati-
          important  îl  are  răspândirea  cu­  vă.  Continuitatea  acesteia  nu  de­
          noştinţelor   ştiinţifice.   Comisiile   pinde  de  anotimp  şi  trebuie  să  se
          Bocale  ale  consiliilor  Frontului  U-   manifeste  prin  efortul  comun  al
          nităţii  Socialiste  au  ca  sarcină   tuturor factorilor răspunzători.
          să  stimuleze  şi  să  coordoneze  ac­                                              Aspect de la unul dîn spectacolele „Festivalului artei populare pădureneşli"
          tivitatea  organizaţiilor  de  masă,               C. DROZD
          a   instituţiilor   şi   aşezămintelor
          culturale din teritoriul respectiv.
            Despre  unele  aspecte  ale  activi­  „Tradiţie şi continuitate pe meleaguri hunedoren©                                          11
          tăţii  de  răspîndire  a  cunoştinţelor
          ştiinţifice  ce  se  desfăşoară  în  co­
          muna  Dobra  ne-a  vorbit  secreta­
          rul  comitetului  comunal  de  partid,
          jareşedimt  ’e  consiliului  comunal  al   Daco-geţii—remarcabili cunoscători ai extragerii şi prelucrării fierului
          Frontului  Unităţii  Socialiste,  to­
          varăşul  Adrian  Costa.  Astfel,  e-
          sristă  la  nivelul  comunei  un  plan   „TRADIŢIE  ŞI  CONTINUITATE  PE  MELEAGURI  HUNEDO­     ceastă  ocupaţie  era  de  multă  vre­  Extragerea  minereurilor  din  zo­
          de  activitate,  de  realizarea  că­  RENE"  a  fost  tema  unei  prestigioase  sesiuni  ştiinţifice  do  comuni­  me  practicată,  devenind  chiar  o   na   hunedoreană   este   relevată
          ruia  se  ocupă  îndeaproape  biroul   cări,  care  s-a  desfăşurat  cu  cîtva  timp  în  urmă  la  Hunedoara.  Eucu-   profesiune   pentru   mulţi   dintre   printr-o   remarcabilă   descoperire
          comitetului  comunal  de  partid  j   nndu-şe  de  prezenţa  unor  reputaţi  istorici,  arheologi,  cercetători  din   membrii  societăţii  autohtone.  Tre­  arheologică  care  întăreşte  şi  com­
          Sn  urmă  cu  cîtva  timp  a  avut  loc   ţară  şi  din  judeţ,  reuniunea  ştiinţifică  de  la  Hunedoara  —  prin  co­  buie  să  admitem  faptul  că  aici,   pletează   ştirile   şi   datele   mal
          aici  o  consfătuire  cu  cadrele  di­  municările  „Mărturii  arheologice  privitoare  la  continuitatea  poporu­  la  nordul  Dunării  de  jos,  se  prac­  vechi  referitoare  la  această  ches­
          dactice  în  care  s-au  stabilit  mă­  lui  român_  pe  meleaguri  hunedorene",  ,  „Mărturii  istorice  privitoare   tica  obţinerea  aramei  şi  a  fieru­  tiune.  Dintre  dovezile  cunoscute
          suri  în  vederea  educaţiei  ateist-   la  continuitatea  românească  pe  văile  râurilor  Strei  şi  Cerna",  „Im­  lui  din  minereu  extras  dîn  galerii,   încă  din  primul  deceniu  al  sece
          ştiinţifice  a  tineretului  şcolar  ţ  în   portanţa  Castelului  din  Hunedoara  în  contextul  dezvoltării  arhitec­  fie  ceva  mai  devreme  sau  cel  pu­  'lului  nostru,  reamintim  afirmaţia
          această   vară   brigada   ştiinţifică   turii  militare  medievale  transilvănene",  „Relaţiile  feudale  pe  dome­  ţin  concomitent  cu  folosirea  aces­  lui  G.  Teglaş  care  arăta  că  mai
          s-a  deplasat  în  localităţile  Roş-   niul  _  Hunedoarei,  oglindite  în  urbanul  de  la  1725“  s.a.  —,  a  adus   tui  procedeu  în  procurarea  me­  multe  cioburi  dure  descoperite  im
          cani,  Pane,  Mihăieşti,  dezbătînd   inedite  dovezi  privind  străvechimea  populaţiei  daco-g’etice  din  aces­  talelor  preţioase.  Aşadar,  la  data   împrejurimile  Glielarului  şi  Tc-
          cu  cetăţenii  probleme  de  larg  in­  te  ţinuturi.  Documentele  prezentate  în  sesiune  au  dat  noi  valenţe   confecţionării   statuilor   antropo­  liucului  dovedesc  că  fierul  era
          teres.  Personal,  tovarăşul  Costa  a   ideii  continuităţii  de  viaţă  din  cele  mai  Vechi  timpuri  pe  teritoriul   morfe  de  la  Baia  de  Criş,  mineri­  extras  aici  şi  înainte  de  romani.
          susţinut  expuneri  pe  teme  de  a-   hunedojean,  rolului  populaţiei  autohtone  româneşti  ca  principală   tul  se  înscrisese  deja  în  rîndul   Recentele   investigaţii  arheologice
          teism în satele Bujoru şi Roşcani.  producătoare  de  bunuri  materiale.  Sintezele  unor  comunicări  pre­  ocupaţiilor  curente,  iar  în  cadrul   de  la  Cinciş  întregesc  în  mod  ar­
            Consemnînd  toate  acestea  nu   zentate  la  această  reuniune  le  vom  face  cunoscute  cititorilor  prin-   său  se  pot  distinge  unele  grupuri   monios  remarca  făcută  în  anul
          putem  trece  însă  peste  unele  as­  tr-un  ciclu  de  articole  ce  vor  apare  sub  genericul  „TRADIŢIE  SI   specializate,  cum  ar  fj  minerii  ce   1908  de  amintitul  cercetător,  adu-
          pecte  mai  puţin  lăudabile,  întîl-   CONTINUITATE  PE  MELEAGURI  HUNEDORENE".  începutul  îl  fa­  exploatau  aurul  din  Munţii  Apu­  cînd  la  iveală  dovezi  concrete
          nite  dealtfel  şi  în  alte  locuri.   cem azi.                                                 seni.                            privind  participarea  directă  a  da­
          Odată  cu  începutul  vacanţei  de                                                                 Ampla  diversitate  a  produselor   cilor  la  extracţia  minereului  de
          vară  a  elevilor,  activitatea  de   Nu  există  aşezare  civilă  dacică,   fierului,  atît  obţinerea  metalului   meşteşugăreşti  daco-getice,  reali­  fier.  Romanii,  la  sosirea  lor  pe
          răspîndire  a  cunoştinţelor  ştiinţi­  extinsă  sau  modestă,  cetate  sau   din  minereu  cît  şi  prelucrarea  sa   zate  din  metalul  ieşit  din  atelie­  aceste  meleaguri,  după  încheierea
          fice  s-a  redus  considerabil.  Di­  punct  fortificat,  în  care  să  nu  se   în  unelte  şi  alte  obiecte  trebuin-,   rele  menţionate,  precum  şi  cali­  ostilităţilor  din  anii  105—106  e.n.,
          rectorul  căminului  cultural  (M.   găsească  o  foarte  largă  gamă  de   cioase,  a  cunoscut  în  cadrul  so­  tăţile  fizice  .ale  fierului  respectiv   au  găsit  în  sudul  actualului  oraş
          Coşoveanu),  precum  şi  biblioteca­  produse  din  fier,  obiecte  ce  aveau   cietăţii  dacice  o  timpurie  '  dezvol­  —  duritate,  puritate,  posibilitate   Hunedoara,  un  anumit  nucleu  al
          ra  (D.  Andronic),  în  concediu  fi­  cele  mai  felurite  întrebuinţări  în   tare.           de  prelucrare  —  dovedesc  că  meş­  mineritului,  pe  care  I-au  preluat
          ind,  la  cămin  nu  se  desfăşoară   viaţa  şi  ocupaţiile  localnicilor.  U-   Exploatarea  resurselor  metalife­  terii  autohtoni  dobîndiseră  remar­  şi  dezvoltat  în  conformitate  cu
          decît  obişnuitul  film,  cu  toate  că   neltele  agricole  constând  din  brăz-   re  ale  marilor  bazine  din  zonele   cabile  cunoştinţe  profesionale,  iz­  noua  ordine  instaurată  în  Provin­
          programul  de  activitate  afişat  'la   dare  şi  cuţite  pentru  pluguri,  coa­  muntoase-deluroase  ale  Daciei  an-   butind  să  obţină  fierul  necesar   cia Dacia.
          loc  vizibil  conţine  teme  intere­  se,  seceri,  sape  de  felurite  forme   teromane,  după  toate  aparenţele   în  cantităţi  pe  care  fără  nici  o   Despre  acei  îndepărtaţi  căutători
          sante...  De  aproape  trei  luni  ac­  şi  mărimi,  greble  ş.a„  la  care  se   se  pare  că  a  cunoscut  o  timpurie   exagerare  le  putem  numi  indus­  şi  cunoscători  ai  bogăţiilor  naturala
          tivitatea  comisiei  de  răspîndire  a   adaugă  uneltele  pentru  dulgherie,   şi  în  acelaşi  timp  largă  răspîn­  triale.   Prin   folosirea   resurselor   din  Dacia  preromană  sîntem  as­
          cunoştinţelor   ştiinţifice   din   co­  ca  securile  cu  lamă  lată,  bardele   dire.  Confirmarea  acestor  spuse   de  minereu  de  fier  din  Dacia,  lo­  tăzi  îndreptăţiţi  a  afirma  că  eî
          muna  Dobra  a  fost  mai  mult  pe   şi  cuţitoaiele  folosite  la  fasona­  îşi  găseşte  reazemul  în  cunoscu­  calnicii  s-au  dovedit  capabili  să   sînt  cei  ce  au  pus  piatra  de  te­
          hîrtie,  iar  atunci  cînd  s-a  între­  rea  lemnului  brut,  fierăstraiele,'   tele  statui  antropomorfe  provenite   asigure,   în   covîrsitoare   parte,   melie  a  unor  îndeletniciri  —  mi­
          prins  cîte  ceva  aceasta  a  stat  sub   penele  pentru  despicarea  buşteni­  de  la  Baia  de  Criş,  actualmente   metalul  solicitat  de  nevoile  unei   neritul  şi  obţinerea  prin  înalte
          semnul  improvizaţiei.  O  vină  o   lor  etc-,  împreună  cu  nelipsitele   păstrate  la  muzeul  din  Deva.  A-   economii  a  cărei  existenţă  şi  dez­  temperaturi  a  fierului  —  strămoşi
          poartă  şi  consiliul  comunal  al   unelte  pentru  prelucrarea  fierului   ceste  remarcabile  şi  totodată  ciu­  voltare  depindea  în  exclusivitate   harnici  şi  talentaţi  ai  minerilor
          Frontului  Unităţii  Socialiste  care   între  care  se  relevă  baroasele,   date  reprezentări  sculpturale  nu   de  acest  metal.  Fără  masiva  folo­  şi  oţelarilor  hunedoreni  contem­
          avea  datoria  de  a  controla  înde­  el_eşţile,  nicovalele,  dornurile  şi   sînt  apariţii  întîmplătoare  în  sî-   sire  a  fierului  era  cu  neputinţă   porani.
          aproape  activitatea  comisiei.  Or,   dăiţile,  aduc,  toate,  o  incontesta­  nul  societăţii,  care  le-a  făurit  şi   ca   societatea   daco-getică   să-şi
          despre   acest   control,   tovarăşul   bilă  mărturile  despre  masiva  fo­  utilizat.  Pînă  în  momentul  redă­  creeze  o  diversitate  de  meşteşu­  LIVIU MĂRGHITAN
          Adrian  Costa  nu  ne-a  putut  spu­  losire  a  fierului  în  cadrul  prin-   rii  în  piatră  a  celor  trei  perso­  guri  care  să-i  asigure  fundamen­  muzeograf principal la Muzeul da
          ne  prea  multe.  In  schimb  a  apre­  c'palelor  ramuri  ale  economiei  din   naje  ce  poartă  uneltele  specifice   tul  material  atît  de  necesar  în   istorie al
          ciat  că  „învăţătorii  ar  putea  fi   Dacia  preromană.  Aceasta  ne  în­  mineritului  —  tîrnăcopul  şi  sacul   evoluţia  sa  social-politică  ulteri­  Republicii Socialiste România
          cnai activi în această problemă",  deamnă  să  credem  că  metalurgia  pentru  transportat  minereu  —  a­  oară anului 80 î.e.n.            Bucureşti
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11