Page 13 - Drumul_socialismului_1976_01

097 • MARfl, 13 IANUARIE 1976 Pag. 5

------- .— '~tr
INTERVENŢIE )
TA )
\
dud te maţi
it nou. PA- \
umbritA de in mijlocul unor tineri căsătoriţi
•le construc-
nr. li, scara
leva (dat tn .
imbrle 1975),
inundat cu Familia — nucleu il
unui miros
asociaţiei de
rul de con-
EJj. au rfi-
împlinirilor şi satisfacţiilor
Plnă acum!
PERIŢI
JL ? Discutăm cu Liviu lacoboni, se­ munca este izvorul fericirii şi al
cretar al comitetului U.T.C. din bucuriei adevărate, are mare drep­
Lresează con­
dei agricole C.S. Hunedoara, despre tinerii că­ tate. Ca pe atiţia alţii, şi pe mine
vara anului sătoriţi. De la el aflăm că in ma­ munca m-a făcut om. Un om care
Aurel Pera rele combinat hunedorean se în­ se bucură de stimă şi apreciere. Eu
a măsuri să temeiază anual multe căsătorii. mi-am cunoscut bine viitoarea so­
slosinţă adă- Cei mai mulţi se cunosc acolo, in ţie. Dar mult m-am bucurat acum
;e. Siutem in toiul muncii. Electricianul Gheor- doi ani, cind s-a hotărit să înveţe
île goale ale meseria de electrician. Nu i-a fost
ţin loc de ghe Creţu, de la secţia a Il-a fur­
Încep lătă- nale, şi-a cunoscut viitoarea so­ jenă, ca la alte fete, care fug de
cxLstă rcal- ţie, tovarăşă de viaţă, iot munca adevărată după un post
să SC' inre- in combinat. Felicia lucra acum călduţ. Acum e electrician bun şi
de niy din trei ani şi jumătate la aglomera- tare bine ne simţim, acolo, în a-
a conVK —or torul II, calculatoare la retribuţii. telier, împreună, pe stradă, la braţ
de adapos- Acum sint soţ şi soţie şi au o mîn- sau acasă. Sintem unul şi acelaşi Noul cartier al Devei, Micro 15, se remarcă prin construcţii moderne — zeci de blocuri cu apa .mtentd
intervenţia confortabile, numeroase spaţii comerciale, o şcoală, grădiniţă, cămin. Foto I VIRGIL ONOIU
:lor agricole drie de băiat, Marius, care are 2 — ni s-a confesat Gh. Crbţu.
asigure ic- ani şi e sufletul, marea bucurie a — Ce părere aveţi de aceia care
părinţilor. Apartamentul lor — din după un timp mai scurt sau mai
trei camere mobilate modern, cu îndelungat se despart şi lasă copiii
: LA ORA toate cele necesare unei bune gos­ pe drumuri ? Obligaţiile celor care termină cursurile
podării — frigider, maşină de spă­ — Am 29 de ani, deci nu e o
lat rufe, aragaz, aspirator, radio, virstă cind poţi să dai prea multe
lele trecute, televizor etc. — este un loc unde sfaturi. Cred că totul porneşte de
teptam la bu- bucuria, fericirea familiei înmugu­ la uşurinţa cu care gîndesc despre pentru calificare sau perfecţionare
orul de 850 reşte mereu. viaţă şi in care trăiesc unii mem­
masa (mtn-
pregătită). Electricianul Gh. Creţu este nu bri ai familiilor ce se pun singure Legea 11/1968, privind organiza­ mează cursurile, personalul de pre­ că rămasă meprestată faţă de pre­
ir atunci a numai un meseriaş cu înaltă califi­ pe drumuri. După mine, orice ti­ rea învăţămînbului In ţara noastră dare şi instruire practică. vederile din angajament.
care. De 4 ani consecutiv e secre­ neri, înainte de a închega o fami­
tarul comitetului U.T.C. de la sec­ lie, trebuie să se cunoască profund. pune un accent deosebit pe califi­ Unitatea care trimite un anga­ In situaţiile in care asemenea
ţia a H-a furnale, un activist ob­ Apoi să se respecte reciproc, să în­ carea muncitorilor şi a personalu­ jat la o şcoală, curs de perfecţio­ acte adiţionale se încheie cu mi­
ştesc neobosit. A terminat şi şcoa­ ţeleagă că amindoi sint egali, in­ lui mediu de specialitate, In ca­ nare sau la specializare cu scoa­ norii între 14 şi 16 ani, pentru ca
la post-liceală de specialitate, iar diferent ce post ocupă. Şi neapărat drul cursurilor de scurtă durată. tere din producţie, va încheia cu 6ă fie valabile, se cere ca ele să
acum se pregăteşte cu sirguinţă să iubească munca, să o respecte. Astfel, în art. 104 se arată că pen­ el un act adiţional la contractul fie semnate şi de părinţii sau tu­
de la con- \ torii acestora. în acest caz, dacă
. inventarul / pentru examenul de admitere la Eu rişa am învăţat. Acum, cind tru calificarea la locul de muncă de muncă. Prin acest act adiţional,
»-a mai ser- 1 institutul de subingineri din loca­ sint „la casa mea“, eu niciodată a muncitorilor şi a personalului minorii nu-şi respectă obligaţiile
a rămas o / litate. Soţia sa nu mai este func­ nu uit numele unor foarte burii mediu de specialitate, întreprinde­ din angajamentul de şcolarizare,
terminării ^ ţionară. Este electrician la secţia meseriaşi dar şi „modelori“ ai su­ rile şi celelalte organizaţii socia­ J • • cadran unitatea cheamă In judecată cp'
;> în care i a H-a furnale. A făcut totul pen­ fletelor omeneşti prin mina cărora liste de stak pot organiza cursuri pîrît pe tutorele sau părintele care'
t. După ce ţ tru a învăţa o meserie. Ca atitea am trecut. Mihai Piter, Ion Dălin- juridic a semnat actul adiţional şi care-
iu se putea i alte femei, şi-a ales o adevărată dă şi Nicolae Marcuş nu sint nu­ de calificare, iar în art. 106 se pre­
tarul ? (D. ) brăţară de aur. mai meşteri renumiţi, ei nu rup cizează că asemenea cursuri se trebuie să răspundă pentru IncăV
carea obligaţiilor pe care şi le-a
\ — In trei ani şi jumătate de meseria■ de om. Neapărat cel ce în­ desfăşoară în funcţie de complexi­ pe care H.C.M. nr. 2105/1069'îl nu­ asumat alături de angajatul minor.
tatea meseriei în unul sau două
meşte angajament de şcolarizare,
i" NU E ( cînd v-aţi întemeiat familia, aţi vaţă de la ei meserie, învaţă să fie cicluri. In conformitate cu aceste ■unitatea »e obligă printre altele, Am considerat util de reamintit,
BAIE... ' realizat multe lucruri. Cum aţi şi un om întreg, deci un bun fa­ celor care încheie angajamente de
feuşit, cine v-a ajutat ? milist. Iar în combinatul nostru a dispoziţii, H.C.M. nr. 2105/1969 sta­ de a suporta, parţial sau integral, şcolarizare, care sint obligaţiile
— Totul, fericirea noastră, ago­ semenea oameni sint cu miile. bileşte modul de organizare şi In condiţiile legii, cheltuielile pen­
îl C 47, ap. I funcţionare a acestor cursuri, drep­ tru instruirea angajatului, iar a- după terminarea şcolarizării, pe
lui, nr. 16, i niseala materială şi spirituală se considerentul că pe rolul Judecă­
a luna no- l datorează muncii. Cine a spus că C. SANDU turile şi obligaţiile celor care ur­ eesta se obligă să lucreze în uni­ toriilor Deva, Petroşani şi Hune-s
ut, umblu T tatea care l-a şcolarizat cel pu­ doara au fost înregistrate multe
i E.G.C.L. t ţin 5 ani de ta terminarea formei 1
înlăturarea * de instruire. In cazul nerespectării cauze avînd ca obiect restituirea
instalaţia de l acestei îndatoriri, angajatul este cheltuielilor ocazionate cu şcolari­
1
fost insta- ' obligat să plătească o despăgubire zarea elevilor. In toate situaţiile
.contemplat” 1 Contro'ul obştesc—operativ, eficace în care elevii nu au respectat clau­
iu şi „lu- / reprezentând cheltuielile făcute de
ja a rămas, l unitate sau alte organe, păntru zele angajamentului de şcolarizare (
au fost liţ- / pregătirea lui profesională. Ter­ în sensul că au părăsit locul de'
cînd am \ Investiţi cu încrederea mase­ scăzut mult numărul manifestări­ ca toate cele 16 echipe să se si­ menul de a lucra în unitate după muncă unde au fost repartizaţi,
ireanu, la t lor de oameni ai muncii, dar şi lor nesănătoase ale gestionarilor tueze la nivelul celor conduse de absolvirea formei de instruire a înainte de expirarea perioadei de*
x. In acest ţ cu o înaltă responsabilitate so­ şi vînzătorilbr faţă de cumpără- responsabilii amintiţi. în acest
v
•aie e spart, / cială, cei peste 70 de membri tori, ale barmanilor şi 'ospătari­ sens, într-o recentă şedinţă de ,*srw ia-Brt.-a a
:înd ? (ILIE ) care alcătuiesc echipele de con­ lor faţă de consumatori ; a sporit birou a consiliului orăşenesc al ulterior durata acestui termen la restituirea cheltuielilor de şco­
ra). (j trol obştesc în oraşul Haţeg au gradul de igienizare a localuri­ F.U.S., s-a procedat la reorga­ fost prelungită la 5 ani, prin Legea larizare.
încheiat anul 1975 cu realizări lor ; unităţile sint mai bine a- nizarea comisiei de coordonare nr. 1/1070. Sumele care urmează
.. FRIGURI ^ FLOARE STANCULESCU
care , merită să fie consemnate. provizionate iar responsabilii res­ a controlului obştesc, comisie al­ să fie restituite de către cel care
Intervenţiile lor, exprimate în pectă programul pe care îl au cătuită din elementele cele mai nu respectă clauzele angajamen­ judecător
miercuri, 7 \ controalele efectuate în domeniul si deci pot fi găsiţi în unitate, recomandate şi condusă de Vic­ tului de şcolarizare se stabilesc Tribunalul judeţean
oale cari ie- i tor Surdu, preşedintele consiliu­ proporţional cu perioada de mun-
•i-a furnizat ) comerţului, prestării de servicii, în sectorul prestărilor de servi­ Hunedoara—Deva
clar la cen- i transportului in comun, culturii cii, echipa care acţionează aici lui local sindical, un om cu ex­
eea Patriei ) şi sănătăţii ele., au fost eficace. (deosebit de activă şi competen­ perienţă în acest domeniu. Ca
îl l-a con- l Sub îndrumarea directă a comi­ primă sarcină încredinţată aces­
de o zi ?!) ? tetului orăşenesc de partid, bi­ tă) a luat măsuri practice pentru teia a fost urmărirea respectării Fapte din instanţă
•al toţi fo- i roul executiv al consiliului oră­ restituirea de' către S.G.C.L. Ha­ indicaţiei ca fiecare unitate su­
la şedinţă I ţeg a unor sume încasate în plus pusă controlului să fie vizitată
re solicitu- l şenesc al Frontului Unităţii So­ de la cei care apelaseră la ser­ cel puţin o dată pe lună. In a- ULCIORUL NU MERGE DE PE măsură faptei ţ
alea servi- * cialiste a iniţiat instruirea perio­ viciile atelierului de fierărie, iar MULTE ORI LA APA...
;ă căi du- l dică a ehipelor de control ob­ distribuirea buteliilor de aragaz nul care a trecut, o jiarte din e- Fostului manevrant In staţia
ştesc. Sub egida acestui organ, se face acum mult mai corect. ohipele noastre au fost deficitare Valentin Miclea se afla intr-o C.F.R. Simeria triaj, Constantin
consiliul local sindical, împreu­ la acest capitol. Sîntem convinşi seară în magazinul sătesc din Va­ Ionescu, l-a venit intr-o zi o idee:
lea Poienii, comuna Vorţa. Aici, In
slECESAR nă cu lucrători din domeniul să­ Vorbind despre eficienţa con­ că în urma măsurilor luate de fata mai multor oameni, a dat un ce ar fi să rup eu sigilul de la
nătăţii, au instruit pe componen­ trolului obştesc, trebuie eviden­ către Consiliul orăşenesc Haţeg dezagreabil „spectacol". Fără nici acest vagon şl să văd ce este Ină-l
nult de 6 ţii echipelor cu modul practic ţiate în mod deosebit .echipele al Frontului Unităţii Socialiste în un motiv s-a luat de A. Pup, In untruT Zis şi făcut. De atunci '„s-a-
Foro, din cum trebuie efectuat controlul, conduse de tovarăşii Aurel Anca, acest an, toate echipele de con­ vîrstă de 70 de ani. După ce a mal uitat" de citeva ori prin va-!
executarea Nicu Sbuchea, Viorel Juîa, trol obştesc vor fi active şi vor proferat expresii Indecente, Jigni­ goane. Dar culmea î Unele obiecte
brft cămin ţ$ cu conţinutul unor legi şi decre­ toare la adresa acestuia, V. M. a i-au făcut cu ochiul. $1 aşa a reu­
im te. Pregătirea s-a reflectat con­ Gheorghe ‘ Luţă, Maria Faur, Ion efectua controlul obştesc opera­ crezut că nu este de ajuns, l-a luat şit să ...le strlngă. Pînă intr-o zi
>ă mult'j; cret în acţiunile întreprinse. Stegărescu, care sint foarte acti­ tiv, cu eficacitate. la palme şi apoi l-a scos afară din cind curiozitatea şi mina lui prea
i, transfe- Sesizarea unor deficienţe şi ve, cu eficienţă în activitatea magazin. Comportarea lui l-a In­ lungă l-au adus acolo unde este
retuşuri e- consemnarea lor în procese ver­ controlului obştesc. PETRE FĂRCAŞIU dignat pe cei prezenţi. Nefiind la locui celor care Încalcă legile: in
a slabei secretarul Consiliului prima abatere, judecătoria din De-' faţa instanţei. Pentru furt calificat,
după nu- bale au avut urmări favorabile, Rămîne ca o sarcină a birou­ orăşenesc Haţeg al va l-a „apreciat" la adevărata sa in dauna avutului obştesc a fost
tutc inu- în domeniul comercial şi al ali­ lui nostru executiv să se preo­ valoare fapta şi l-a condamnat la condamnat de judecătoria din Deva
nandă a mentaţiei publice, de exemplu, a cupe în mai mare măsură pentru Frontul Unităţii Socialiste S luni închisoare contravenţională. la 1 an şl 6 luni închisoare.
Imîne însă
ea coope-
lon Mă- Un număr impresionant de ce­ greutăţile pe care le mai întîmpl-
il, dar îl tăţeni — aproape 40 000 — călă­ La Deva
1
enţă. Un şi In ce condiţii pregătim năm noi se repercutează şi asu­
necesar. toresc zilnic cu autobuzele pra transportului în comun. Sîn-o
I.J.G.C.L. Deva. Pentru a satis­ tem însă pe un drum bun. în cu-
face pe deplin cerinţele călători­ rînd o să ajungem la o discipli--
TOTUŞI ? \ lor — transport confortabil, rapid nă mai riguroasă şi la dispece­
şi sigur- — se fac multe eforturi rat! plecările din autogară se vot»
ii 14, mi- I de' către secţia transporturi, de autobuzele pentru plecarea pe traseu ? face numai cu avizul impiegatu­
, dc la I către şoferi şi., taxatori. „Seismo­ lui. Sînt convins că în acest fell
e aproape i graful" desfăşurării transportului vom instaura ordine şi punctuali- j
i calde, l în comun îl constituie dispeceratul. tate în respectarea programului de
. raritate. > Aici, oamenii intră şi reclamă 15,30—20,30 traficul cunoaşte pe­ zitelor. S-a construit, dar nu e buz murdar. Deşi s-au investit sosiri şi plecări din toate staţiile,
idar prin l rioade de vîrf. In special autobu­ gata. Staţia de g-resaj nu e termi­ bani pentru o autobază nouă, mo­
opular îi .' orice întîrziere de pe un traseu zele nr. 4 şi 8 cunosc o mare a- nată, deşi există toate utilajele dernă — din care doar atelierul pe toate traseele.
iar de l sau altul,, şoferii şi taxatorii sint fluenţă de călători. Pe aceste rute necesare, spălătoria nu e gata, iar de reparaţii e gata (şi aici lipsesc Organizaţiile noastre de partid, :
blocul e îndrumaţi pe trasee, uneori efec- •sindicat şi U.T.C., conducerea sec-,
deci, ei l tuîndu-se schimbări de rute pentru sint. de fapt concentraţi cei mai instalaţiile de apă caldă de pe instalaţiile de iluminat sub ram­ ţiei vor acţiona cu mai multă per­
i. Cine o 1 a satisface un „flux" de călători buni şoferi, cele mai bune şi în­ rampă nu funcţionează. Toate lu­ pă, iar vestiarele s-au făcut în­ severenţă pentru întronarea disci-i
în anumite ore ale zilei. In zilele căpătoare autobuze. Stăm de vorbă crările sînt lăsate în paragină. Şi tr-o încăpere improprie) — întîr- plinei şi a ordinii. Avem mulţi şo-i-i
cu călătorii. Majoritatea se arată cine credeţi că este constructorul ? zierile la predarea celorlalte obiec­
feri conştiincioşi, mspectuoşi cui
’RIUL de sărbătoare au fost -citeva „go­ mulţumiţi de punctualitatea mul­ Chiar.... I.J.G.C.L. I în aceste con­ tive creează mari greutăţi secţiei publicul călător, care î.şi îngrijesc
luri" pe trasee. Acum situaţia s-a tor şoferi, mai ales în ultimele diţii, autobuzele merg la spălat tot
transporturi care, în ultima in­
îmbunătăţit. Pe cele 8 trasee din zile. Mulţi reclamă însă aglomera­ la vechea bază, unde nu există un stanţă, grevează asupra bunei des­ cu răspundere autobuzele, cum sînt:
oraş, autobuzele circulă eu regu­ Mihai Amihălăchioaie, Nicolae
îc becuri, i ţia ce se produce în special ,pe li­ control riguros cînd a venit auto­ făşurări a traficului rutier. Spe­ Hinţ, Ion Ciucă, Gheorghe Suciu,
. Funcţi- i laritate. Excepţii sint însă şi acum. niile 4 şi 8 la plecarea sau veni­ buzul sau a plecat. Fiecare şofer răm că, măcar acum, conducerea Ioan Vesa, Ioan Molnar, sau ta­
e ele şi, ) Care este cauza lor ? Vineri, ora rea de la serviciu. La urcare sau o face după dorinţa sa. Tot la I.J.G.C.L. va lua măsuri. hotărîte xatoare cum sînt Maria Buz, Mar­
mul de ( 10,15, autobuzul nr. 5 nu era gata, noua autobază nu s-a putut pro­
Cordiş — 1 conform graficului, de plecare. Nu la coborîre, unii călători rămîn fă­ ca lucrările rămase restanţă să fie gareta Valea şi Rozalia Peter, dis­
, ap. 26 ; l era gata e un fel de a spune, ră nasturi. cura o pompă electrică de benzină. recuperate cit mai grabnic. ciplinate, apreciate în muncă. Cu
1848, bloc 5 fiindcă nu • exista deloc. Şoferul , Aşa cum arătam mai sus, multe Există una manuală. Cam 5 000 de Şeful secţiei transporturi, ing. ajutorul celor buni sperăm să în­
şa, bd. I s-a retras la garaj. Aflăm că nu din neregulile de pe trasee se da- litri de benzină' se alimentează Pompiliu Suciu, un. tînăr inimos, dreptăm şi pe cei puţini, care ac­
toţi din * zilnic. Fac şoferii muşchi, nu'glu­ care pune la suflet problema trans­ tualmente ne fac greutăţi.
Braşd- l e prima dală cînd cîte un şofer torgsc indisciplinei unor şoferi ca­ înainte de plecarea în cursă,
rul Cuţ, l se retrage de la sine putere pen­ re pur şi simplu părăsesc uneori mă I Plus că se . pierde timp pre­ portului de călători, mereu pre­
it să fa- | tru a „alimenta" sau pentru o „re­ traseul. Unele greutăţi sint gene­ ţios la alimentare. Din cauza ne- zent printre călători, ne spunea ! fiecare autobuz trebuie pregătit cu
iergie e- paraţie". Impiegatul de mişcare e rate de condiţiile precare care le funcţionării instalaţiei de apă cal­ „Din cele 58 de autobuze existente minuţiozitate. Cu cit se face mai
fost de- \ pus în situaţia de a se descurca au şoferii în pregătirea autobuze­ dă la rampă, fiecare şofer ia apă în parcul auto, 17 au norma de bine, mai operativ, cu atît este
păgubiri, / lor pentru curse. Să ne explicăm. cu găleata de la un furtun. In a- mai punctual în autogară. în a-
i. Cum ţ pentru a nu lăsa un traseu com­ casare. E un merit al şoferilor ceastă direcţie acţionează cu fer­
la urma ; plet descoperit. Secţia . transporturi a I.J.G.C.L. ceste condiţii se pregătesc autobu­ noştri că le îngrijesc bine şi ele mitate conducerea secţiei transpor­
■ui pro- \ Luăm citeva trasee, la întî-m-pla- Deva dispune de un parc auto des­ zele dimineaţa de plecare. Şi a- sînt încă apte pentru circulaţie. turi. Dar pentru aceasta, trebuie
re. Circulăm incognito pe autobu­ tul de mare. Vechea autobază nu t.unci nu mai trebuie să ne sur­ Indisciplina unor şoferi — îoan
zele de pe traseele nr. 5, 6, 4 şi mai făcea faţă. S-a construit o prindă unele întârzieri sau faptul Topîreeanu, Ilie Vlad, Gh. Bula, să aibă condiţiile necesare'.
8. între orele 5 şi 8 dimineaţa şi nouă bază auto pe strada Depo­ că mai călătorim cu cîte un auto­ Florea Brînduşan şi a altora —, SABIN CERBU -