Page 4 - Drumul_socialismului_1976_04

DRUMUL SOCIALISMULUI
Pag. 4

îNVtSTITSILE-la termen, de calitate Supă trei luni de ia lansarea IN TOATE COOPERATIVELE AGRI
ZOOTEHNICE PUTERNIC DE
chemării la întrecere CU PRODUCŢII SPORITE DE LA

PE PLATFORMA CHIŞCĂDAGA: Acum se cere o tot (Urmare din pag. 1) perfecţionarea continuă a proce­
deelor tehnologice in toate secţii­
mai minuţioasă organizare pentru ca fiecare formaţie rea riguroasă a tehnologiilor şi le şi uzinele combinatului, vor ASM FURAJELOR—UN
promovarea pe scară largă a pro­ conduee la creşterea cantitativă şi
să lucreze din plin ! gresului tehnic, înseamnă devota­ calitativă a producţiei de fontă şi
ment fierbinte şi Înaltă responsa­ oţel, la reducerea consumurilor In primul an al actualului cin­ prezintă un
bilitate comunistă la toate nivelu­ de cocs şi de alte materiale. cinal am păşit cu hotărîrea fer­ terea efecti
Dispunem de un amplu program
Sînt demne d» consemnat, de organizat două schimburi la mon­ rile : de producţie, de conducere, care vjzează asimilarea unor noi mă de a îndeplini în condiţii ire­ nimaliere. C
pe platforma de investiţii Chiş- taj, preasamblare şi rodaj. de organizare. In toate rezidă for­ mărci de oţeluri cu caracteristici proşabile sarcinile ce ne revin cest sens ?
cadaga, fapte si n'eocupări care Au rămas In urmă cu realiza­ ţa puternicei organizaţii. de partid flzico-mccanice superioare şi re­ din programul judeţean de dez­ tru a mări
â combinatului, angajarea plenară
reflectă intensificarea, cu zi ce rea planului în primul trimestru şi exemplul Înaintat al fiecăruia ducerea consumului de metal, pen­ voltare a zootehniei, subordonînd te, sorlimen
trece, a ritmul"! ,i« execuţie si si în luna martie si şantierele 7 din cei peste 7500 de comunişti de tru înfăptuirea căruia am dezvol­ toate eforturile — aşa cum ne ce­ fost deficite
concentrarea eforturilor pe obi­ si T.T.M.B., loturile T.I.L.I.B. şi aici. tat, cu ajutorul întreprinderii de re secretarul general al partidu­ prafaţă de
produc­
refractare
Baru,
produse
ective, in funcl'c d? succesiunea I.M.I.A. (faţă de planul de stat, Aşadar, după trei luni din acest ţia de prafuri exoterine. Sîntem lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu tur A de sfei
firească a intrării lor In probe nu de propriile propuneri !). an, la C.S. Hunedoara activitatea In curs de finalizare a corecturilor — valorificării depline a posibi­ menea, au 1
de producţie cunoaşte noi dimen­
tehnologice sau d- rămînerile In Pe platformă au fost completate siuni, mereu in creştere, întrece­ privind dimensionarea lingotiere- lităţilor de creştere a producţiei renurile dir
urmă. Astfel, la banda de calcar, efectivele de constructori si de rea socialistă se desfăşoară la cote lor, ceea ce va facilita, In paralei vegetale şi animaliere, pentru a . de "unale
colectivul secţiei I a beneficia­ montori, iar timpul este tot mai valorice tot mai ridicate. Mindria cu îmbunătăţirea calităţii, redu­ ne spori contribuţia la aprovizio­ .'•IM,. i .te di
rului a terminat r i oornit (ca pri­ propice pentru lucru. Şantierul de a se afla în frunte generează cerea consumului de metal in oţc- narea populaţiei şi a asigura re­ parte s-a ai
mă probă) cele t-ei tronsoane e- T.M.U.Ch.B., de exemplu, a pri­ angajare şi dăruire. Despre acti­ lării . dresarea economică a C.A.P. Re­ ţiei de fîn
unitate
economico-
de
Calitatea
xecutate In regie proprie, iar mit pînă acum 8 formaţii de lu­ vitatea fructuoasă a acestui co­ productivă model, atribuită combi­ zultatele cu care am încheiat pri­ 140 ha adm
lectiv — erou, despre forţa de ln-
acum şantierul 7 a concentrat aici cru complete, şantierul 7 con­ rîurire a intrccerii socialiste asupra natului nostru de Ministerul In­ mul trimestru al anului 1976 sînt minte chim
importante forţe, obţinînd o vite­ strucţii numeroşi muncitori spe­ întregului detaşament de siderur- dustriei Metalurgice şi Uniunea edificatoare în acest sens. Pla­ minte chimi
ză de finisaj de circa 200 m ban­ cializaţi. Există şi o dotare co­ gişti, a făcut aprecieri interesante, sindicatelor pe ramură ne obligă nul de 830 bovine a fost depăşit şi trifolienei
dă pe zi. In 29 martie, echinele respunzătoare. Totuşi, acest po­ semnificative, tovarăşul ing. Cos- ia o activitate şi mai stăruitoare, cu 11 capete, matca s-a realizat suni s-au e
de fierari betonisti si dulgheri tenţial nu este folosit încă din tache Trotuş, preşedintele Comite­ cu efecte economice tot mal ridi­ în totalitate iar la ovine avem tre membri
conduse de Dumitru Baciu şi Ni- plin acum, la început de aprilie. tului oamenilor muncii din Combi­ cate. De aceea, pe agenda de lu­ 810 capete faţă de 780 prevăzute. za experien
cru a organizaţiei de partid şi a
colae Deoancă, sudorii Petru A- La săpături, la suduri, la glisaje natul siderurgic Hunedoara : il conducerii combinatului, a uzine­ In ceea ce priveşte natalitatea, trecut, ne-a
rezultate
—
Izvorul
acestor
postol. Alexandru Rusu şi Dumi­ şi la alte lucrări se iroseşte timp constituie preocupările tot mai in­ lor şi secţiilor figurează un nu­ ne-am înscris în prevederile pro­ zăm întreag
tru Mocanu, sub îndrumarea preţios cu prelungirea pauzei de sistente ale cadrelor tehnico-ingi- măr însemnat de studii şi cerce­ gramului. Pe această bază a fost de pe 40 di
maistrului Vasile Ciupa, au ter­ masă, cu plimbările, cu discuţiile nereşti şi muncitorilor cu înaltă tări pe cele mai diverse teme. posibil să se înregistreze şi de­ cele două c
minat, cu două zile mai devreme şi comentariile, cu statul la soare calificare pentru promovarea pro­ Printre acestea sint demne de re­ păşirea contribuţiei Ia fondul de pa stăruitor
decît era prevăzut, importante sau la umbră, după caz. Se mai gresului tehnic, hotărîrea lor de a ţinut cele legate de creşterea ac­ stat la lapte şi carne, indicatori din balanţă
muncii,
lucrări la schimbătorul de căldu­ încurcă şi deplasarea utilajelor, face noi salturi calitative pe linia celerată a productivităţii producţiei, la caro plusul este de 2 600 1 şi, ri din resui
calităţii
Îmbunătăţirea
ră, deschizînd front de lucru mon- iar colaborarea reciprocă şi coor­ valorificării superioare a potenţia­ perfecţionarea tehnologiilor de fa­ respectiv, 4 000 kg. curat din v
lului material şi spiritual în acest
torilor. In ultimele zile, s-a reu­ donarea lasă încă de dorit. cincinal al revoluţiei tehnico-ştiin- bricaţie, îmbunătăţirea condiţiilor Analiza temeinică făcută de or­ asigurăm ra
şit să se Incorporeze pe platformă Principalul factor care trebuie ţifice. Acţiunile iniţiate pînă acum de muncă şi de viaţă ale angaja­ ganizaţia de partid, de adunarea librate penti
un volum de betoane mult spo­ pus în mişcare, acum la Chişcă- ie considerăm doar puncte de por­ ţilor, creşterea eficienţei în Ironii generală a cooperatorilor şi con­ tegoriile de
rit, uneori aproape la nivelul a- daga de către comitetul de partid nire in această amplă şi complexă activităţi. Colectivul combinatului siliul de conducere al C.Â.P. a- avem perms
tins în perioadele de vîrf din va­ şi realizat de către conducerile activitate. Sîntem conştienţi că la hunedorean este ferm hotărît să supra posibilităţilor de îmbunătă­ de animale
ra trecută. şantierelor şi loturilor, de facto­ nivelul combinatului liunedorcan fie şi in acest cincinal Ia \înălţi- ţire a activităţii în cadrul secto­ harnici şi
mai există încă însemnate rezerve
sarcinilor
încredinţate,
mea
să-şi
Dar sînt si distonante. De pildă, rii de răspundere detaşaţi în a- ce trebuie mai bine valorificate. îndeplinească Integral şi chiar îna­ rului zootehnic a evidenţiat o se­ Muşa, Lenu
şantierul T.M.U.Ch.B. (şef d.e cest scop, este organizarea cît Avem in vedere finalizarea tehno­ inte de termen angajamentul asu­ rie de rezerve a căror punere în Păr’au, Mim
şantier tovarăşul inginer Cornel mai minuţioasă a fiecărui punct logiilor de utilizare a păcurii in mat in chemarea pe care a lan'- valoare constituie o preocupare păduş şi al
Ivănici) a lucrat în luna martie de lucru ; să se dea tuturor for­ furnalele de capacitate mijlocie şi sat-o către toate întreprinderile de căpetenie pentru toţi coopera­ vom putea
mult mai slab decît în ianuarie maţiilor posibilitatea să munceas­ de producere a fontei cu aer îm­ din industria metalurgică la în­ torii. Paralel cu acţiunile ce le loare potenţ
şi februarie, luni cu greutăţi, că efectiv, cu rezultate, pe întreg bogăţit cu oxigen la toate furna­ ceputul acestui an. întreprindem pentru ridicarea mei.
cînd, în multe zile, nu a fost po­ parcursul programului, să se ac­ lele mari, valorificarea superioară, potenţialului productiv al anima­ ILE,
sibilă efectuarea sudurilor. ţioneze neîntîrziat pentru întă­ începînd cu semestrul al II-lea DUMITRU GHEONEA lelor, pentru ca toate exemplare­ locţiitorul se
— In martie am executat mai rirea asistenţei tehhice şi contro­ a.c., a avantajelor pe care ni le le necorespunzătoare să fie înlo­
va oferi punerea in funcţiune Ia
mult finisaje si din ele nu rezul­ lului de calitate, a ordinii şi dis­ întreaga capacitate a complexului cuite din prăsilă proprie, acordăm de pârtie
Ni I h
tă valori mari — se justifică şe­ ciplinei ! de omogenizare a minereului de SESIUNI DE PREGĂTIRE A maximă atenţie (ţinînd seama de
ful şantierului. Acum am atacat la Băiţa etc. Aceste măsuri, la REPREZENTANŢILOR greutăţile întîmpinate pînă acum) ■>u me
şi lucrări din etapa a doua şi am I. MÎRZA care se adaugă eforturile pentru OAMENILOR MUNCII DIN asigurării bazei furajere, care re­ şeful f
ORGANELE DE CONDUCERE
COLECTIVĂ
Creşterea productivităţii muncii Deva a iniţiat un sistem organi­
Comitetul
municipal
de
partid
zat, la nivel de municipiu, de
pregătire economică, politică si
(Urmare din pag. 1) datoreşte muncii liotărîle, conştiin­ fel pierdem timp preţios, transbor- juridică a reprezentanţilor oame­
cioase a oamenilor, modului cum darea vagoanelor fiind destul de nilor muncii din organele de con­
ne organizăm lucrul. E drept că pu­ greoaie. De asemenea, spaţiile în­ ducere colectivă, care se desfă­
scule, materiale, piese de schimb etc. tem să. facem mai mult. Aşteptăm guste ne creează greutăţi în aprovi­ şoară în două sesiuni : una de
Sigur, însă, că nu totul merge „sfoa­ să se modernizeze şi la noi unele zionarea cu materiale şi chiar în primăvară şi alta de toamnă. Te­
ră". Şi asta din mai multe motive, operaţii de lucru, cum ar fi nituirea activitatea efectivă de reparaţii. Este mele din programul pentru prima
dar pe două le consider eu cele mai prin sudură, sudura automată şi al­ adevărat însă că şi noi, toţi membrii sesiune, care începe astăzi, au ca
importante : neutilizarea denlină a tele. Atunci munca ne va fi mai comisiei, trebuie să acţionăm mai e- obiect dezvoltarea cunoştinţelor
timpului efectiv de muncă de către spornică". nergic pentru buna organizare a de politică economică, de legis­
toţi lucrătorii şi aprovizionarea de­ muncii, pentru ca fluxul tehnologic laţie a muncii şi economice, cu­
fectuoasă. în unele perioade. Am căutat un răspuns şi despre să curgă.. noaşterea drepturilor şi îndatori­
Referindu-se Ia modul în care sînt activitatea comisiei pentru probleme­ Ar mai fi de adăugat că nu toate rilor, a rolului reprezentanţilor
utilizate agregatele. ing. Inoehentie le organizării producţiei şi a muncii. cadrele tehnico-inginereşti din între­ oamenilor muncii în organele de
L-am aflat de Ia inginerul Veress
June ne spunea că indicele de fo­ prindere se preocupă în suficientă conducere colectivă, a probleme­
losire este de peste 85 la sută, dar Rudolf. şeful acestei comisii, pe care măsură pentru promovarea progre­ lor exercitării democraţiei socia­
că există posibilităţi de creştere în l-am întîlnit în secţia a IV-a mon­ sului tehnic şi perfecţionarea pro­ liste şi a obligaţiilor social»' ale
continuare. De exemplu, în secţia a taj — vagoane marfă, unde coordo­ ducţiei, că ordinea şi disciplina în întreprinderilor, ridicarea nivelu­
IlI-a mecanică — remarca subingi- na repararea unui nou tin de vagon muncă pot fi încă mult îmbunătă­ lui poliiico-ideologic şi de cultură
nerul Tuliu Bogdan — maşinile mari, -gondolă. „Cei 7 membri ai comi­ ţite. De aceea se impune ca activi­ generală. Cursurile se desfăşoară
de înaltă productivitate, sînt folosite siei acţionează după un plan de tatea polilico-educativă desfăşurată de două ori pe săptămînă, cile
intensiv, ne trei schimburi, dar une­ muncă, ce conţine obiective concrete de organizaţiile de partid, de sindi­ două ore, în lunile aprilie—mai
ori avariile ce se produc la maşinile de organizare a muncii — ne-a spus cat şi ale U.T.C. să fie concentrată şi septembrie—octombrie. Partici­
cu comandă automată îsi aşteaptă dînsul. Ne lovim însă de unele greu­ cu prioritate spre acele laturi ale pă ca lectori secretarii corniietu-
cam mult timp rezolvarea din cau­ tăţi provocate de întîrzierea în rea­ lui municipal de partid, cadrele
za lipsei pieselor de schimb (discuri, lizarea unor lucrări de investiţii. Mă producţiei care vizează creşterea tot cele mai bune din municipiu, în­
garnituri etc.). „Dacă noi reuşim să refer la faptul că vagoanele ee in­ mai accelerată a productivităţii, a deosebi care au absolvit cursurile
realizăm şl să depăşim Innar sar­ tră în reparaţie nu pot parcurge cu eficienţei economice a întreprinderii. CEPECA şi alte forme de spe­ La ferma de legume a I.P.I.L.F. Haţeg s-au i
cinile de nlan — sublinia tînărul lă­ uşurinţă fluxul lucrărilor necesare, cializare. cu arpagic pentru producerea cepei uscate.
cătuş Sabin Armeanca — aceasta se deoarece nu-s realizate liniile şi ast­ G. DINU
Cu toate terţele îa executarea Priorităţi pe ogoare în această săptă
lucrărilor agricole de primăvară La semănat La plantatei cartofilor în legumicultori
(Urmare clin pag. 1). cu, Constantin Cătănici, Ion Po- Există suficiente forţe şi mij­ Continuarea lucrărilor de pre­ Dosi s-a t
pescu, Nicolae Toader, Nicolae Prin folosirea cu randament loace pentru ca sarcina de plan­ gătire a terenului, semănatul de rit de lucr,
Mihăilă. Maria Grozav. Ana Mi- maxim a tractoarelor şi maşinilor urgenţă a morcovilor şi a celor­ cumulat o :
C.A.P. Aurel Vlaicu şi Geoagiu. hăilescu şi alţii. La săpatul în este necesar să se termine se­ tare a cartofilor pe cele 2 250 hec­ lalte rădăcinoase, îngrijirea răsa­ unele acţiui
.Şefii fermelor legumicole ne-au jurul pomilor si fertilizarea li­ mănatul sfeclei de zahăr şi sfe­ tare destinate culturii respective durilor şi a culturilor din solarii, soarta reco]
declarat : Ing. Vaier Oprean vezii este aşteptată însă impulsio­ clei furajere pe toate cele aproa­ în coonerativele agricole şi fer­ începerea plantării în cîmp a
(C.A.P. Geoagiu) : „Eforturile sînt narea lucrărilor. pe 2000 ha planificate. In scopul mele de stat să fie îndeplinită pî­ căpşunului şi a verzei, executarea carea poten
concentrate la semănatul rădăci- asigurării unei densităţi cores­ nă la sfîrşitul primei decade a a- lucrărilor necesare în vederea iri­ plantaţiilor.
noaselor pe 16 ha. la întreţinerea PE APUCATE... punzătoare de plante la hectar, cestei luni. Se cere, însă, o orga­ gării reprezintă principalele ac­ Pe primul
răsadurilor pe 1460 mp şi planta­ pentru a obţine producţiile sta­ nizare ireproşabilă a muncii în ţiuni cu care sînt confruntaţi le­ se situează
tul în cîmp al verzei timpurii, Acesta este stilul de muncă la bilite la ^ sfecla de zahăr, este toate unităţile cultivatoare, să se gumicultorii în această săptămî­ şi plantarea
în solar avem culturi de salată, C.A.P. Pi.şchinţi. Aici nu am gă­ indicat să se utilizeze discurile cu lucreze zi-lumină cu fiecare ma­ nă. Dat fiind volumul însemnat
ridichi şi varză timpurie. Avem sit un program concret din care 68 de orifieii şi pinioanele de şină de plantat. Realizarea şi de­ de lucrări ce trebuie efectuate, se planificate ]
30 cooperatori la aceste lucrări, să reiasă ce se lucrează, unde şi 16 x 22, astfel îneît numărul glo- păşirea normelor este condiţio­ cere o bună organizare, a muncii. vară. Coopc
printre care amintesc pe Cărăguţ cu ce forţe. Contabiltil şef, Maria merulelor la hectar să fie de nată hotărîtor de buna aprovizi­ Avînd asigurate seminţele nece­ Haţeg, Rom
Maria N., Elisabeta Dîncşorean, Groza, ne-a spus : „Sînt cîţiva 730 000. onare în cîmp cu seminţe. Odată sare, unităţile agricole coopera­ chemaţi să
Elena Albu, Elena I-Iomorodean, oameni la păşune. Acolo e şi pre­ cu sortarea cu deosebită grijă, tiste au datoria să urmărească ţele pentru
Maria Bulbucan şi alţii“. Intre factorii cu influenţă ho- pentru diminuarea deficitului de
şedintele, Aurelia Ştefan. Cei mai seminţe, tuberculii de dimensiuni respectarea graficelor de semănat ce le revin
Ing. Paul Govoreanu : „Răsadu­ mulţi oameni îşi lucrează viile ţărîtoare asupra recoltei un loc mai mari se vor tăia pe direcţie şi să nu facă nici o abatere de
rile se prezintă viguroase, bine din loturile în folosinţă persona­ important îl ocupă fertilizarea ia structura planificată pe culturi voltare a pi
dezvoltate. Cu varza am ieşit în lă". Nu e de mirare că, în aceas­ terenului şi pregătirea lui gră- longitudinală, numai aşa puţind şi suprafeţe. Evident, şefii ferme­ Conferinţa
cîmp. Am valorificat peste 2 000 tă situaţie, lucrările se desfăşoară dinărească prin nivelare şi folo­ asigura o bună răsărire. In raport lor sînt răspunzători direct de lor.
kg spanac. începem să recoltăm la voia întîmplării. sirea combinatorului. Totodată, de densităţile stabilite la hectar, încadrarea lucrărilor în epoca op­ Continuă !
şi salata din solar. La sistemul se _ va acorda atenţie respectării care să fie de peste 50 000 plan­ timă şi de realizarea lor în condi­ lucrările de
de irigaţii amenajările sînt ter­ DUPĂ ORA 10 ÎNCEPE LUCRUL adîncimii de semănat, care se face te,_ se vor regla cu atenţie maxi­ ţii calitativ superioare. Obţinerea săpatul între
minate pe toate cele 73 de hecta­ la 3 cm. mă toate maşinile de plantat. în unor răsaduri viguroase solicită o
re cuprinse în sistem' 1 . Avem de plantat 105 ha cu car­ Maximă grijă se impune şi la unităţile unde concomitent cu se­ în jurul acc
tofi Ia C.A.P. Ostrov — ne-a spus mănatul se face şi încorporarea îngrijire atentă a plantelor, căli- în cadrul g
rea acestora şi efectuarea repica-
AMPLA MOBILIZARE şeful secţiei de mecanizare, Ion însămînţarea plantelor de nutreţ, îngrăşămintelor chimice în sol, tului la un riumăr cit mai mare se cere să s
Tipuriţă. De-abia realizăm norma respectiv a ghizdeiului şi trifolie- se va avea în vedere ca acestea
în livada C.A.P. Romoşel am zilnică pe fiecare maşină de nelor în cultură ascunsă. să fie transportate din vreme la de fire. Condiţiile climatice sînt rilă îngrijiri
găsit la lucru 18 tractoare şi pes­ plantat, deoarece lucrul în cîmp Realizarea în condiţii calitativ capătul tarlalelor pentru a nu favorabile ieşirii în cîmp cu milor răzleţ:
răsadurile de varză timpurie şi
te 70 de cooperatori. Se lucra la începe după ora 10, nefiind asi­ înregistra goluri în funcţionarea gulioare pe toate cele 25 ha plani­ tătilor agric
scarificaţ, arat, discuit şi săpatul gurat transportul seminţei în superioare a lucrării de semănat maşinilor. ficate. laie comuna',
gropilor pentru îndesirea planta­ cîmp. S-ar putea să facem 5—6 necesită prezenţa zi de zi în Deoarece mai sînt cooperaiive
ţiei. Am notat cîteva nume de. ha cu fiecare maşină dacă s-ar cîmp a specialiştilor din unităţi, agricole unde nu s-au asigurat în De acută actualitate este im­ rească îndea
mecanizatori : Cornel Beca, Vasi­ înlătura acest neajuns. care să supravegheze respectarea totalitate seminţele necesare, se pulsionarea amenajărilor pentru rializează ol
le Potinteu, Ion Fugarii, Zeii impune cu acuitate procurarea a- irigaţii, avînd în vedere că în rile în prol
Herman, Pavel Paraschiv, precum N. TIRCOB întocmai a tehnologiilor stabilite cestora pentru a nu întîrzia plan­ această perioadă se frece la plan­
şi de cooperatorii Nicolae Tara.ş- T. NîCOARĂ . pentru fiecare cultură. tatul. tarea răsadurilor în cîmp. dezvoltarea