Page 3 - Drumul_socialismului_1977_02
P. 3

DRUMUL SOCIALISMUL,UI O NR. 6153 O MARŢI, 1 FEBRUARIE 1977                                                                                              Pag. 3







                  Tineretul - angajai                                                                                   entuziast.





              iii înfăptuirea sarcinilor pe mu! 1977






      Jaloane concrete, însuflefitoare, pentru                                   Comisia utecistă de creaţie



        activitatea fiecărui tioăr muaciter                                    tehnico-ştiinţifică în acţiune


       De  eurînd  a  avut  loc  plenara  Co­  cauzele  care  generează  acest  lucru,   înfăptuirea  neabătută  a  istoricelor  hotăriri  ale   optimizare  a  transportului  uzinal  intern  —  îa
      mitetului  judeţean  al  U.T.C.,  care   să ia atitudine împotriva lor.  Congresului  al  Xl-lea  al  partidului,  a  importante­  U.U.M.R. Grişcior.
      a  analizat,  în  lumina  exigenţelor   Anul 1977 impune realizarea unul   lor  prevederi  ale  actualului  cincinal,  cincinalul  a-   Dintre  tinerii  componenţi  ai  comisiilor  oare  şi-ara
      puse  de  partid  în  faţa  tineretului,   amplu  program  de  investiţii  în  ju­  firmării  depline  a  revoluţiei  tehnico-ştiinţifice  con­  adus  un  aport însemnat La rezolvarea acestor tem®
      modul  în  care  tinerii  participă  la   deţul  nostru.  Organizaţiile  U.T.C.,   stituie  un  larg,,  permanent  şi  deosebit  de  fertil   i-aş  aminti  pe  Gheorghe  Clindu,  Florea  Hi  eseu.
      muncă,  la  îndeplinirea  sarcinilor   sub  directa  îndrumare  a  organelor   cîmp  de  manifestare  şi  afirmare  pentru  creaţia  şi   Trandafir  Cerb,  Maximilian  Miheţ,  Dorel  Iga,  Cor­
      economice  ale  judeţului,  a  concre­  şi  organizaţiilor  de  partid,  sînt   cercetarea  ştiinţifică,  pentru  promovarea  noului  în   net  Ştefan,  Fabian  Oprinesc,  Aurelia  Almăşan  si
      tizat  măsuri  noi  privind  sporirea   chemate  să  ia  cele,  mai  judicioase   toate'  domeniile  de  activitate.  în  această  lumină,   alţii.
      contribuţiei  tinerilor  muncitori  la   măsuri  în  scopul  antrenării  tineri­  organizaţiile  de  tineret  sînt  chemate  să-şi  aducă   Acţionăm  pentru  a  extinde  aceste  nuclee  d«  cer­
      realizarea  planului  pe  acest  an,  pe   lor  din  construcţii,  din  întreprinde­  o  contribuţie  sporită  in  vederea  stimulării  şi  oa-   cetare şi creaţie tehnică şi ştiinţifică. In acest sens*
      întregul cincinal în care ne aflăm.  rile  beneficiare,  a  elevilor  şl  stu­  nalizării  pasiunii,  priceperii  şi  dorinţei  de  afirmare   am  stabilit  să  ia  fiinţă  asemenea  cercuri  gi  îa
       Obiectivele  esenţiale  ale  activi­  denţilor  la  acţiuni  permanente  de   a  tinerilor,  valorificării  potenţialului  imens  de  cre­  F.I.L.,  autobază,  cooperativa  „Moţul",  iax  cercurile
      tăţii  în  rindul  tineretului  munci­  muncă  la  aceste  obiective,  mai,  cu   ativitate de care aoeştia dispun.  de  la  liceul  „Avram  lancu"  şi  Grupul  şcolar  mi­
      toresc,  în  această  perioadă,  sînt  for­  seamă  la  cele  rămase  în  urmă  faţă   La  nivelul  oraşului  Brad,  comitetul  orăşenesc  al   nier  Crişeior  să  se  contopească  cu  cercurile  de  la
      marea  comunistă  prin  muncă  şi   de  plan.  în  lumina  indicaţiilor  da­  U.T.C.,  ou  sprijinul  şi  sub  Îndrumarea  neconteni­  l.M.  Barza  şi,  respectiv,  U.U.M.R.  Crişeior,  unde
      pentru  muncă  a  tinerilor,  inten­  te  de  secretarul  general  al  partidu­  tă  a  organelor  şi  organizaţiilor  de  partid,  a  consti­  elevii  fac  practică  şi  pot  participa  la  soluţionarea
      sificarea  eforturilor  pentru  înde­  lui,  tovarăşul  Nicolae  Ceauşescu,   tuit  comisia'  de  creaţie  tehnico-ştiinţifică,  care  are   unor  teme  de  cercetare  şi  proiectare  în  atelierele
      plinirea  exemplară  a  sarcinilor  de   sîntem  datori  să  acţionăm  cu  toată   ca  scop  coordonarea  activităţii  de  cercetare  şi  cre­  de producţie.
      producţie,  stimularea  spiritului  de   fermitatea  pentru  a  cultiva  la  tine­  aţie  tehnică  şi  ştiinţifică  utecistă.  Comisia  orăşe­
      -iniţiativă  şi  creativitate,  a  grijii  şi   rii  constructori  o  atitudine  înain­  nească  are  în  subordine  comisiile  de  creaţie  pro­  Avînd  permanent  In  atenţie  sarcinile  majore  care
      răspunderii  faţă  de  avuţia  naţiona­  tată  faţă  de  folosirea  raţională  a   fesională  de  la  l.M.  Barza  şi  U.U.M.R.  Crişeior,   stau  in  faţa  colectivelor  de  muncă  din  oraşul  nos­
      lă,  economisirea  de  materii  pri­  materialelor  de  construcţii,  econo­  din  oare  fac  parte  34  de  tineri  muncitori,  tehni­  tru,  implicit  in  faţa  tinerilor,  organizaţia  orăşe­
      me,  materiale,  combustibil  şi  ener­  misirea  de  ciment,  fier  beton,  lemn   cieni,  maiştri,  ingineri,  economişti,  chimiştl,  labo­  nească  a  U.T.C.,  cu  sprijinul  permanent  al  organe­
      gie,  implicarea  mai  directă  a  tu­  şi altele.                 ranţi.                                        lor şi organizaţiilor de partid îşi propune oa In acest
      turor  uteciştilor  în  rezolvarea  pro­  Avem  clar  stabilite  căile  pe  care                                 al  doilea  an  al  actualului  cincinal  să  contribuie  la
      blemelor  cu  care  se  confruntă  u-   trebuie  să  mergem,  ştim  ce  avem   In  cursul  anului  de  eurînd  încheiat,  comisiile  u-   soluţionarea  unor  teme  de  inovaţii,  invenţii,  raţio­
      mităţile  economice  ale  judeţului,   de  înfăptuit  în  acest  an,  în  anii  ce   teciste  do  croaţie  tehnico-ştiinţifică  au  abordat  şi   nalizări,  astfel  ca  cifra  beneficiilor  realizate  să  de­
      întărirea disciplinei muncitoreşti.  vin.  Acţionînd  permanent  în  lumi­  rezolvat  8  teme,  a  căiror  eficienţă  economică  depă­  păşească  200  000  lei.  Ne  vom  aduce  prin  aceasta  o
       Aniversarea  în  acest  an  a  cinci   na  acestui  îndreptar  de  nepreţuită   şeşte  suma  de  150  000  lei.  Dintre  temele  soluţio­  contribuţie  sporită  la  îndeplinirea  ritmică  şi  da
      decenii  şi  jumătate  de  la  înfiinţa­  valoare  care  este  cuvîntarea  secre­  nate  de  tineri  putem  enumera  :  „Dispozitiv  pentru   oalitate  a  sarcinilor  de  producţie,  la  îmbunătăţirea
                                                                                                         11
      rea  Uniunii  Tineretului  Comunist   tarului  general  al  partidului,  tova­  amortizarea  vibraţiilor  la  perforatoare ,  „Protecţia   calităţii  produselor,  realizarea  de  economii.  Se  vor
      trebuie  să  constituie  un  prilej  mi­  răşul Nicolae Ceauşescu, la Consfă­  contra  căderilor  de  tensiune  ia  maşinile  de  extrac­  afirma  astfel  tot  mai  plenar  inventivitatea  şl  crea­
                                                                            11
      nunat  de  îmbunătăţire  a  întregii   tuirea de lucru de ia C.C. al P.C.R.,   ţie ,  „Dccantor-separator  pentru  refolosirea  lubri-   tivitatea tinerilor, noul în muncă şi viaţă.
                                                                                11
      activităţi  politico-organizatorice  şi   organizaţiile  U.T.C.  din  industrie,   fianţilor ,  „Studiu  critic  al  transportului  talajului
                                                                                              11
      educative,  de  angajare  şi  mai  acti­  agricultură,  construcţii,  transpor­  la  atelierul  de  tîmplărie   —  la  U.U.M.R.  Grişcior.   VALER IGA
      vă  la  înfăptuirea  în  cele  mai  bune   turi,  din  sfera  serviciilor  pentru   în  prezent,  tinerii  au  in  curs  de  definitivare  un   prim-secretar al Comitetului
      condiţii  a  sarcinilor  ce  revin  tine­  populaţie  vor  trebui  să  pună  accen­  studiu  privind  armarea  economicoasă  a  galeriilor
      retului  In  actuala  etapă  de  edifica­  tul  pe  creşterea  răspunderii  fiecă­  cu beton şi metal — la l.M. Barza, şi un studiu de   orăşenesc U.T.C Brad
      re  a  societăţii  socialiste  multilate­  rui  tînăr  faţă  de  îndeplinirea  e-
      ral  dezvoltate  în  ţara  noastră.  în   xemplară  a  sarcinilor  economice,
      fiecare  organizaţie  de  tineret  să  se   ridicarea  nivelului  politic  şi  pro­
      treacă  la  dezbaterea  aprofundată,   fesional,  de  cultură  generală,  să
      concretă  a  sarcinilor  ce  le  are  uni­  militeze  pentru  ca  spiritul  munci­
      tatea  respectivă,  pentru  ca  fiecare   toresc,  de  deplină  angajare,  să  pă­                                                Agendă tinerească
      formaţie  de  lucru,  fiecare  tînăr  să,   trundă  tot  mai  adine  în  rîndul  tu­
      cunoască  ce  îndatoriri  şi  răspunderi   turor  categoriilor  de  tineri.  A-
      Si  revin  la  locul  său  de  muncă,  să   ceasta  va  asigura  îndeplinirea  cu                                                   IN  CENTRUL  PREOCUPĂRILOR
      se  acţioneze  pentru  instaurarea  ţi­  succes  a  sarcinilor  mari  ce  ne  re­                                                 —  PROBLEMELE  DE  VIAŢA  ALE
      nui  climat  de  exigenţă  şi  comba­  vin.                                                                                       TINERILOR  a  La  E.M.  Lonca  se
      tivitate  faţă  de  orice  abateri  de  la   IONEL COUBĂŞANU                                                                      acordă  o  atenţie  deosebită  asi­
      normele  de  conduită  a  muncii.  Se                                                                                             gurării  celor  mal  bune  condiţii  ds
      impune  ca  secretarii  organizaţiilor   preşedintele Consiliului tineret                                                         viaţă  tinerilor  mineri.  In  cămine­
      U.T.C.  să  cunoască  nominal  tinerii   muncitoresc da Ia Comitetul                                                              le  pentru  nefamilişti  se  cheltuieşte
      care nu îşi îndeplinesc sarcinile.         judeţean c! U.T.C.                                                                     anual,  pentru  dotarea  unei  came­
                                                                                                                                        re.  o  sumă  de  aproape  3  000  leL
                                                                                                                                        Tot  pentru  tinerii  mineri  so  con­
                                                                                                                                        struiesc  alte  3  blocuri  cu  cite
                                                                                                                                        105  garsoniere  de  confort  ridicat,
                                                                                                                                        precum  şi  o  cantină  cu  150  locuri.
          oameni ai zilelor noastre                                                                                                     Tinerilor  le  sint  asigurate  şi  con­
                                                                                                                                        diţii  de  calificare  prin  cursuri  cu
       -              -:i:iO A™-!.                                                                                                      durată do G luni.
                                                                                                                                          IN  RÎNDURILE  COMUNIŞTILOR
            Reflexe in şarja de onoare                                                                                                   ©  De  eurînd,  minerul  Constanţi»
                                                                                                                                         Fetroş  II,  ajutorul  do  miner  Ma­
                                                                                                                                        rin  Vodislav  şi  sudorul  Gheorghe
                                                                                                                                         Baron,  toţi  trei  utecişti.  au  trăil
                (Urmare din pag. !)    Aşa  s-a  născut  iniţiativa  pe                                                                 uu  moment  de  o  deosebită  În­
                                      care  organizaţia  U.T.C.  din  oţe-                                                               semnătate  :  ortacii  lor,  comuniştii
        cea  din  mers,  cum  ziceam,  in  lărie  a  numit-o  „Şarja  de  onoa­                                                          din  sectorul  VII  al  E.M.  Petrila,
        focul  efortului  şi  încercărilor  me­  re",  un  nume  pe  cit  de  frumos                                                     i-au  primit  în  rîndurilo  lor.  Mun­
        reu  noi.  Acolo  pipăi  ce  poate  o-  şi  sugestiv,  pe  atit  de  angajant.                                                   ca  perseverentă,  făcută  ca  dra­
        mul !                         Peste  puţin  timp  se  împlineşte                                                                 goste  şi  pasiune,  cinstea  şl  co­
         Iată  la  ce  poate  reflecta  un  se­  un  an  de  cînd  a  început  să  fie                                                   rectitudinea  au  fost  trăsăturile
        cretar  de  U.T.C.  Are  aceasta  aplicată.  Il  întrebăm  acum  pe                                                              care  i-au  recomandat  pentru  a
        vreo  legătură  cu  producţia,  cu  secretarul  comitetului  U.T.C.  din                                                         deveni membri ai partidului.
        parametrii  cuptoarelor,  cu  calita­  oţelărie  ce  poate  să  spună  despre                                                     De  subliniat  că  fcoti  trei  sfetf
        tea  oţelului  ?  Are  !  Şi,  nu  orice  iniţiativă, despre efectul ei.                                                         fii  de  mineri,  care  hfl  urmeasă
                                                                                                                                         părinţii  în  muncă  şi  hărnicie,  la
        fel de legătură.               —  Lucruri  deosebit  de  îmbucu­                                                                 aoeeaşl  mină  şi  In  acelaşi  sector.
         —  Treptat  mi  s-a  conturai  o   rătoare.  In  fiecare  din  lunile  tre­                                                     O  pildă  de  urmat  pentru  tinerii
        idee  :  să  antrenăm  mai  activ  in   cute  din  februarie  încoace  am  ela­  Tinărul  Hulovic  Olah  de  la  F.I.L.  Haţeg  este  unul  dintre  meseriaşii   Văii Jiului.
        producţie  pe  elevii  şcolii  profe­  borat  la  cuptorul  tineretului  1—2   fruntaşi  în  întrecere,  mereu  preocupat  pentru  perfecţionarea  pregătirii
        sionale.  ai  liceului  industrial  şi   şarje de onoare. Elevii au fost puşi,   sale profesionale.     Foto : VIRGIL ONOIU
        pe  studenta  de  la  Institutul  de   de  regulă,  să  deservească  cuptorul,
        subingineri.  Toţi  fac  practică  la   să-l  încarce,  să  vadă  de  feroalia­
        noi.  Dar,  cum  e  şi  cu  practica   je,  să  facă,  în  cele  din  urmă,   Brigăzile de tineret aduc suflu nou în minerit
        asta...  Oţelăriile  noastre  nu  au   descărcarea,  iar  .studenţii,  să  ur­
        cite  un  Cuptor  pentru  aşa  ceva.   mărească  fişa  şarjei,  evoluţia  pa­
        Pe  de  altă  parte,  nici  o  echipă   rametrilor  termici  şi  alte  aseme­  Cu  cîţiva  ani  în  urmă,  în  cadrul   muncă  se  pot  realiza  lucruri  fru­  vreme,  adică  în  luna  decembrie
        nu  este  dispusă  să  lase  cuptorul   nea  operaţii.  Nici  o  şarjă  n-a   E.M.  Vulcan  au  luat  fiinţă  şi  con­  moase.  Dind  dovadă  de  pricepere   1976.
        pe  mina  unor  tineri  care  abia   fost  elaborată  în  afara  progra­  tinuă  să-şi  desfăşoare  bine  activi­  şi  entuziasm,  brigada  condusă  de   Fiecare  tînăr  din  această  briga­
        învaţă  meseria.  Şi  pe  bună  drep­  mului.  Este  drept  că  nici  o  şar­  tatea  3  brigăzi  de  tineret  :  brigada   Constantin  Popa  s-a  aflat  mereu  în   dă  şi-a  manifestat  dorinţa  de  a  fa­
        tate. O şarjă este de 400 de tone.  jă  n-a  fost  elaborată  fără  asisten­  condusă  de  Constantin  Popia,  din   fruntea frontaliştilor de la E.M. Vul­  ce  totul  pentru  ca  sarcinile  de  plan
          —  Bine.  dar  pot  fi  repartizaţi   ţa   prim-iopitorului   aflat   pe   cadrul  sectorului  VII,  brigada  con­  can  şi  chiar  a  celor  din  munici­  să  fie  realizate  şi  depăşite.  Sem­
        în  echipe,,  unde  să  observe,  să   schimb.                  dusă  de  Cosman  Foca  din  sectorul   piu.  Mare  ne-a  fost  satisfacţia  a-   nificativă  în  acest  sens a fost atitu­
        înţeleagă.                                                      V  şi  brigada  condusă  de  Carol   tunci  cînd,  la  sfîrşitul  anului  1976,   dinea  tînărului  combiner  Haiduci
          E  adevărat.  Aşa  sa  şi  proce­  Nici  nu  vă  imaginaţi  ce  se   Ivacson,  din  cadrul  sectorului  III.   brigada  de  tineret  condusă  de  Con­  Arpad,  care  în  adunarea  generală
        dează  in  mod  clasic,  ca  să  zic  a-   poate  citi  pe  chipul  tinerilor  du­  în  aceste  brigăzi  aşezăm  întreaga   stantin  Popa  a  ocupat  locul  II  pe   a  organizaţiei  U.T.C.  a  cerut  să
                                      pă  o  asemenea  şarjă.  Şi  obosea­
        şa.  Procedeul  arc  insă,  după  pă­  lă  şi  emoţie  consumată,  dar  nea­  activitate  sub  semnul  concret  al   municipiu,  fiind  premiată  de  con­  intre  în  această  brigadă  pentru  a-şi
        rerea  mea,  un  dezavantaj,  adică   părat  multă  mîndrie  şi  bucurie.   participării  tinerilor  mineri  la  în­  siliul municipal al sindicatelor.  aduce  şl  el  aportul  in  realizarea
        nu  stimulează  gîndirea  şi  iniţia­  Se felicită reciproc, se simt bine.  deplinirea  şi  depăşirea  principa­  In  cadrul  acestor  brigăzi  absen­  sarcinilor de plan.
        tiva.  nu  pune  tinărul  în  situaţia                          lilor   indicatori   economici,   cum   ţele  nemotivate  s-au  redus  foarte   —  Prin  înfiinţarea  brigăzilor  de
        să  decidă,  să  ia  o  hotărire  care   Mulţi  dintre  cei  care  au  parti­  sînt  j  producţia  de  cărbune,  pro­  mult,  abaterile  de  la  disciplină  au   tineret  —  spunea  şeful  de  sector,
        să-şi  pună  amprenta  pe  soarta   cipat  la  primele  şarje  de  onoare   ductivitatea  muncii,  costurile  de   fost  lichidate  complet  iar  fluctua­  ing.  Aurel  Mateaş,  se  poate  îm­
        şarjei.  Cină  ştii  că  nu  răspunzi   sint  astăzi  membri  de  nădejde   producţie,  cheltuielile  la  1  000  lei,   ţia  a  scăzut  substanţial.  Dar  cînd   bunătăţi  calitatea  producţiei,  se
        da  şarjă,  nu  te  angajezi  şi  dacă   în  echipele  de  oţeluri.  Unul  este   reducerea  consumului  de  lemn  şi   vorbim  despre  succesele  obţinute  de   măreşte  eficacitatea  muncii.  Dar
        nu  te  angajezi,  nici  nu-fi  veri­  Vaier  Hosu,  altul  Ioniţă  Dragoş   energie etc.       brigăzile  de  tineret  trebuie  să  a-   cu  o  condiţie  :  să  fie  bine  organi­
        fici  posibilităţile.  In  felul  acesta  sau  Mihai  Teodorescu.  Marcel   Disciplina,  conştiinciozitatea  şi   mintim  rolul  mobilizator  al  acestor   zată.  Brigada  este  bună  dacă  for­
        tinărul  nu  capătă  certitudine,  fă­  Pruteanu  este  secretarul  organi­  ambiţia  minerilor  acestor  3  brigăzi   colective  de  utecişti  în  formarea   mează  un  colectiv  omogen,  caţ>abil
        ră da care nu poate lucra.    zaţiei  U.T.C.  pe  schimbul  C,  iar   de  tineret  au  făcut  ca  în  anul  1976   trăsăturilor  omului  nou.  conştient   să  rezolve  orice  problemă  telinică
                                                                                                                                        sau  de  producţie,  iar  şeful  brigăzii
                                                                        să  obţină  rezultate  bune  şi  foarte
          Pe  scurt,  am  hotărit  ca  atunci   Gheorghe Năboiu pe schimbul A.  bune  în  procesul  de  producţie.  Spre   de  importanţa  muncii  lui,  a  comu­  se  cere  să  fie  mai  bun  decît  cei­
                                                                                                        nistului.  Datorită  bunelor  rezultate
        cînd  vin  la  practică  toţi  elevii  şi   Poate  că  nu  în  ultimul  rînd  aş   a  întregi  şi  mai  mult  disputa  din­  obţinute  în  anul  1976  condu­  lalţi,  energic,  bun  organizator  şi,
        studenţii  să  formăm  din  ei  o  e-  vrea  să  spun  că  ajutăm  şi  şcolile   tre  cele  3  brigăzi  comitetul  nostru   cerea   Exploatării  miniere   Vul­  ceea  ce  este  foarte  important,  ata­
        chipă  şi  să  le  dăm  totuşi  pe  pe  care  le  frecventează  tinerii   U.T.C.  a  lansat,  la  nivel  de  exploa­  can  a  încredinţat  brigăzii  con­  şat  faţă  de  cei  pe  care  îi  coordo­
        mină  un  cuptor,  cuptorul  tinere­  noştri  în  munca  de  integrare  a   tare,  un  concurs  bazat  pe  criterii   duse  de  Constantin  Popa  mon­  nează.  In  organizarea  brigăzilor
        tului.  Elemente  de  a  anumită  învăţământului  cu  practica.  Şcoa­  bine  stabilite,  criterii  care  au  fost   tarea  şi  exploatarea  complexu­  noastre  de  tineret  am  reuşit  multe
        siguranţă  aveam  în  faptul  că  o  la se ajută reciproc cu practica.  aduse  ia  cunoştinţa  brigăzilor.  Cele   lui  de  susţinere  mecanizată  cu   lucruri  bune.  Aceasta  datorită  în
        parte  din  aceşti  tineri  fac  liceul                         trei  brigăzi  ale  uteciştilor,  sen­  combină  tip  KM  87-E  şi  cu  com­  mare  măsură  ajutorului  primit  din
                                       Iată  la  ce  poate  reflecta  secre­
        seral,  ceea  ce  înseamnă  că  sînt   tarul  organizaţiei  U.T.C.  de  la  o-   sibil  egale  între  ele  pe  tot  par­  bină  tip  2  K-52,  cu  un  plan  zilnic   partea  organelor  şi  organizaţiilor  de
        angajaţi.  De  asemenea,  o  altă   ţelăria  nr.  2,  Ioan  Clep,  student   cursul  anului  1976,  au  fost  mereu   de  360  tone.  Acest  complex  trebu­  partid şi a conducerilor sectoarelor.
        parte  —  din  cei  de  la  institut  —                         în fruntea întrecerii.          ia  montat  în  luna  ianuarie  1977.
        au  lucrat  sau  lucrează  în  oţelă-   în  anul  III  la  Institutul  de  sub-   Exemplul  tinerilor  mineri  ai  aces­  Printr-un  efort  deosebit  complexul   ALEXANDRU TRESTIAN
        rie.             . „-------   ingineri, curs seral              tor  brigăzi  demonstrează  că  acolo   a  fost  introdus  în  subteran  de  a-   secretarul comitetului U.T.Cţ
                                                                        unde  există  ambiţie  şi  dăruire  în  ceastă brigadă ou o lună mai de­     de Ia E.M. Vulcan
   1   2   3   4   5   6   7   8