Page 5 - Drumul_socialismului_1976_10
P. 5

i © MARTI, 5 OCTOMBRIE 1976                                                                                                                                          Pag. 5






                 | „ÎNCHIS. PRIMIM MARFĂ !“ ţ,
                  \  Deşi  este  cunoscut  de  că-  \                          PERFECŢIONAREA ACTIVITĂŢII CONSILIILOR POPULARE
                  k tre şefii de depozite şi res- ţ
                  ? ponsabilii unităţilor comercia- ,
                  ' le că aprovizionarea magazi- J
       . !•      \ .nelor se face in afara orelor \                 Adunările cetăţeneşti—organisme ■ sare aeipră participarea
   SQGlmilSÎci    l  de program, totuşi, în multe l
  ------------------------- *  locuri magazinele întîmpină /               maselor la conducerea treburilor de stat şi obşteşti
      ■    ,     ţ pe cumpărători cu uşile pe 1
   UifîSSSSBlfSS   {  care scrie :  „închis. Primim i
   WCSSUaBuG      j  „,„,4-1.   t „;  |„   „,„i„   1 n >  Instituţionalizarea   adunărilor   şi   înfăptuirea   programelor   de   nări  ale  cetăţenilor  pe  sate  şi   supuse  dezbaterii  publice,  sub-
                     iiiuiiu . jui, iu oreiu iu,ou, i
                                                                                                     executarea
     educaţie        magazinele de galanterie nr. *«.  cetăţeneşti  prin  Legea  de  or­  măsuri   ’   şi  privind  bune   condi-   la  nivel  de  comună  schiţa  de   liniindu-se   sarcinile   ce   revin
                                                                                                                                                 locuitorilor  din  -comuna  noas­
                                                                                                                 sistematizare,  planul  de  dezvol­
                     6 şi mercerie din Hunedoara ţ  ganizare  şi  funcţionare  a  con­
                                                                                  la
                                                                                               în
                                                                                     timp
                     erau închise. Primeau marfă, i  siliilor   populare   —   organisme   ţiuni   a   lucrărilor   agricole,   tare  economico-socială  în  pro­  tră în traducere'a lor în viaţă.
  deosebi  a  celor   Aşa se întîmplă şi în alte o- ?   care   asigură   participarea   di­  dezvoltarea   zootehniei,   pomi-   fil  teritorial  pe  perioada  1976—   Adunările   cetăţeneşti   —   a-
                                                                                                                                                                              ;
  tinerilor.   Rezul-   raşe ale judeţului. De ce nu 1  rectă,   nemijlocită   a   maselor,   culturii,   legumiculturii,   amena­  1980,   precum   şi   programele   cest  cadru  larg  democratic  şi  j
  ie  sînt  bune,  de   se respectă o măsură bună, ţ   la  conducerea  treburilor  de  stat   jarea   bazinelor   hidrografice,   privind   creştere    animalelor,   reprezentativ   —   asigură   par­
                                                                                                                                 a
  lui  am  dat  m.ai   luată  mai  de  mult,  şî  care  i   şi  obşteşti  —  este  o  expresie   dezvoltarea   patrimoniului   fo­  legumicultura,   fondul   forestier,   ticiparea   activă   şi   efectivă   a
  ■ne  de  cărbune   vine în sprijinul servirii cetă- '  a  largului  democratism  al  orîn-   restier,   îmbunătăţiri   funciare   îmbunătăţirile  funciare  ş.a.  La   maselor  la  conducerea  treburi­
  avem  cam  multe   tenilor ?                 ţ  duirii  noastre  socialiste.  Adu­  şi   altele.   De   asemenea,   ele.   adoptarea   acestora   de   către   lor   obşeşti   şi   controlul   po­
   50...                                          nările   cetăţeneşti   au   menirea   .  ascultă  şi  dezbat  rapoarte  asu­  consiliul   popular   s-a   ţinut   porului  asupra  activităţii  orga­
  omon,  şei  de  bri-     „FANTOMELE"            să  asigure   participarea  mase­  pra   activităţii   desfăşurate   de   seamă  de  propunerile  şi-  obser­  nelor  locale  ale  puterii  şi  admi-  ,
   :  Aşa-i  cum  zi-      DIN PLANTAŢIE       ţ  lor,   intr-un   cadru   organizat,   consiliul  popular,  dări  de  sea­  vaţiile făcute de cetăţeni.  nistraţiei  de  stat.  în  acest  |
  ?  oameni  trebuie                              la  dezbaterea  problemelor  prin­  mă  din  partea  delegaţilor  să­  De  curînd  au  avut  loc  adu­  fel  se  -asigură  îndeplinirea  o-;
  Sntîi foarte bine \                          k  cipale   ale   dezvoltării   econo-   teşti   ai   consiliului   popular,   nări  populare  ale  cetăţenilor  în   perativă  şi  eficientă  a  atribu-  j
  . să procedezi cu l  Constantin Bîrna, în călită- ^  mico-sociale   a   localităţilor.   hotărîri,  potrivit  legii,  în  pro­  care  s-a  dezbătut  şi  votat  con­  ţiilor   ce   ‘revin   consiliului   I
    _.............. .
  sincer  :  unora  le  .   tea sa de pădurar la Consi- i   Ele  sînt  chemate  să  îndepli­  bleme   privind   realizarea   unor   tribuţia  în  muncă  şi  în  bani   popular  în  -conducerea,  organi-  i
  tora  cu  aspi'ime,  1  liul popular comunal Crişcior, *  nească  o  serie  de  sarcini  în  ce   lucrări   de   interes   obştesc,   a  locuitorilor  pe  1977.  In  a-   zarea  şi  planificarea  economi- 1
  oameni de toate ţ  trebuie să facă şi pontajul ţ   priveşte   elaborarea,   dezbate­  elaborarea  schiţelor  de  sistema­  ceste   adunări   s-au   prezentat   ei,  în  traducerea  în  viaţă  ai
                     oamenilor care lucrează în ţ  rea  şi  adoptare   planului  dez­  tizare,  asigurarea  pazei  bunuri­  informări   privind   realizarea   politicii   generale   â   partidului
                                                                a
       *: ae-,brigadă, 1  plantaţii. Pe pădurar îl mun- J  voltării   economico-sociale   în   lor,  gospodărirea  fondului  sil­  sarcinilor,  au  fost  făcute  unele   şi statului nostru.
       ,,,ii: La noi în ţ  cea însă o idee : cum să cîş- >   profil   teri-oriei,   în   stabilirea   vic şi a păşunilor comunale.  precizări  în  legătură  cu  legile
     ,r pentru fiecare i   tige mai  mult, fără nici o  modalităţilor  şi  a  măsurilor  de   In comuna noastră au fost   adoptate  de  ultima  sesiune  a   IOAN FILIP
    .nar, decadal, zii- 1  trudă ? Pînă la urmă a găsit   îndeplinire a lui, în elaborarea  dezbătute şi aprobate în adu­  M. A. N. şi proiectele de legi  primarul comunei Rapoltu Mare
     inceşte, cît cîşti- ţ  ce căuta. A pontat 10 oameni
  ne, de cînd apli- t fictiv. „Fantomele" nu au ri-
  ie simte o pasio-
  între minerii din \                                   0 ACŢIUNE REUŞITĂ DE CRUCE ROŞIE
  rigada noastră şi >                                                                                                            Calitatea servirii — un
  la investiţii.   ţ                                In   ziua   de'   28   septembrie   Pădurean,   Nicolae Schramer,
  îdintele  comitetu-  .                           a.  c.  s-a  desfăşurat  în  oraşul   Iuliu   Piscoi,   Daniel   Marconi,
  pe  mină  :  „Bri-  i                            Simeria  o  acţiune  de  recoltare   Ioan Sauer, Maria Pop etc.          imperativ major al comerţului!
  ie  şi  educaţie  so-  ţ   postat că Bîrna le încasa ba­  a  sîngelui  de  la  donatori  vo­  La  buna  pregătire  a  acţiunii
  e  acum  un  bun  i   nii. Şi totuşi cineva nu a fost   luntari   din   Complexul   C.F.R.   s-a  remarcat  aportul  medicilor   Dezvoltarea  continuă  a  reţelei  Dînsa  plecase  după  cumpărături  la
  s  îl  păstrăm  şi-l  1   de acord ca pădurarul să În­  Ca  rezultat  al  intensei  acţiuni   Tiberiu   Dclapeta,   Adrian   Spi-  comerţului  de  stat,  îmbunătăţirea  magazinul  alimentar,  la  aprozar  şi
  :ijă.  îl  dezvoltăm  ţ   caseze peste 4 000 lei fără   de  mobilizare  efectuată  în  săp-   ciuc,  Nicolae  Schutz,  a  asis­  aprovizionării  unităţilor  au  creat  apoi  la\pîine.  S-a  scuzat  astfel:
                                                                                                                                                „Vin  dimineăţa  la  ora  6  şi  nu  pot
  tă  în  munca  pro-  i   să mişte un deget. Acum are   tămîna  Crucii  Roşii  de  către   tentului  Ioan  Rădulga,  a  ve­  condiţii  pentru  creşterea  volumu­
                                                                                                                lui  de  produse  desfăcute  populaţiei  să-mi  cumpăr  mîncare".  Noi  repli­
  icarea  oamenilor.  >   la ce reflecta.          personalul   medico-sanitar   şi   chiului  activist  de  Cruce  Roşie   şi  o  servire  mai  promptă,  civiliza­  căm  :  De  seara  nu  se  poate  faca.j
  acum  mai  multă  \                              activul  de  Cruce  Roşie,  s-au   Ioan Pîrvu   de la I.M.M.R.,  tă,  a  cumpărătorilor.  Calitatea  ser­  pacheţelul?  Oare  siderurgiştii,  mi-i
  ir   oamenii   din   t   AMICI LA UN PAHAR       putut  recolta  77  prize  de  sînge,   donator şi el.       virii,  însă,  în  multe  unităţi  comer­  neri-i,  alţi  oameni  pleacă  în  timpul.]
  •mează  cu  încre-  /                            din  care  44  de  la  angajaţi  ai   In  momentul  de  faţă  întrea­  ciale  lasă  încă  de  dorit.  Lipsurile  serviciului  prin  oraş,  după  mîn- 1
  slu  :  conducerea  \                            I.M.M.R.,  20  de  la  lucrători  ai   ga atenţie   se îndreaptă spre  se  datoresc  şi  unor  responsabili  de   care ?
                                                                                                                                                 La  cofetăria  „Garofiţa"  din  Hu-.
  licitat  brigadieru-  l   Ionel Augustin şi Lazăr   Staţiei   C.F.R.   Simeria   Triaj.   pregătirea   viitoarelor donări  magazine  care  nu-şi  fac  cu  priso­  nedoara  există  o  bună  aprovizio­
  Solomon  să  vină  /  Balşa s-au cunoscut întîm-   Cu  această  ocazie  Ioan  Pepe-   de  sînge,  cea  din  19  octombrie   sinţă  datoria,  nu  respectă  obliga­
                                                                                                                ţiile  ce  le  revin  in  unităţile  cele  nare  cu  toate  cele  necesare,  spe- 1
  zi,  peste  program,  \  plător, la bufetul „Expres"   nar  şi  Gheorghe  Casoni  au  do­  de  la  Sîntandrei  şi  cea  din  18   conduc.  Susţinem  cele  argumentate   cifice  unei  asemenea  -unităţi.  Din
  itarea  unei  situa-  1  din Brad. Firi deschise, au   nat  sînge  pentru  a  cincispre­  noiembrie  din  Complexul  C.F.R.  mai  sus  cu  .  cîteva  exemple  con­  păcate,  aici,  nu  poţi  vedea  un  co­
  .  La  rindul  său,  ?  devenit repede amici. Şi cum   zecea  oară,  Ioan  Aron  pentru   Simeria.            crete.                          pil,  o  femeie,  servind  o  prăjitură..
  itat  de  vorbă  cu  }  un pahar invită Ja altul, I.                                    Dr. CORNEL STOICA       Magazinul  auto-moto  nr.  65  Hu­  Cei  care  doresc  trebuie  să  le.  ia  .a-j
  puns.  cu  toţii  che-  ţ   Augustin, generos, i-a dat la   a   douăsprezecea   oară,   mai   preşedintele Comisiei de  nedoara-  E  trecut  de  ora  9  şi  în  casă.  In  sală,  pe  toa-te  mesele  au!
  de  lucruri  a  fost   L. Balşa bani să mai ia „o   multe  persoane  aflîndu-se  acum   Cruce roşie a oraşului   magazin  sînt  doar  cîţiva  cumpără­  pus  stăpînire  fumătorii.  Se  fumează  ,
  i.            '  T  tură".  Dar  acesta  a  plecat   la a zecea donare : Gheorghe             Simeria         tori.  O  vînzătoare  brunetă,  cu  un  ca  în  tavernă.  Se  vinde  doar  cafea  |
                                                                                                                                                şi  ţigări.  Responsabila  Maria  Albu  j
  ,  secretarul  corni-  k   cu  banii în  buzunar.  Păgu- ţ                                                    picior  pe  o  ladă,  fumează  şi,  ner­  se  mira  că  noi  nu  ştim  că  în  tot!
                                                                                                                voasă,  explică  unui  bărbat  ce  neîn­
  i  al  minei  :  Ar  fi  ?   basul  s-a  luat  după  el  pe  ^                                                ţelegător  e  un  tip  care,  deşi  l-a  oraşul  cofetăriile  au  pus  localurile  |
  la  mina  unde  a  1                                                                                          servit  ou  cauciucuri  şi  alte  piese,  lor  doar  la  dispoziţia  fumătorilor';
  iţiativa   „Brigada   ţ   stradă, unde „amicii" de pa- )                                                      acum  a  uitat  serviciile  făcute.  In  şi  a  doritorilor  de  cafea  !  Factoriij
  i  educaţie  socia-  ,   har au făcut un scandal „ca i                                                        ajutorul  ei  vine  şi  cealaltă  vînză­  răspunzători  din  comerţul  munici­
  vreo  formaţie  de  1   la carte". Pentru sîrguinţa lor /                                                     toare.  Taifas  în  toată  regula  !'  Du­  piului  Hunedoara  trebuie  să  inter-.
  ro  fi  preluat.  Pen-  ţ   de a se da in spectacol, mi- !                                                    pă  tejghea,  numai  chişloace  şi  be­  vină  de  urgenţă  pentru  ca  şi  cofe­
  condiţiile  efecti-  i   liţia i-a recompensat pe loc. ţ                                                      ţe  de  chibrituri.  Nici  nu  am  ştiut  tăriile  să-şi  păstreze  pr-ofiluil.  Alt­
  imin-uat  mina  Lo-  '                                                                                        ce  să  credem,  o  fi  fumat  vînzătoa-  fel, să le schimbe firma !
                                                                                                                rea  atîtea  ţigări  sau  nici  nu  s-a
                                                                                                                                                 Ţinuta  lucrătorului  din  comerţ,
  iză  lună  de  lună  \   CÎND NU SE RESPECTA                                                                  măturat  seara,  la  închiderea  uni­  solicitudinea  sa,  fac  parte  Integrau-!
  m,  dacă  numărul           LEGEA...         ţ                                                                 tăţii.  Am  intrat  la  tovarăşa  res­  tă  din  calitatea  servirii.  Deşi  fie­
  otivate   a   scăzut                         ţ                                                                ponsabilă  Viorica  Spiridonidis,  ca­  care  lucrător  are  obligaţia  să  poar-.
  cel  al  abaterilor                                                                                            re  tocmai  dădea  dirpmul  unui  om,  te  ecuson  vizibil,  mulţi  nu  o  fac  -
  al  accidentelor  de   Contrar Legii nr. 7/71 şi a ţ                                                           cu  o  cutie  de  carton  în  braţe,  pe  şi  folosesc  tot  felul  de  şiretlicuri  1 1
  trecerea  socialistă   regulamentului elaborat de                                                              uşa  din  dos.  întrebăm  de  ce  vânză­  La  magazinul  de  încălţăminte  din
  nai  dinamică,  toa-   U.N.C.A.P., conducerea C.A.P.                                                           toarele  n-au  ecusoane.  „Or  fi  ui­  Piaţa  George  Eneseu,  din  3  vînză-'
                                                                                                                 tat  să  şi  le  pună".  De  ce  este  atîta  toare, doar una avea ecuson, la ma­
  roade elocvente,   Zdrapţi a angajat pe Graţian                                                                lipsă  de  solicitudine  faţă  de  cum­  gazinul  de  galanterie  două  vînză­
  .e  acestei  iniţiati-   Sturza şi George. Boglea la                                                           părători,  de  ce  se  fumează  şi  este  toare  mascau  ecusonul  cu  gulerul
  maţele  ei  noi  ne   secţia anexă, cu jumătate de                                                             dezordine  ?  „Măturăm  imediat,  ier-  halatului,  iar  la  magazinul  eleetro- 1
  :  realizăm  ritmic   normă pentru a confecţiona                                                               taţi-ne,  mai  greşim  şi  noi".  Răs­  tehnic  le  aveau  în  buaunaru-l  de  la  i
  îtă,  să  ne  creştem   la diferiţi cetăţeni porţi si                                                          punsuri  „ferme",’  date  de  un  res­  halat  şi  se  vedea  doar  marginea  de  I
  îine  al  minei.  Si-   garduri din fier, deşi ei sînt                                                         ponsabil  în  unitatea  căruia  tronea­  sus i „Electrotehnic".
                                                                                                                                                  Sînt  cîteva  exemple  din  cele  care
   i  merge  strună   şi angajaţi ai I.M. Barza. Cei                                                             ză  indolenţa  şi  dezordinea.  (Şi  în   le-am   desprins   din   carneţelele
  i  la  toate  Sectoa-   doi, drept „recunoştinţă" pen­                                                         magazie era gunoi !).          noastre.  Le  supunem  spre  analiză
                                                                                                                  Ora  10,25.  Responsabila  (!)  tu­
  irigăzile.  Mai  sînt   tru  bunăvoinţa  conducerii                                                            tungeriei  nr.  68  din  Hunedoara,  organelor  comerciale  în  drept  dkD
                                               (
  isuri,   probleme,   C.A.P., nu au înregistrat toa-                                                           Steluţa  Sina.ciu,  punea  lacătul  pe  municipiul Hunedoara.
  iţiativă  noi  avem   ţ te comenzile prejudiciind co-                                                          uşă.  Citim  orarul.  Scria  clar  că  u-
  pentru  îndeplini-   i operativa agricolă cu peste   Deva — vedere din Micro 15. Noi blocuri şi spaţii comerciale puse la   nitatea  trebuia  să  fie  deschisă  pî­  SABIN CERBU
  le  plan  şi.  a  anga-   1 5 000 lei. Acum regretă fapta i   dispoziţia populaţiei.     Foto : VIRGIL ONOIU  nă seara tîrziu, fără întrerupere.              ION CIOCLE1
 nţă al angajaţilor. ş lor. Şi au de ce I      ■ ® © ® o ® © o © © © © © © ® © © © © 0 © © o © o © o © © © @ © © © © @ ® o © ® © a 0 ® « 9 © ® © © a ® e ®  ©  ®  © ® © © o © © e © © i $ a © @ ©
  itruu'idicarea   gra-
  idâ organizată de   S NU RESPECTAT! ORARUL ?          Schimb de experienţă cu cadrele de                                  ÎN SPIRITUL LEGII SISTEMATIZĂRII
  RU GHEONEA       \
                       Pe uşa unităţii de legume i                                                                   Toate  construcţiile  trebuie  realizate  cu
                     şi fructe nr. 4, str. Progresul, ,   conducere din administraţiile financiare
                     din Deva, orarul arată clar : '                                                                respectarea strictă a prevederilor legale
  ia  si  ■  însilozarea  i   deschis de la ora 7,00. U-
   întregii  producţii  *   nitatea se deschide însă la   In  zilele  de  28  şi  29  septembrie  a.c.   părtăşit  din  experienţa  proprie.  Toţi   In  acţiunea  de  sistematizare  a  lo­  lucrări fără documentaţii şi fără au­
  asemenea  dezidera-                             a  avut  loc  la  Deva  un  schimb  de   reprezentanţii  judeţelor  participante   calităţilor  şi  de  construcţii,  datorită   torizaţii. De asemenea, Popa Augus­
                                                                                                                 preocupărilor  manifestate  de  către
                                                                                 au  subliniat,  importanţa  şi  necesita­
                                                                                                                                                tin, din Cîmpuri Surduc — comuna i
  taţi  îndeosebi  coo-  .   orele 8,00, chiar mai tîrziu.  \  experienţă  cu  cadrele  de  conducere   tea  organizării  în  fiecare  an  a  unor   comitetele  şi  birourile  executive  ale   Gurasada, a construit anexe gospo-
                                                  din  administraţiile  financiare  din  17
  ipoitu.  Mare,  Sime-  )  Duminica rareori cînd e des­ \  judeţe,  organizat  de  Ministerul  finan­  asemenea  schimburi  de  experienţă   consiliilor  populare,  comisiilor  loca­  ilărşti în afara perimetrului şi pe tui
  agiu,  Aurel  V  lai  cu  1  chis, deşi acelaşi orar obligă   ţelor,  cu  sprijinul  Comitetului  exe­  care  permit  ea  în  mod  concret,  la   le  de  sistematizare,  s-au  obţinut  în   teren care nu-i aparţine legal, iar j
  ăţi.  Preocupîndu-se  *   lucrătorii unităţii la program                       faţa  locului,  să  se  vadă  cum  mun­  general  rezultate  bune.  In  centrele,   Floroiu Nicolae, din Mintia — comu­
                                               \  cutiv; al Consiliului popular judeţean.
  ămării  pentru  iar-  ţ   între 7,00 şi 10,00. Sesizată,  \   în  prima  zi  a  consfătuirii  au  fost   ceşte  aparatul  financiar  de  la  muni­  civice,  pe  arterele  principale  de  cir­  na Vcţel, şi-a construit o casă din
                                                                                                                                                cărămidă în afara perimetrului lo­
  lia  s-au  îndeplinit  i   conducerea  C.L.F.  Deva  a  \   prezentate referatele :   „Metode de  cipii,  oraşe  şi  comune,  să  se  facă   culaţie  şi  traseele  turistice  ale  ju­  calităţii. Toţi cei în cauză au fost l
                                                  urmărire  a  executării  bugetelor  fo­
                                                                                                                 deţului  se  construiesc  numai  case  eu
                                                                                 un  larg  schimb  de  opinii  între  ca­
  prevederile  la  în-  J                         cale  şi  planurilor  financiare  ale  in­  drele  de  la  administraţiile  financiare   2  şi  chiar  3  nivele,  eu  respectarea   amendaţi şi s-au luat măsuri ca să
                      promis că va pune lucrurile  \                                                             prevederilor  legale  privind  amplasa­  intre in legalitate.
                                                  stituţiilor  de  stat“  —  judeţul  Dolj  ;
  i'lor  şi  cepei,  pro-  *   la punct. Asta aşteptăm şi   „Metode  de  urmărire  a  realizării  pla­  ale  judeţelor  şi  să  se  preia  tot  ceea   rea şi densitatea construcţiilor.  Tendinţa de amplasare dezordonată
                                                                                 ce este bun din experienţa altora.
  te fiind bine sor- ţ  noi, cumpărătorii. De multă  \   nurilor  financiare  ale  întreprinderilor   în  încheierea  acestui  schimb  de   Se  constată  totuşi  că  în  unele'  lo­  a unor construcţii, îndeosebi a ane­
                                                                                                                                                xelor gospodăreşti, la unii cetăţeni* ,
                                                  subordonate  consiliilor  populare  şi  a
                      vreme ! (Dorel Bîra, Deva).  \                             experienţă  a  luat  cuvîntul  tovarăşul   calităţi,  deşi  sînt  elaborate  şi  apro­  trebuie combătută cu toată tăria.
                                                  planului financiar în profil teritorial"
                                                                                                                 bate  schiţele  şi  detaliile  de  sistema­
                                                                                 Iulian  Văcărel,  prim-adjunct  al  mi­
                                                  —  judeţul  Braşov  ;  „Aplicarea  meto­                       tizare,  prevederile  acestora  nu  sînt   Este absolut necesar ca pentru evi­
  !e  furaje  să  nu                            \  delor  moderne  de  calcul  şi  rezulta­  nistrului  finanţelor  care,  după.,  ce  a   respectate  şi  traduse  în  viaţă  de  că­  tarea unor astfel de încălcări ale i
                            GATA RUGINIT          tele  obţinute  în  verificarea,  centra­  subliniat  condiţiile  deosebite  asigu­  tre  t,oţi  cetăţenii.  Aceasta  şi  pentru,   regulilor, scliiţe4or de sistematizare j
                                                \  lizarea şi analiza dărilor de seamă"  rate  de  gazde  pentru  buna  organi­                 şi a disciplinei în construcţii, să fie
 osgrdă !                                                                        zare  şi  desfăşurare  a  schimbului  de   că  nu  se  acţionează  cu  perseveren­
                                                  —  judeţul  Prahova.  în  continuare  au                       ţă  de  către  toţi  factorii  de  răspun­  prelucrate şi dezbătute din nou pre­
                       In curtea magazinului să- ţ  avut  loc  intervenţii  pe  marginea  re­  experienţă  şi  a  mulţumit  organelor   dere  pentru  a  explica  locuitorilor  ne­  vederile legilor .şi actelor normative j
  e  strîngere  a  fura-   tesc din Răchitova rugineşte t  feratelor  prezentate  din  partea  re­  judeţene  şi  locale  de  partid  şi  de   cesitatea  de  a  se  construi  în  toate   care se referă la sistematizare şl
  e  ocupă  locul  prin-   de multă vreme o mare gră- )   prezentanţilor  judeţelor  participante.   stat  pentru  sprijinul  acordat,  a  rele­  localităţile  —  aşa  ccm  prevede  Legea   construcţii. Totodată se impune ea*
                                                                                 vat  reuşita  schimbului  de  experienţă,
  e  de  mecanizatori,                            După-amiaza,   împărţiţi   pe   grupe,                         sistematizării  şi  disciplina  în  con­  toate consiliile populare, comisiile
                      madă  de  fier  vechi.  Ne-am  I   participanţii  au  făcut  vizite  de  lucru   sarcinile  ce  revin  lucrătorilor  din  do­  locale de sistematizare, deputaţii în
  ntim  pe  Aron  Bra-                            Ia  consiliile  populare  din  Hunedoara,   meniul   financiar   din   documentele   strucţii  —  numai  pe  bază  de  docu­  cadrul ‘circumscripţiilor lor, să exer­
 loştină,  Vasile  Pie-   interesat despre „stăpînul" ei. ţ                       Congresului  al  Xl-lea,  din  cuvîntarea   mentaţii şi autorizaţii.  cite un control riguros pentru ca
                                                  Haţeg,  Orăştie,  Brad,  Geoagiu,  Uni-
                                                                                                                  Ca  urmare,  la  controalele  efectuate
 •oiu,  Ion  Niţu,  Ion   Nu  l-am  putut  afla  cu  pre-  i   Yea.  Va  ţa  de  Jos  şi  sarmrzegetusa,   tovarăşului  Nicolae  Ceauşescu,  secre­  recent  de  către  .secţia  de  arhitectură   nici un cetăţean să nu mai execute
 răceanu,   Francisc   ciziă. Or fi tinerii satului, e- } unde  au  purtat  discuţii  asupra  mo­  tarul  general'  al  partidului,  la  Con­  si  sistematizare  a  Consiliului  popular   nici o lucrare — fie că este vorba
                                                                                                                                                de anexe gospodăreşti, adăugirea do
                                                                                  sfătuirea  cu  cadrele  din  domeniul
 ierează  cu  spor  la   / levii şcolii ? Dar nu asta con-   dalităţilor  de  acţiune  privind  reali­  ■financiarrbancar,  din  Degea  finanţe­  judeţean,  s-a  constatat  că  se  execută   noi camere, sau alte extinderi, pre­
                                                  zarea  bugetelor  locale,  punerea  în                         unele  lucrări  de  construcţii  fără  res­
  nilor  stabilite  pri-  \ tează. Cel mai bun „stăpîn"   valoare  şi  atragerea  de  noi  surse  de   lor,  alte  documente  ,de  partid  şi  he   pectarea  prevederilor  legale.  Astfel,   cum şi construcţia unor locuinţe noi
 ;  la  C.A.P.  Sîntan-   i ar fi cuptoarele oţelărlilor.   sporire  a  veniturilor  statului,  comba­  stat.  Vorbitorul  a  evidenţiat  marea   Hodor Mircea, din Cîmp-uri |3urduc —   — fără documentaţii şi fără autori­
                                                                                                                                                zaţii, în acest fel se asigură folosi­
                                                                                  grijă  ce  trebuie  manifestată  ‘  pentru
  Rapoltu  Mare.  De  ?  Pînă  nu-i  dă  rugina  de  ca-   terea  evaziunii  fiscale,  etc.  Au-  fost   buna  gospodărire  a  fondurilor  finan­  comuna   Gurasada,   Dane   Valentin,   rea cu chibzuială a fiecărui metru
                                                  vizitate  şi  monumentele  istorice  din   ciare,  introducerea  şi  folosirea  meto­  Stoca  ci  Ionel  şi  Nicoară  Ioan,  din   pătrat de teren din perimetrul eon-
 fătate  este  ca  în   1 păt...
                                                  zonele respective.              delor  de  lucru  moderne,  realizarea   Sîrbi  —  comuna  Ilia,  Pin  tea  Traian,   struibil al localităţilor şi din propria
  formaţiile  de  me-                               A  doua  zi,  la  Casa  de  cultură  din   bugetelor  locale,  a  planurilor  finan­  Gaspăr  Petru,  Măre*'  Augusţfc.?  clin   gospodărie a fiecărui cetăţean, so,
 :ituite  pentru  însi-              Reporter     »eva,  au  continuat  intervenţiile  pe   ciare  în  profil  teritorial,  îmbunătăţi­  .  Cătălina  ItosifJ  Ciur  Ioan  si   întăreşte ordinea şi disciplina în a-
                                                  marginea  referatelor,  s-au  exprimat   rea  muncii  de  planificare,  ridicarea   Todosiu  Virgil,  din  Mintia'  —  ^mn-   cest important domeniu de activitate*
 ze cu randament                                j  opinii  asupra  celor  constatate  _  ia   nivelului  si  eficienţei  întregii  activi­  na  Vet  el,  Burza  Romul  is,  din  Tătă-   N. BADIU
                                                  consiliile populare vizitate şi s-a îm­  tăţi financiare.      răşii — comuna Biujuc, au executat
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10