Page 9 - Drumul_socialismului_1976_06
P. 9

Prolefari din foaîe tarile, unifi-vâ!

                                                                                                                                                    ANUL XXVIII


                                                                                                                                                     NR. 6118



                                                                                                                                                       MARjl,
                                                                                                                                                      8 lUNfE

                                                                                                                                                        1976

                                                                                                                                                8 PAGINI - 50 SÂNI





                   Expunerea tovarăşului 1C0LÂE C


                      la Congresul educaţiei politice şi  al culturii


                  socialiste—document programatic  cu ample



                          şi profunde semnificaţii pentru  o lungă


                                    perspectivă constructivă





                    „FORMAREA  OMULUI  NOU,  CONSTRUCTOR  CONŞTIENT  AL  CELEI
            MAI  DREPTE  ORÎNDUIRI  SOCIALE,  CONSTITUIE  CEA  MAI  MARE  SI  MAI
            COMPLEXĂ  SARCINĂ,  CEA  MAI  NOBILĂ  RĂSPUNDERE,  ÎNDATORIREA  RE­
            VOLUŢIONARĂ  DE  ONOARE  A  PARTIDULUI  NOSTRU  COMUNIST.  TOCMAI
            DE  ACEEA  ESTE  NECESAR  CA  ÎN  ACEST  DOMENIU  SĂ  ACTiONĂM  ÎN  MOD
            ORGANIZAT, PE BAZA UNOR ORIENTĂRI DE PERSPECTIVĂ CLARE, ŞTIIN-
            T'FICE".                           N I C O L A E     C E A U Ş E S C U
                                              (DIN  CUVINTAREA  ROSTITA  LA  ÎNCHEIEREA  LUCRĂ­
                                            RILOR  CONGRESULUI  EDUCAŢIEI  POLITICE  ŞI  AL  CUL­
                                            TURII SOCIALISTE).


         Congresul  educaţiei  politice  şi  al   luţionară  a  întregii  societăţi,  ridi­  de  producţie.  «Ideile,  nivelul  do
       culturii  socialiste,  definit,  pe  drept   carea  patriei  noastre  pe  noi  culmi   cunoaştere  şi  cultură,  gradul  de
       cuvînt,  ca  eveniment  de  însemnă­  de progres şi civilizaţie.  dezvoltare  a  conştiinţei  —  subli­
       tate  crucială  în  tumultuoasa  acti­  In  cuprinzătoarea  sa  expunere,   niază  în  expunerea  sa  tovarăşul
       vitate  creatoare  desfăşurată  do  în­  tovarăşul  Nicolae  Ceauşescu  rea­  Nicolae  Ceauşescu  —  se  manifestă
       tregul  nostru  popor,  sub  conduce­  firmă  cu  deosebită  forţă  dc  con­  astfel  ca  o  puternică  forţă  mate­
        rea  partidului,  pentru  făurirea  so­  vingere  concepţia,  orientările  şi   rială  în  transformarea  revoluţio­
        cialismului  şi  comunismului,  s-a   concluziile  Partidului  Comunist  Ro­  nară a societăţii, în asigurarea pro­
        desfăşurat  sub  puternicul  impuls  mân  asupra  bogatei  şi  zbuciumatei   gresului general al umanităţii".
        al  expunerii  magistrale  a  tova­  istorii  a  formării  şi  dezvoltării   O  deosebită  însemnătate  pentru
        răşului  Nicolae  Ceauşescu,  secretar   poporului  român,  legităţilor  şi  fac­  membrii  de  partid,  pentru  tinferi,
        general  al  partidului,  preşedintele   torilor  care  au  determinat  şi  in­  pentru  întregul  nostru  popor  o  are
        Republicii Socialiste România.  fluenţat  acest  proces  îndelungat  şi   răscoliloaren   evocare   prezentată
         Primul  congres  avînd  ca  obiect   anevoios,  asupra  unor  probleme   de  secretarul  general  al  partidului
        de  analiză  vasta  problematică  a   cardinale  ale  politicii  interne  şi  ex­  asupra  istoriei  formării  şi  dezvol­
        formării  şi  educării  omului  nou,   terne  a  partidului  şi  statului  nos­  tării  poporului  nostru  din  cele  mai
        constructor  conştient  al  socialis­  tru,  precum  şi  asupra  unora  din   vechi  timpuri,  demonstrînd  eloc­
                                        cele  mai  stringente  probleme  ale
        mului,  desfăşurat  sub  egida  Con­  lumii contemporane.       vent  că  istoria  poporului  român   Bilanţ îimifleîiior pentru colectivităţiSe
        siliului  Naţional  al  Frontului  Uni­  Partidul  Comunist  Român  por­  este  istoria  dezvoltării  forţelor  de
        tăţii  Socialiste,  a  fost  precedat  de   neşte,  în  întreaga  sa  activitate,  de   producţie,  a  relaţiilor  de  produc­
        dezbateri  analitice,  laborioase,  în   la  concepţia  materialismului  dia­  ţie  şi  sociale,  a  luptelor  de  elibe­
        întregul  partid,  în  toate  organiza­  lectic  şi  istoric,  de  la  adevărurile   rare  socială  şi  naţională,  împotriva   de muncă huuedorene in îndeplinirea
        ţiile  de  masă  şi  obşteşti,  precum   confirmate  de  evoluţia  omenirii,   cotropirii  şi  dominaţiei  străine,
        şi  de  o  activitate  politico-ideolo-   potrivit  căreia  dezvoltarea  forţelor   pentru  libertate  şi  neatîrnare.  A-
        gică  şi  cultural-educativă  fără  pre­  de  producţie  este  determinantă  atit   naliza,  etapă  cu  etapă,  a  acestui   planului şi angajamentelor
        cedent  prin  amploare  şi  varietate.   pentru  caracterul  relaţiilor  de  pro­  proces,  milenar,  zbuciumat  şi  ane­
        Astfel,  pregătirea  congresului  s-a   ducţie,  cit  şi  pentru  concepţiile   voios,  în  care  împlinirile  s-au
        transformat  într-o  puternică  mani­  politice  şi  filozofice,  nivelul  gîndi-   succedat  cu  vicisitudini,  este  stră­
        festare  a  voinţei  şi  hotărîrii  tutu­  rii  şi  conştiinţei  oamenilor,  pentru   bătută  ca  un  fir  roşu  de  aprecie­  in întrecerea socialistă
        ror  celor  ce  muncesc  în  acest  im­  progresul  general  al  societăţii.  In   rile  partidului  nostru,  de  conclu­
        portant  domeniu  al  vieţii  sociale,   acelaşi  timp,  concordanta  relaţii­  ziile  şi  învăţămintele  ce  se  des­
        de  a  milita  neabătut  pentru  înfăp­  lor  de  producţie  şi  sociale  cu  for­  prind  '  pentru  activitatea  teoretică   •  FACIND  BILANŢUL  PE  S  LUNI,  VUL  .DE  MUNCITORI,  INGINERI  SI
        tuirea  politicii  partidului,  pentru   ţele  de  producţie,  lărgirea  conti­  şi practică, pentru organizaţiile de  COLECTIVELE  DE  MUNCA  DIN  JU­  TEHNICIENI  AL  I.  V.  CALAN,  AU
                                                                                                        DEŢ  au  satisfacţia  de  a  raporta  noi  .  DEVENIT  FAPTE  CONCRETE.  Ast­
        a  face  din  activitatea  politică  şi   nuă  a  orizontului  cunoaşterii  exer­               succese  care  atestă  dezvoltarea  con­  fel,  datorită  bunei  organizări  a  pro­
        cultural-educativă  o  puternică  for­  cită  o  puternică  influenţă  dinami­                  tinuă  a  întrecerii  socialiste  pentru  ducţiei  şl  a  muncii,  folosirii  cu  ran­
        ţă  motrice  în  transformarea  revo­  zatoare asupra progresului forţelor  (Continuare in pag. a 2-a)  realizarea  şi  depăşirea  sarcinilor  de  dament  sporit  a  agregatelor  siderur­
                                                                                                        plan  pe  anul  1976,  succese  ce  repre­  gice,  a  capacităţilor  şi  suprafeţelor  de
                                                                                                        zintă  contribuţii  de  seamă  la  înflo­  producţie  în  turnătorii,  îmbunătăţirii
                                                                                                        rirea  economiei  naţionale,  la  accele­  tehnologiilor  de  fabricaţie  şi  aprovi­
                                                                                                        rarea  procesului  de  edificare  a  so­  zionării   corespunzătoare   a   locurilor
                                                                                                        cietăţii  socialiste  multilateral  dezvol­  de  muncă,  s-a  reuşit  ca  in  primele  5
                                                                                                        tate.                          luni  să  se  producă  peste  plan  mai
                                                                                                         Aşa  cum  comunicam  în  ziarul  tre­  mult  de  2  500  tone  fontă  cenuşie,  faţă
                                                                                                        cut,  industria  judeţului  şl-a  îndepli-  "  de  1  000  tone  cit  prevedea  angaja­
                                                                                                        nit  planul  pe  5  luni  cu  3  zile  mai  mentul  anual,  3100  tone  cocs  fluidi­
                                                                                                        devreme.  La  acest  succes  a  contribuit  zat  şi  semicocs,  2  765  tone  piese  tur­
                                                                                                        în  măsură  hotăritoare  depăşirea  sar­  nate  din  fontă,  din  care  1  900  tone
                                                                                                        cinii   de   creştere   a   productivităţii  utilaj  de  turnare  pentru  oţelării  şi
                                                                                                        muncii cu 1 980 lel/lucrălor.  320  tone  cilindri  de  laminor.  Hărni­
                                                                                                         In  produse  fizice,  aportul  suplimen­  cia  acestui  colectiv  se  reflectă  şl  în
                                                                                                        tar  ai  economiei  judeţului  din  aceas­  depăşirea  planului  la  producţia  glo­
                                                                                                        tă  perioadă  s-a  materializat  în  64  bală  eu  2,8  milioane  lei,  Ia  producţia
                                                                                                        milioane  kWh  energie  electrică,  96  000  marfă  eu  4,4  milioane  lei,  în  creşterea
                                                                                                        tone  de  cărbune  net,  43  000  tone  fon­  productivităţii   muncii  planificate  cu
                                                                                                        tă,  30  000  tone  oţel,  16  ooo  tone  lami­  247  lei/angajat  şi  in  realizarea  unui
                                                                                                        nate,  3  900  mc  prefabricate,  6  400  hl  beneficiu  suplimentar  de  9,3  milioane
                                                                                                        lapte  pentru  consum,  270  tone  prepa­  lei la total activitate.
                                                                                                        rate din carne şi alte produse.
                                                                                                         Relevant  pentru  dinamismul  econo­  •  LUCRATORII  DIN  DOMENIUL
                                                                                                        miei  judeţului  nostru  este  faptul  că,   SILVICULTURII  au  înscris  şi  el  im­
                                                                                                        faţă  de  perioada  corespunzătoare  a   portante  realizări  pe  panoul  de  o-
                                                                                                                                       noare  al  Întrecerii  socialiste.  Intre
                                                                                                        anului  trecut,  s-a  obţinut  o  creştere
                                                                                                        a  producţiei  industriale  de  692  mi­  aceste  realizări  se  numără  depăşirea
                                                                                                        lioane Ici.                    planului  anual  de  împădurire  cu  250
                                                                                                                                       ha,  la  culturi  în  pepiniere  cu  80  ari,
                                                                                                          o  IN  ÎNTRECEREA  DINTRE  EX­  iar  la  culturi  In  solarii  cu  148  mp.
                                                                                                        PLOATĂRILE  MINIERE  DIN  VALEA  Un  succes  de  prestigiu  pentru  silvi­
                                                                                                        JIULUI  concurează  pentru  primul  loc  cultorii  din  judeţul  nostru  este  depă­
                                                                                                        şi  iniţiatorii  întrecerii  pe  ramură  —  şirea  planului  de  investiţii  aferent
                                                                                                        minerii  din  Vulcan  —  şi  cei  de  la  perioadei  cu  peste  1,8  milioane  ici.
                                                                                                        Uricani.  Cele  două  colective  au  ex­  Fruntaşe  pe  Inspectoratul  silvic  ju­
                                                                                                        tras  în  plus  aproape  14  000  tone  de  deţean  sînt  colectivele  ocoalelor  Lu-
                                                                                                        cărbune  fiecare.  Pe  locurile  următoa­  penl,  Pul  şl  Haţeg,  care  au  adus  cea
                                                                                                        re  se  află  minerii  de  la  Petrlla,  Pa-  mai  mare  contribuţie  la  realizarea  şl
                                                                                                        roşeni şi Lonea.               depăşirea  indicatorilor  de  plan  şl  a
                                                                                                          O  COLECTIVUL  FABRICII  DE  PRO­  angajamentelor.
                                                                                                        DUSE  REFRACTARE  BA  RU  A  ÎNDE­
                                                                                                        PLINIT  PLANUL  SEMESTRIAL,  la  2   «  LA  LOC  DE  FRUNTE  $1  -A  ÎN­
                                                                                                        iunie,  la  producţia  globală  şi  la  5  iu­  SCRIS  NUMELE  PE  PANOUL  DE
                                                                                                                                       ONOARE  şi  colectivul  C.L.F.  Ilia,  ca­
                                                                                                        nie  ia  producţia  marfă.  La  toate  sor­
                                                                                                        timentele  de  produse  au  fost  depă­  re  a  depăşit  planul  de  contractări  şi
                                                                                                        şite  sarcinile  de  plan.  Succesul  obţi­  achiziţii  de  legume  pe  5  luni  cu
                                                                                                                                       430  000  lei,  la  producţie  cu  139  000  lei,
                                                                                                        nut  —  este  prima  unitate  industrială
                                                                                                        care  anunţă  realizarea  planului  se­  la  desfacere  eu  60  000  lei,  iar  sarci­
                                                                                                        mestrial  —  are  la  bază,  în  principal,   nile  de  plan  la  export  eu  315  000  lei.
                                                                                                        atingerea  cu  4  luni  mai  devreme  (din  In  obţinerea  acestor  realizări  şi-au
                                                                                                        luna  februarie  a.c.)  a  capacităţii  de  adus  contribuţia  Nicolae  Creţu,  şeful
                                                                                                        producţie  la  noua  secţie  de  prafuri  centrului,  Petru  Suciu,  secretarul  or­
                                                                                                        exoterme,                      ganizaţiei  de  partid,  Nicoiae  Petric,
                                                                                                          «  ANGAJAMENTELE  ASUMATE  IN  Eiminic  Cicel,  Tralan  Buştea  şl  alţi
                                                                                                        ÎNTRECERE DE CĂTRE COLECTI­     angajaţi.
                     In timpul desfăşurării lucrărilor Congresului educaţiei politice şi al culturii socialiste.
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14