Page 6 - Drumul_socialismului_1976_03
P. 6

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 6 104 ® MARŢI, 2 MARTIE 1976
             Pag. 6



                                                                                                                                                                       'n
                                                                                                                                               „EXERCIŢIILE" FIZICE DIN
                                                                                                                                                HALTA BRETEA STREI
                                                                                                                                             .  In  staţia  C.F.R.  Bretea  Strei,  )
                                                                                                                                             V  inceplnd  de  la  ora  5,00,  asistl  I
                                                                                                                                                la  adevărate  exerciţii  fizice.'li  /
                FONDUL LOCATIV TREBUIE GOSPODĂRIT ÎN LUMINA                                      cadran juridic                              *  vezi  pe  oameni  plimbîndu-se  \
                        DECIZIEI COMITETULUI EXECUTIV AL                                                                                     I  de  la  un  capăt  la  altul  al  pe-  i
                                                                                                                                                ronului  în  pas  ritmic,  pe  u-  )
                          CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN                                                                                          nii  alergînd,  iar  pe  alţii  bă-  1
                                                                                                                                                tind  cu  picioarele,  sau  dînd  J
                                                                                                                                                din  mîini.  Personalul  din  hal-  l
                                                                            Unele lămuriri privind concediul de odihnă                       s  \  tă  ride  in  barbă.  El  „le  a-  7
                                                                                                                                                ranjează"  gimnastica  de  dimi­
                                                                                                                                                neaţă
                                                                                                                                                               navetiştilor.
                                                                                                                                                       tuturor
                                                                                                            de  odihnă  se  face  chiar  în  anul  \  Cum  ?  Simplu.  Nu  face  deloc
                                                                              Toate  persoanele  încadrate  in                                  foc  in  soba,  bine  aşezată,  in
                                                                            muncă  au  dreptul,  în  fiecare  an   reîncadrării  în  muncă,  durata  a-   sala de aşteptare.
                                                                            calendaristic,  la  un  concediu  de   cestuia  fiind  proporţională  cu  tim­  \ ţ LA PLATĂ — „VINO MÎINE" \
                                                                            odihnă  plătit,  cu  durata  de  16—24   pul  cuprins  între  data  reîncadră­
                                                                            zile  lucrătoare,  în  raport  cu  vechi­  rii  şi  sfîrşitul  anului  calendaristic   i Moisă Mateş şi Traian Ma- \
                                                                            mea în muncă.                   respectiv.                       1 rina din Muncelu Mare au i
                                                                              In  legătură  cu  naşterea  dreptului   în  ceea  ce  priveşte  durata  con­  V contractat vite cu Intreprin- )
            Judeţul  nostru  dispune  de  un  im­  în  modul  cum  tratează  pe  alocuri   la  concediul  anual  de  odihnă,  pre­  cediului  de  odihnă,  ea  este  în  ra­  ; derea de industrializarea căr-
           presionant   fond   locativ   proprietate   constructorul   (T.G.H.)   unele   reme­  cizăm  că  pentru  persoanele  înca­  port  cu  vechimea  în  muncă.  Men-   I nii. Pe data de 27 februarie,  s
           de  stat,  creat  în  marea  lui  majori­  dieri  care-i  cad  în  sarcină  în  baza             'ţionăm  că  de  aceeaşi  durată  de   ,  pînă  la  ora  10,  şi-au  predat
           tate  în  ultimii  25  de  ani.  Avintul  pe   deciziei  sau  in  cadrul  anului  de  ga­  drate  cu  contract  de  muncă  pe  du­  |   obligaţiile   contractuale.   Cînd   i
           care  l-a  luat  in  ultimul  timp  con­  ranţie,  nu  întrevăd  o  rezolvare  te­  rată  nedeterminată,  acest  drept  se   concediu  beneficiază  şi  persoanele   i  să-şl  încaseze  banii  pe  animalele  l
           strucţia   de   apartamente   proprietate   meinică  a  problemei.  La  plocul  D  4   naşte  odată  cu  prima  zi  lucrată   încadrate  pe  posturi  cu  fracţiuni   y  livrate,  Cooperativa  de  credit  l
           personală   cu   sprijinul   statului   în   din   cartierul   Gojdu   al   Devei,   de   şi  numai  programarea  efectuării   de  normă  (1/2  sau  2/3  normă)  da­  i  prin  care  se  fac  plăţile,  după  ţ
           credite  şi  execuţie  face  ca  fondul   pildă,  a  reparat  izolaţia  terasei.  Du­  concediului  se  face  după  împlini­  că  nu  sînt  cumularzi,  indemnizaţia   ţ  ce  a  plătit  la  trei  oameni,  a  >
           de   locuinţe   in   blocuri   dotate   cu   pă  ce  au  plecat  constructorii,  carto­  rea  unei  vechimi  neîntrerupte  în   de  concediu  în  aceste  cazuri  ur-   i  închis  casa.  „Gata,  azi  nu  mai  1
           toate  elementele  confortului  modern   nul  asfaltat  şi  pîuza  au  fost  luate   muncă  de  11  luni.  In  consecinţă,   mînd  a  fi  calculată  pe  baza  câşti­  )   sînt   bani,   veniţi   mline“.   Să   '
           să   sporească.   întreţinerea   şi   folo­  de  vînt.  Nu  sint  de  părerea  pro­                                               1   vii   ,,miine“   de   la   Muncelu   t
           sinţa  lui  constituie  preocupările  u-   iectantului  că  a  dimensionat  .  bine   dacă  persoana  încadrată  în  muncă   gurilor  realizate  pentru  fracţiunea   )  Mare  înseamnă  încă  o  zi  pier-  '
           nităţilor  de  gospodărire  locativă,  ale   pompele   la   centralele   termice   în   încetează  raporturile  de  muncă  cu   de normă respectivă.  l  dută.  Cine  de  la  Cooperativa  »
           asociaţiilor   de   locatari.   Problemele   discuţie.  In  cazurile  similare,  unde   unitatea  respectivă,  indiferent  din   Au  dreptul  la  concedii  de  odih­  ' de credit se joacă, astfel, cu '
           legate  de  folosinţă  şi  întreţinere  sînt   noi   am   făcut   înlocuirea   pompelor   care  motiv  anume,  mai  înainte  de   nă  majorate  tinerii  pînă  la  18
           însă  nedorit  amplificate  de  un  ba­  cu  altele  mai  mari,  agentul  termic   efectuarea  concediului  de  odihnă,   ani  împliniţi,  astfel  :  pînă  la  16  ani
           last  de  remedieri...  neremediate,  de   circulă bine Ia etajele superioare.                   au  dreptul  la  24  zile  lucrătoare  ;
           soluţii  de  proiectare  neadecvate,  de   La   constructor,   T.C.H.,   discutăm   i  se  vor  compensa  în  bani  dreptu­
           încorporarea  In  construcţie  a  unor   cu  tovarăşul  inginer  Teodor  Negru-   rile  de  concediu  aferent  timpului   între  16—17  ani  la  21  zile  lucră­
           materiale  sau  prefabricate  de  slabă   ţiu, directorul tehnic al trustului.  lucrat.  Aceste  prevederi  legale  nu   toare,  iar  între  17—18  ani,  la  18
           calitate.   Toate   acestea   se   răsfrîng   —  Pentru  remedierile  la  lucrările   se  aplică  persoanelor  încadrate  cu   zile  lucrătoare.  De  menţionat  că
           nemijlocit  asupra  confortului  şi  în­  care   ne   cad   în   sarcină,   spunea   contracte  de  muncă  pe  durată  de­  vîrsta  pînă  la  18  ani  se  ia  în  con­
           treţinerii  fondului  de  locuinţe.  So­  dînsul,  Ia  noi  s-au  stabilit  termene   terminată,  dreptul  la  concediu  al   siderare  cea  pe  care  tinerii  au  a-
           luţionarea  se  impune  cu  acuitate  şi   intermediare,  iar  lunar  vom  analiza   acestora  năseîndu-se  numai  după   vut-o  la  1  ianuarie  al  anului  ca­  DUPĂ CUM DOREŞTE
           in  acest  scop  Comitetul  executiv  al   modnl  cum  se  înfăptuiesc  prevede­                                                    RESPONSABILUL
           Consiliului  popular  judeţean  a  fun­  rile   deciziei   31/1976.   La   lucrările   împlinirea  unei  vechimi  neîntrerup­  lendaristic respectiv.
           damentat   şi   emis   Decizia   31/1976   în  anul  de  garanţie,  urmărirea  e-   te  în  aceeaşi  unitate  de  11  luni  şi   Beneficiază  de  concedii  supli­  La  unitatea  de  legume  şi
           prin  care  se  stabileşte  ca  pînă  la   fectuării  remedierilor  se  face  săptă-   drept  consecinţă,  acestor  persoane   mentare  între  3—12  zile  lucrătoare   fructe  din  cartierul  Dacia  din
           31  octombrie  anul  acesta  toate  re­  mînal.  La  o  serie  de  lucrări  prevă­  nici  nu  li  se  va  compensa  în  bani   cei  care  lucrează.  în  locurile  cu   Deva   aproape   toate   au   loc
           medierile   defecţiunilor   de   construc­  zute  in  decizie,  blocurile  12  şi  15  din   concediul  de  odihnă,  dacă  rapor­  condiţii   deosebite,   nominalizate   după   dorinţa   responsabilului
           ţie  neefectuate  în  termenul  de  ga­  Deva,  casa  de  cultură,  CT  17  din   turile  de  muncă  au  încetat  înainte   prin  lista  anexă  la  Ilotărîrea  Con­  loan  Firican.  Dacă  vrea,  vor­
           ranţie,  defecţiunile  ascunse  datorate   Micro  15  am  şi  făcut  remedierile                 siliului  de  Miniştri  nr.  1149/1968.   beşte   frumos   (lucru   foarte
           execuţiei,   calităţii   materialelor   sau   care  ne  cad  in  sarcină.  Noi  însă   de  împlinirea  unei  vechimi  neîn­         rar),  dacă  nu,  poate  să  jig­
           soluţiilor  tehnice,  să  fie  înlăturate.   sintem  obligaţi  să  suportăm  acuza­  trerupte  de  11  luni  în  aceeaşi  u-   Mai  au  dreptul  la  un  concediu  su­  nească   cumpărătorii.   Acum
           Acţiunea  este  de  amploare  şi  antre­  ţiile  locatarilor,  să  intervenim  în  ca­  nitate.  plimentar  de  2—5  zile  lucrătoare   cîteva  zile  trebuia  să  deschi­
           nează  forţe  ale  proiectanţilor,  con­  drul  anului  de  garanţie  pentru  pro­  Referitor  la  programarea  conce­  persoanele  care  îndeplinesc  anu­  dă  unitatea.  Oamenii  care  au
           structorilor,   beneficiarilor.   Necesită   bleme  (cum  a  fost  centrala  termică             mite  funcţii  de  conducere  sau   aşteptat   la   uşa   magazinului
           pregătire   tehnico-materială   amănun­  nr.  17)  generate  de  o  proastă  ex­  diului  de  odihnă,  pentru  cei  nou   funcţii  similare  stabilite  de  către   au  fost  surprinşi  de  decizia
           ţită  şi,  în  consecinţă,  timpul  Ia  dis­  ploatare  şi  urmărire  a  exploatării  ei   încadraţi  în  muncă,  precum  şi  pen­  responsabilului  :  Azi  staţi  de­
           poziţie   pentru   transpunerea   ei   în   de către beneficiar.  tru  cei  reîncadraţi,  a  căror  ve­  Ministerul  Muncii,  cu  avizul  Con­  geaba.  Nu  am  produsele  pe
           viaţă  la  termenele  stabilite  prin  pro­  lată  deci  că  la  cei  trei  mari  fac­  chime  în  muncă  a  fost  întreruptă,   siliului  Central  al  Uniunii  Gene­  care  le  doriţi  !  Abia  plecaţi
           gramele  anexă  e  preţios  şi  s-a  scurs   tori  desemnaţi  a  duce  la  îndeplinire   această  programare  se  va  face  nu­  rale a Sindicatelor.  cumpărătorii,  că  a  şi  pus  în
           deja  mai  mult  de  o  lună  din  el.  In   decizia  amintită  se  consideră  că  ac­  mai  după  prestarea  unei  munci   Există  şi  situaţii,  strict  stabili­  vînzare   produsele   solicitate.
           ce stadiu se află acţiunea ?    ţiunea   este   declanşată.   Dar,   deşi   neîntrerupte  timp  de  11  luni,  con­  te  de  lege,  cînd  în  primii  2  ani   Nu   cumpără   nimeni   de   la
            Tovarăşul  inginer  Stelian  Popescu,   răspunderile  sint  în  decizie  bine  de­              după  reîncadrarea  în  muncă,  du­  C.L.F.'  Deva  produse  de  la  a-
           directorul   Institutului   de   proiectări   limitate,   caruselul   învinuirilor   reci­  cediul  acordîndu-se  de  la  data  în­  rata  concediului  de  odihnă  este  de   cest  magazin  7  Poate  ar  ob­
           al  judeţului  Hunedoara,  unitate  cu   proce  încă  funcţionează.  Deşi  unde   cadrării  sau  reîncadrării  şi  pînă  la   15  zile  lucrătoare  anual,  indiferent   serva ceva...
           anumite  obligaţii  în  îndeplinirea  a-   e  lege  nu  c  tocmeală,  beneficiarul,   sfîrşitul  primului  sau  al  celui  de
           cestei decizii, ne spnnea :     proiectantul,   constructorul   n-au   re­  al  doilea  an  calendaristic,  după   de  vechimea  în  muncă.  Aceste  pre­  SUB STARE DE AREST
            —  Pentru  o  parte  dintre  proiectele   nunţat  definitiv  la  păgubitoarea  op­  anul  în  care  se  împlineşte  stagiul   vederi  legale  se  aplică  persoane­
           elaborate  deja,  dar  care  nu  sint  în­  tică  de  a  căuta,  în  Ioc  de  rezolvări   de Iii luni.  lor  care,  înainte  de  reîncadrarea   Este  cercetat  de  organele  de
           tocmite  in  lumina  deciziei  amintite,   temeinice  Ia  probleme  comune,  vi­  Şi  aici  facem  precizarea  că  pen­  în  muncă,  au  încetat  activitatea   stat,  sub  stare  de  arest,  Ni­
           institutul  nostru  a  luat  măsura  modi­  novăţia   din   ograda   altuia.   Timpul            ca  urmare  a  desfacerii  contractu­  colae  Ceau,  fostul  responsabil
           ficării.  Ceea  ce  elaborăm  de  acum   se  scurge,  Insă,  iar  noi  promitem  să   tru  persoanele  reîncadrate  în  mun­  lui  de  muncă  din  motive  imputa­  al  cabanei  „Pocniţa  Orâştiei".
           Sncolo,  proiectăm  in  conformitate  cu   intervenim  periodic  in  această  acţiu­  că,  care  şi-au  păstrat,  în  condiţii­  bile  lor  sau  prin  demisie  (art.  130,   Ce-a  făcut  ?  A  aflat  că  Ia  u-
           îmbunătăţirile cerute prin decizie.  ne pînă Ia definitivarea ei.  le  legii,  vechimea  neîntreruptă  în                           nitatea  C.L.F.  pe  care  o  con­
            Problemele   celelalte,   care   vizează      ION CIOCLEI      muncă, programarea concediului   lit. i, j, k şi 135 din Codul muncii).  ducea  Maria  Tudoran  se  află
           fondul  locativ  existent,  sint  cunos­                                                          Menţionăm  că  primii  2  ani  după   coniac  in  sticle  de  1/2  litru,
           cute  de  oamenii  noştri,  au  fost  pre­                                                       reîncadrare,  la  care  se  referă  le­  pe  care  această  unitate  nu-1
           luate  iar  la  unele,  care  au  termene                                                        gea,  sînt  cei  stabiliţi  în  funcţie  de   mai  poate  pune  în  vînzare,
           scadente,  cum  ar  fi  soluţia  tehnică                                                         data  reîncadrării,  iar  nu  primii  2   din   cauză  că  desfacerea  de
          pentru  hidroizolaţie  în  blocurile  cu                                                          ani calendaristici.                băuturi   alcoolice   prin   astfel
           condens  mare,  s-au  şi  dat  ceva  so­                                                                                            de  unităţi  e  interzisă  de  De­
          luţii  —  neverificate  în  practică,  o                                                                         IOAN VASILIE        cretul   76/1975.   „Vinde-mi-I
           drept  —  dar  care  sperăm  să  fie  e-                                                                                            rale“  —  i-a  zis  el  Măriei  Tu­
           ficiente.                                                                                                                           doran.  L-a  cumpărat  Ia  preţ
            In  ceea  ce  priveşte  soluţia  cerută                                                                                            de  C.F.L.  şi...  a  început  să-l
          prin  decizie,  la  unele  centrale  ter­                                                                                            vîndă  la  cabană  Ia  preţ  de  a-
          mice  din  Deva,  unde  nu  e  asigurată                                                                                             limentaţie   publică.   Speculă
           căldura   la   etajele   Ht-IV,   scadentă                                                                                          curată,  aducătoare  de  venituri
           Ia   15   februarie,   specialiştii   I.P.W.                                                      •  Nicolae  Capotă.  —  Hunedoara:   ilicite.  Numai  că  .  i  s-a  în­
           consideră   că,   teoretic,   problema   e                                                       Un  absolvent  al  şcolii  profesionale   fundat... !
          rezolvată  din  proiectare  fără  greşea­                                                        energetice  poate  intra  in  anul  III
          lă.  De  vină  ar  putea  fi  execuţia  sau                                                      la  liceul  de  electrotehnică  (la  seral),   NEGLIJENTE
           exploatarea.                                                                                    dacă  promovează  un  examen  de  di­
                                                                                                           ferenţe  la  următoarele  materii:  re­
            Părerea   este   susţinută   chiar   do                                                        zistenţa  materialelor,  matematică  şi   CONDAMNABILE
          şeful  atelierului  termotehnic.  Nu  şi                                                         limba  modernă  pe  care  a  făcut-o
           de  beneficiar  —  I.J.G.CX.  In  orice                                                         în şcoala profesională.              Maria  Todericiu,  magazineră
           caz,  problema  nu  poate  fi  conside­                                                           o  Florean  Măţu  —  Lonea:  La  Li­  la  O.J.T.,  a  fost  surprinsă  de
          rată  rezolvată  atit  timp  cit  nu  s-a                                                        ceul  industrial  de  mecanică  nr.  3   organele  de  pompieri  fumînd
           răspuns  la  întrebarea  de  ce  în  unele                                                      Petroşani   funcţionează   o   secţie   de   in  magazia  in  care  se  aflau
                                                                                                                                                            inflamabile.
                                                                                                                                               şi
                                                                                                                                                  substanţe
                                                                                                                                                                      A
           blocuri  nu  c  căldură  la  etajele  su­                                                       electrotehnică  minieră  cu  două  cla­
           perioare  şi  termenul  scadent  a  tre­                                                        se.   Dacă   numărul   candidaţilor   va   fost  amendată  cu  150  lei.  Cit
           cut.                                                                                            depăşi  cel  al  locurilor  se  vor  da   de  nesăbuită  poate  fi  o  ase­
                                                                                                                                                                poate
                                                                                                                                               menea
                                                                                                                                                      neglijenţă,
                                                                                                                                                                      să
            De  Ia   proiectant   ne-am  deplasat                                                          probe  de  verificare  (în  funcţie  de   demonstreze  tragica  experien­
           la   proprietarul   de   fond   locativ,                                                        profilul liceului)                  ţă  a  lui  B.  G.  din  Orăştie.  In
           I.J.G.C.L.   Tov.   ing.   Vasile   Prodea,                                                       o   Rozica   Cristea   —   Hunedoara:   16   februarie   a   adormit   in
           directorul   întreprinderii,   considera                                                        La   Petroşani   funcţionează   liceu   e-   stare  de  ebrietate  cu  ţigara
           acţiunea  „amorsată"  din  punctul  de                                                          conomic,  nu  comercial.  Ceea  ce  vă   în  mină.  Mai  intii  a  luat  foc
           vedere   al   răspunderilor   I.J.G.C.L.,                                                       interesează,  e  posibil,  să  se  organi­  patul.  Apoi...  pe  el  nu  I-a
           dar cu multe semne de întrebare.                                                                zeze  pe  linia  I.J.E.COOP.  Vă  rugăm   mai  putut  salva  nimeni  de  la
            —  Pentru  remedierile  de  la  terase                                                         reveniţi  in  luna  aprilie  pentru  a  vă   un deznodămint tragic.
           şi  subsoluri  am  constituit  deja  for­                                                        putea informa cu datele necesare.
           maţii  speciale.  Cu  materialele  care                                                           ©  Cornel  Cosma  —  Deva.  In  legă­  ^ CÎND TREC AUTOBUZELE? ^
           le  avem,  redistribuind  fondurile  de                                                          tură   cu   şcolile   postliceale   şi   de
           care  dispunem,  putem  porni  la  ac­                                                           maiştri,  care  vor  funcţiona  în  noul   Dc»-a   lungul   comunei   To-
           ţiune,  dar  nu  vom  putea  continua                                                            an  de  învăţămînt,  vom  cunoaşte  a-   teşti  sînt  mai  multe  staţii  de   \
           cu  succes  fără  a  avea  asigurate  fon­  Şi  în  anul  care  a  trecut,  numeroşi  cetăţeni  din  oraşul  Haţeg  s-au   mânunte   numai   după   aprobarea   autobuz.  De  aici  urcă  sau  aici
           durile  necesare,  materialele  şi  forţa   mutat  în  apartamente  noi.  Iată  unul  dintre  noile  blocuri  date  recent  în   planurilor  de  şcolarizare.  Vă  rugăm   coboară   mulţi   oameni.   Dar
           de muncă. Aş vrea să arăt, însă, că  folosinţă.                         Foto : VIRGIL ONOIU      reveniţi peste o lună.             nu  ştie  nimeni  cînd  vor  opri
                                                                                                                                               aici   autobuze.   E   drept,   în
                                                                                                                                               unele  staţii  au  fost  afişate  o-
                                                                                                                                               rariile  de  trecere  ale  autobu­
              Bătrîna.  O  localitate  de  munte                                                           La  toate  construcţiile  ei  au  parti­  zelor  ;  cu  multă  vreme  în  ur­
            îndepărtată,  la  peste  30  km  de   O zi îh satele judeţului                                 cipat cu mic cu mare.               mă,  însă. De atunci s-a
                                                                                                                                               schimbat  de  multe  ori  mersul
            Dobra,  aşezată  pe  dealul  Bătrîna                                                            De  la  Bătrîna,  90  de  oameni   lor.   Pentru publicul călător
            din  Munţii  Poiana  Ruscăi,  în  a-                                                           lucrează  la  E.M.  Muncel,  la  sec­  a  rămas  însă  un  secret  ora
            propierea  vîrfului  Padeş.  Iarna,                                                            torul  forestier  Dobra  sau  in  alte   :!  trecerii autobuzelor...
            mai  ales,  drumul  nu  este  accesi­  Bătrîna — o localitate                                  locuri.  Tot  de  aici,  30  de  elevi  în­
             bil  decît  pe  jos  sau,  în  cel  mai                                                       vaţă  la  Dobra.  Unii  pleacă  in  alte   \ CETĂŢENII PROPUN
            fericit  caz,  cu  sania.  Oamenii  de                                                         locuri,  se  califică  in  diferite  me­
            aici  sînt  foarte  muncitori,  harnici,      în plină înflorire                               serii.  Dar  nu-şi  uită  satul,  con­  \   Autobuzele  I.T.A.  ce  fac  le-  I
             buni  crescători  de  animale.  S-au                                                          tribuie la ridicarea lui.         s  gătură  intre  oraşul  Haţeg  şi   ’
            statornicit  aici  din  cauza  exploa­                                                          Aflaţi  în  fruntea  obştii,  Aron   alte  localităţi  au,  la  Haţeg,  »
                                                                                                                                               o  singură  staţie  de  sosire-ple-
            tării  crincene,  nemiloase  din  tim­                         în  conştiinţa  oamenilor.  Ei  nu  se   Balint,  primarul  comunei,  secre­  care   :   autogara.   De   multă   »
             puri  vechi,  vrînd,  astfel,  să  scape   localitate  tinără,  poartă  cu  putere   compară  nici  pe  departe  cu  cei  de   tarul  organizaţiei  comunale  de   vreme  cetăţenii  propun  a  se  .
                                            amprenta  noului.  Casele  sint  ară­
             de  birurile  şi  dările  apăsătoare  la                                                      partid  şi  Gheorghe  Herciu,  secre­  amenaja  cîte  o  staţie  de  o-  ţ
             care  erau  supuşi  ţăranii  acelor   toase,  acoperite  cu  ţiglă,  durate   acum  30  de  ani  care  trăiau  în   tarul  comitetului  executiv  al  con­  prire-urcare,   mai   cu   seamă   /
             vremuri.  Cine  avea  să-i  caute  de­  toate  din  lemn.  A  fost  construită   Bătrîna.  înainte  fiecare  îşi  vedea   siliului  popular,  nu-şi  doresc  alt­  dinspre   Deva   şi   Caransebeş.   I
                                            o  şcoală,  un  cămin  cultural  cu  o
                                                                            de  bucăţica  lui  de  deal,  de  păs­
             parte.  in  munţi  ?  Aici  au  ajuns   sală de aproape 150 locuri, biblio­  cutul  oilor.  Ce  aveau  ei  cu  satul?   ceva  decît  să  facă  totul  ca  loca­  O  propunere  întru  totul  justifi-  l
             pe  cărări  bătute  doar  de  anima­                                                          litatea  să  prospere  tot  mai  mult,   cată.  Dar  încă  neluată  in  sea-  i
             lele  sălbatice.  Şi-au  înjghebat  un   tecă,  a  fost  renovată  clădirea  con­  Acum,  toţi  participă  ca  unul  la   iar  elevii  de  azi,  copiii  lor,  să  re­  mă.   \
            fel  de  colibe  şi  au  început  să  lu­  siliului  popular  comunal,  iar  o   crearea  fondului  centralizat  al   vină  în  satul  în  care  s-au  născut,   OAMENII SĂ AŞTEPTE...
                                                                            statului.  Numai  în  acest  an,  ce­
                                            nouă  şcoală  au  ridicat  şi  cetăţenii
             creze  cu  trudă  pămintul  sărăcă­                                                           să  devină  oameni  întregi  pe  care
             cios,  în  pantă.  Cei  mai  în  vîrstă   din  satul  Faţa  Roşie.  Şi  ca  să  ri­  tăţenii  contractează  cu  statul  150   colectivităţile  în  care  vor  munci   Marţi,  24  februarie  a.c.,  o-
             îşi  amintesc  încă  bine  cum  arăta   dici  construcţii  noi  la  Bătrîna  nu   capete bovine, 90 porcine, 270 ovi­  sau  consătenii  lor  să-i  aprecieze   rele   17,20,   la   farmacia   din
             satul  lor  în  trecutul  nu  prea  în­  e  uşor.  Nisipul,  cimentul,  au  fost   ne,  350  miei,  35  hectolitri  lapte  de   şi să-i stimeze. ■  strada  Lenin,  Deva.  La  casă
                                                                            oaie, 36 000 bucăţi ouă, însemnate
             depărtat.  Case  acoperite  numai   transportate  pe  cai.  Dar  realiza­                       In  curînd  vor  începe  lucrările  la   s-au   adunat   mulţi   oameni.
             cu  paie,  oameni  cu  opinci,  sără­  rea  cea  mai  de  preţ  este  electri­  cantităţi  de  lină,  fructe,  cartofi  şi   construcţia  drumului  ce  va  asigu­  Aşteaptă.  Lucrătoarea  nu-i  la
             cie  lucie  in  case.  Bărbaţii  plecau   ficarea  satului  de  reşedinţă  —  Bă-   miere  de  albine.  Zamfir  Moldo-   ra  legătura  rutieră  cu  drumul  fo­  post.  Dînsa  dă  un  bidon  cu   V
             de  acasă  săptămini  întregi,  cu   trîna.  Oamenii  din  sat  nu  credeau   van,  loan  Horga,  Costa  Gheorghe   restier  şi,  deci,  cu  localitatea  Do­  lapte  unui  cetăţean  —  proba-  1
             merinde,  din  care  nu  lipsea  mă­  că  vor  avea  lumină  electrică.  Cine   Brebu,  Moise  Balint,  Gheorghe   bra.  Apoi,  peste  cîtva  timp  se  va   bil  soţul  —,  apoi  aduce  o  li
                                                                                                                                                pline,  apoi  o  plasă  de  la  o  T
             laiul,  să  caute  de  lucru.  Se  întor­  ne  va  aduce,  la  distanţa  la  care   Achim,  Roman  Andreşescu  sînt   construi  un  nou  magazin.  Satul   colegă.  Se  mai  sfătuieşte  cu  l!
             ceau  dezamăgiţi,  cu  desaga  goală.   ne  aflăm  noi,  curentul  electric  ?   ciţiva  dintre  aceia  care  an  de  an   va  cunoaşte  noi  cote  ale  dezvol­  omul,  fără  a-i  băga  in  seamă  J
             Aici,  cu  greu  ajungeau  veştile.   —  îşi  puneau  ei  nedumeriţi  între­  încheie  contracte  cu  statul,  reali-   tării.  Acest  plai  de  dor  şi  vise   pe  cei  ce  aşteaptă  cam  de  y
             Odată pe săptămină un om mergea,   barea. Şi totuşi, prin grija statului   zînd şi însemnate veniHiri băneşti.   ale  crescătorilor  de  animale  va   multişor.  Este  adevărat,  şl  a-  i
                                                                            E  răspunsul  oamenilor  de  aici  la
                                            nostru,  lumina  electrică  a  pătruns
             cale  de  6  ore,  pînă  la  Dobra,  du­  şi  aici  şi,  odată  cu  ea,  bineface­  grija ce le-o poartă statul in apro­  deveni  o  localitate  prosperă,  ai­  semenea  treburi  sint  necesare,  y
             pă  poştă.  Cărţi,  ziare  ?  Nu  aveau   rile  civilizaţiei.  In  casele  oameni­  vizionarea  lor  cu  toate  mărfurile   doma  satelor  noastre  de  azi,  care   dar  ie  facem  in  afara  orelor  l
             ce  face  cu  ele.  Oamenii  nu  ştiau   lor  sînt  acum  aparate  de  radio,   necesare.  Dar  cetăţenii  sînt  preo­  in  anii  socialismului  şi-au  schim­  de   program,   sau  etnd   nu-i  7
             carte.                                                                                        bat complet înfăţişarea.             punem  pe  oameni  să  ne  aş-  l
                                            televizoare, frigidere etc.     cupaţi  şi  de  mai  buna  gospodă­                                 tepte !                   '
              Acum, comuna Bătrîna este o     Mutaţii profunde s-au petrecut  rire şi înfrumuseţare a localităţii.  SABIN CERBU
                                                                                                                                                                       -J
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11