Page 4 - Drumul_socialismului_1977_04

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI O NR.

Pe platforma siderurgică din Căian:
Producţii suplimentare prin folosirea Sa
Proiectanţi - constructori - beneficiari—să se constituie
optimi a tuturor capacităţilor sie pr
ca o singură forţă In accelerarea ritmului de execuţie! Sub îndrumarea permanentă şi şi factorii principali care au con­ gate şi ir

competentă a organelor şi orga­ dus la aceasta : încadrarea cu per­ clinic ave
La şedinţa comună a Comitetu­ adeseori constructorii noştri, cum vem asigurate proiecte. Azi soseşte nizaţiilor de partid, oamenii mun­ sonal calificat, pe toate cele trei bine orga
lui Central al partidului, Marii se impune cu atît mai mult în a- proiectul, mîine ne apucăm de cii hunedoreni acţionează cu ener­ schimburi, a tuturor maşinilor de ţine rezu
Adunări Naţionale, Consiliului Su- ceastă perioadă de reconstrucţie treabă. Din 19 puncte de lucru a- gie şi răspundere comunistă în bază, asigurarea corespunzătoare Referipdu
*prem al Dezvoltării Economice şi de pe urma cutremurului? sigurate cu proiecte, lucrăm la 18. spiritul sarcinilor exprese stabilite cu comenzi şi cu materialele nece­ litaitea m.
Sociale şi activului central de Ne răspund cei mai autorizaţi în Avem 3 puncte la care n-am în­ La şedinţa Comitetului Politic Exe­ sare, continua pregătire a munci­ ducerea c
partid şi de stat, secretarul gene­ materie, beneficiarul şi construc­ ceput lucrul din vina noastră. O cutiv al C.C. al P.C.R. din 17 mar­ torilor, ceea ce a determinat şi îm­ vind folo:
ral al partidului nostru, tovarăşul torul, nu înainte însă de a face puteam face de acum două-trei tie şi în expunerea tovarăşului bunătăţirea calităţii pieselor exe­ tehnice îi
Nicolae Ceauşescu, sublinia : „Una noi o menţiune : planul aferent a- săptămîni... Niooiae Ceauşescu din 28 martie' cutate (tehnician Aurel Gînscă, şe­ mică, mai
din sarcinile economice fundamen­ nului 1976 a fost realizat aici în Am zăbovit mult pe acest mare a.ic., privind utilizarea deplină, cu ful atelierului mecanic) ; întreţine­ linţiu, şef
tale asupra căreia trebuie concen­ proporţie de numai 60 la sută. şantier, zile în şir. Am văzut lu- înalt randament, a maşinilor şi 'u- rea şi exploatarea raţională a ma­ subliniat
trate toate eforturile este realiza­ Deci, automat restanţa s-a adău­ crându-se intens, la majoritatea o- tilajelor, a tuturor capacităţilor de şinilor, repararea lor la timp_ şi de au condic
rea la timp şi în bune condiţii a gat la sarcinile acestui an, şi, fi­ biectivelor. Ca o măsură bună no­ producţie. calitate' (subinginer Ilie Cîriea) ; bilă în u
pianului de investiţii, cu atît mai resc se impune a fi grabnic recu­ tăm că pentru a evita fărâmiţarea Trecînd la materializarea neîn­ folosirea deplină a timpului de lu­ de utilizai
mult cu cit în cursul anului trecut perată. forţelor, constructorul a centrali­ târziată a orientărilor date în a- cru şi asigurarea unei asistenţe vorba de
şi în primele luni ale acestui an — Pe platformă există asigurate zat muncitorii din şantier pe me­ ceastă privinţă de secretarul gene­ tehnice competente pe . toate cele lor şi ri<
s-au manifestat serioase rămîncri toate amplasamentele, deci con­ serii, mai cu seamă fierari-beto- ral al partidului nostru, tovarăşul trei schimburi (Teodor Avarvarei, gătirii lor
în urmă... Trebuie luate măsurile structorul poate lucra în plin — niştii şi dulgherii de oare este mai Nicolae Ceauşescu, comisia consti­ lăcătuş, secretarul organizaţiei de cu persor
oeie mai energice pentru folosirea spunea, tovarăşul Krolacek Alfred, mare nevoie acum. Un lucru bun tuită la nivelul Comitetului jude­ bază pe atelierul mecanic). Eviden­ schimburi
utilajelor de construcţii cu randa­ din partea beneficiarului — I.V. esite şi procedeul ce se aplică la ţean Hunedoara al P.C.R. a inves­ ţiind hărnicia şi conştiinciozitatea tărirea <
ment maxim, ridicarea gradului de Căian. Faţă de posibilităţile şi pu­ angajarea oamenilor pe şantier : o tigat în toate întreprinderile mo­ în muncă a unor lucrători ca Vic­ muncitor,
industrializare a lucrărilor, pre­ terile constructorului, I.P.R.O.M.E.T. dată cu fişa de angajare, fiecă­ dalităţile de creştere a indicelui de tor Viad, Ioan Văcaru, Margareta crări, rep
cum şi pentru întărirea ordinii şi Bucureşti nu a asigurat însă pro­ ruia i se completează şi o a doua utilizare a maşinilor, utilajelor şi Vlăiconi, Gheorghe Bogdan, Vladi- să lucreze
disciplinei pe fiecare şantier, la iectele de execuţie pentru toate fişă, cea de înscriere la şcoala de instalaţiilor, a stabilit măsuri con­ mir Şutea, Abel Andrei, Doina maşini, li
fiecare punct de lucru". fundaţiile. Din această cauză, con­ calificare în meseria de care şan­ crete în arest domeniu. Munteanu, Sigismund Ur-'"- Susa- ceste m.âs
Este cunoscut că în perspectiva structorul este uneori în gol de tierul are cea mai mare trebuin­ făcut ca
enilor imediat următori, întreprin­ lucru. Mai există o necorelare: ţă. Dar am văzut şi... zile în care •rdei o maşină şi nici un utilaj pinpvrrile,
derea, „Victoria" Căian va deveni constructorul are plan de montaj ia ora ’7 nu începuse lucrul, iar Ungă un i
«n puternic centru al siderurgiei în acest trimestru, a avut şi în seara munca înceta mai devreme la sută. ,
decît ora stabilită, am văzut plim­ sub randamentul planiiicar,, este
Cornelia
I N V E S T I Ţ I I L E bări şi taifasuri, utilaje staţionînd, nici ue minut nelucrat! cu cea nia
constructori trecuţi peste drum, la
le exploa
evităm mc
în termen, economice, de calitate j nuna mică"... — In întreprinderea noastră — na Petric, strungarul Octavian Nis- nifestăm i
Săptămîna trecută, miercuri şi
joi, de pildă, este adevărat, zile ne spunea tehniciană Maria Purdea, tor, organizatorul grupei sindicale propria nc
romaneşti. Aici se află în lucru trimestrul I, dar noi avem con­ ploioase, dar zile de sfîrsit de tri­ de la serviciul mecano-energetic al pe atelier, a subliniat necesitatea tate. „Ase
(importante obiective de investiţii, tracte să primim utilaje abia în mestru, lucrau anemic multe uti­ X. M. Hunedoara — preocuparea ca în şcolile care pregătesc munci­ ştiinciozita
■care vor îmbogăţi peisajul Căla- trimestrul XV, deci nu i le putem laje, deşi trimestrul s-a încheiat pentru utilizarea deplină a capa­ tori calificaţi să se acorde o mai rizează pe
mului cu noi şi moderne capacităţi asigura acum, ceea ce conduce la cu restanţe pe şantier. cităţilor de producţie, şi mă refer mare atenţie laturii practice, pen­ -muncitorii
de producţie ale industriei noastre restanţe. Noi considerăm că s-a Culpa e a conducerii şantierelor, îndeosebi la maşinile-unelte, ocupă tru ca atunci cînd intră, în pro­ din rîndu-1
siderurgice. I.C.S.H. — firmă pres­ pornit bine treaba în şantier, se a şefilor de loturi şi formaţii de un loc principal. Astfel, faţă de a- ducţie, tinerii muncitori să poată Ioan Flore
r
tigioasă, atît de bine cunoscută munceşte cu răspundere, se de­ lucru. O „contribuţie" nedorită are nul 1974, de exemplu, în acest an stăpîni temeinic maşinile, din ce în stantin Şt
. de-acum, este chemată să reali­ pun eforturi. Avem însă îndatoriri adeseori şi I.T.A. Hunedoara, care — pe primul trimestru — indicele ce mai complexe, mai moderne. Joc, Petru
zeze în cea mai mare parte şi a- mari toţi - proiectantul să urgen­ aduce muncitorii cu intirziere- La de utilizare a maşinilor a crescut Preocupări susţinute pentru ridi­ Atît la J
ceste obiective. Cote-părţi La ridi­ teze terminarea tuturor proiectelor, lucru, uneori pînă la 45 de minu­ cu peste 40 la sută. în prezent, el carea la cote superioare a indici­ C.T.E. Mir
carea lo.r revin şi „EnergOmonta- noi să aducem utilaje şi să dăm te ! Multe utilaje fac... naveta Hu­ se situează, în medie, la 87,3 La lor de utilizare a agregatelor şi in­ mai buna
Dului" Sibiu, Grupului montaj-caza- sprijin constructorului, acesta să-şi nedoara—Căian şi retur, se defec­ sută. Asta la nivelul întreprinde­ stalaţiilor, a tuturor capacităţilor lajelor şi
me „Vulcan" Bucureşti, altor firme, organizeze mai bine munca, în or­ tează adesea, ordinea şi disciplina rii, adică ineluzînd şi maşinile- de producţie, depune şi colectivul terea indii
înainte de a păşi în şantier şi a dine şi disciplină. Zic aceasta de­ nu s-au statornicit peste tot în unelte dispersate la secţii şi sec­ C.T.E. Mintia. După cum ne spu­ opresc aic
vedea cum se desfăşoară lucrările, oarece uneori se pare că I.C.S.H. şantier. Am pus în faţa factorilor toare, deoarece numai pe atelie­ nea inginerul Cornel Ţucmcanu, lităţi nee.s
o subliniere ce trebuie să devină nu-i destul de bine pregătită pen­ răspunzători aceste aspecte. Le-au rul mecanic, indicele este de 95 la de la serviciul de programare şi pentru in
deviză de muncă şi de prestigiu tru o asemenea lucrare de mari recunoscut şi s-au nagiajat la efor­ sută. urmărire a producţiei, funcţiona­ suri, pentr
pentru toţi cei ce concură la ridi­ proporţii... turi pentru a lichida neajunsurile, Deşi în atelierul mecanic lucrea­ rea termocentralei în condiţii de răspundere
carea acestui important obiectiv : — Sarcina noastră este 'să con­ pentru ca lucrările ce se cer puse ză un mare număr de tineri şi de deplină siguranţă depinde în bună ' faţă de ul
prin planul de stat se cere ca toa­ struim principalele obiective de pe Sn operă, în şantier, anul acesta să femei, deşi aici se execută lucrări măsură de activitatea celor de la buna orga
te lucrările să se execute conform platformă — precizează ing. Teo­ se realizeze, restanţele să fie cît de mare complexitate tehnică — atelierul mecanic, care realizează toate cele
graficelor, să se respecte întocmai dor Baciu, şeful şantierului 3 al mai grabnic recuperate. Pentru a- piese de schimb pentru toate ma­ majoritatea pieselor de schimb măsurile v
"ermenele stabilite pentru intrarea I.C.S.H., şantier cu cea mai mare ceasta însă e nevoie de o şi mai şinile şi utilajele miniere ale în­ pentru agregatele de bază din cen­ materiale,
fin funcţiune a obiectivelor pro­ răspundere în ridicarea marelui strânsă conlucrare şi întrajutorare treprinderii, ca şi pentru alte uni­ trală. Tocmai de aceea, noi acor­ sarcinilor <
ductive. Există garanţia că aceste obiectiv siderurgic de aici. Cum între p ro i e c ta-nt- co ns tr iTct o r-b e nef i- din cadrul C.M. Deva — in­ dăm o atenţie majoră utilizării telor asum
tăţi
temţene vor fi respectate, even­ ne prezentăm la aceasită oră ? Lu­ ciar... dicele de utilizare a maşinilor a depline, cu înalt randament, a listă.
tual aduse mai aproape, cum fac cirăm la toate punctele Ja care a- GH. I. NEGREA ajuns la un nivel foarte bun. Iată maşinilor-unelte, a celorlalte agre­
conducerea organelor şi organizaţiilor de partid Obţinerea unor recolte sporite în acc
Delegafi la Congresul consiliilor
Oamenii muncii hunedoreni obţin de conducere ale unităţilor agricole Ritm intens si calitate
*
însemnate depăşiri de producţie la lucrările agricole d
Precipitaţiile care au căzut săip- oele 10 hi
tămina trecută au determinat, în- fost mode;
BILANŢ FRUCTUOS DUPĂ şi electric, 11 000 tone de laminate tr-o oarecare măsură, încetinirea Romos şi R
PRIMUL TRIMESTRU AL ANULUI finite, utilaje siderurgice, alte pro­ ritmului de lucru La însăminţări şi rile de mc
duse.
atenţie se
la întreţinerea culturilor. Pentru
Acţionind ou perseverenţă şi înaltă LUNA RECORDURILOR recuperarea întîrzierilor se impune lor în toa
^răspundere comunistă, sub directa şi o organizare ireproşabilă a muncii Principală
ipermanenta conducere a organelor şi Şl CALITĂŢII în vederea folosirii cu randament hatul gri
organizaţiilor de partid, oamenii maxim a utilajelor şi a timpului — Din c
imun di din industria judeţului Hune­ Minerii din Poiana Ruscăi au de­ bun de lucru în cîmip. tofilor, s-a
doara au făcut din luna martie o clarat luna martie drept „Duna re­ — In unităţile din cadrul consi­ rea este n
■adevărată perioadă de vîrf In acti­ cordurilor şl calităţii in producţie", liului intercoopertaist Simeria —^ Ostrov şi
vitatea de producţie. Dăruirea una­ hotărîţi să obţină însemnate sporuri
nimă şl hotărârea exemplară a tutu­ de producţie în primul trimestru al ne-a relatat preşedintele consiliu­ cheia in d
ror colectivelor de muncă pentru re­ anului. Muncind cu pricepere şi des­ lui, ing. Emil Szekely —, au mai tămînă ins
dresarea grabnică a economiei na­ toinicie, organizîndu-şl temeinic ac­ rămas de însămînţat 29 ha cu sfe­ pregătirii
ţionale şl ştergerea urmelor dezas­ tivitatea la flecare punct de lucru, clă de zahăr şi de plantat 21 ha turii poru
truosului cutremur au generat ritmuri ei au reuşit să obţină pe primele cu cartofi, la C.A.P. Simeria, Sîp- întreţinute
accelerate în toate sectoarele de ac­ trei luni ale anului o producţie su­ tandrei, Bobîlna şi Foit. Aceste ac­ nificate. Ir
tivitate, finalizate cu adevărate re­ plimentară de 19,7 milioane lei, fiind ţiuni le vom încheia într-o sin-gu- şi Toteşti
corduri în producţie, cu însemnate concretizată îndeosebi în 4177 tone VIORICA DARABANT. Este una ILIE OCNERU. Comuniştii de la râturilor —
depăşiri ale sarcinilor de plan. Pe de fier in mincru marfă, 36 000 tone din cele mai harnice cooperatoare fermele de stat din Bircea i-au în­ Ţă zi. S-a început şi erbici-datu.1 la
ansamblul economiei judeţului, pe din Simeria. Prin exemplul perso­ credinţat de mai mulţi ani funcţia cerealele păioase de toamnă, rea- ru.l S.M.A.
primul trimestru al anului s.a înre­ dolomită, 1 325 tone talc. De aseme- nal ii mobilizează la o activitate de secretar al organizaţiei de iizîndu-se pliviful chimic pe mai nea.
gistrat un spor de producţie in va­ . nea, se cuvine menţionat şi faptul tot mai rodnică şi pe ceilalţi ţărani partid. El îşi îndeplineşte sarcinile mult de 120 ha la C.A.P. Băcia şi Cooperat
loare de peste 2S4 milioane lei, din că planul la export a fost depăşit cooperatori din brigada din care cu multă conştiinciozitate şi răs­ Sîntandrei. Concomitent s-au făcut Săiaşu de
«are 151 milioane lei numai in luna cu 5 milioane lei valută, Iar cel de face parte. Comunista Viorica Dă- pundere, dovedeşte exigenţă în fertilizări şi pregătirea terenului primele, d
martie. Exprimat în produse fizice, investiţii cu peste 1 milion lei. răbanţ răspunde prin fapte chemă­ muncă şi se preocupă de valorifi­ în vederea însămînţării porumbu­ plantatul i
în acest spor de producţie — obţinut rii adresate ţărănimii de a contri­ carea cit mai deplină a protonţia- lui, lucrare efectuată în proporţie s-au făcut
In exclusivitate pe seama creşterii CU TOŢI INDICATORII bui cu toate forţele la sporirea pro­ de peste .50 la sută. de 325 ha
productivităţii muncii, care a marcat ducţiei agricole, la refacerea eco­ lului de producţie al fermelor şi
«> depăşire de 2607 lei faţă de sarcina DE PRODUCŢIE REALIZAŢI nomiei naţionale. întreprinderii agricole de stat. — Semănatul sfeclei de zahăr ţeg, Bărăşt
«le plan aferentă perioadei —, se In­ Şl DEPĂŞIŢI s-a terminat, iar cartofi mai au de O situaţi,
clud. între altele, 66 milioane kWh plantat doar cooperativele agricole nit la C.A
energie electrică, aproape 19 000 tone Colectivele de muncă din oraşul din Cigmău şi Romos — ne-a'spus la unde tre
«le cărbune net, 4 400 mc prefabricate Brad au dobîndit succese deosebite inginerul şef al consiliului inter- erau tracto
«lin beton, 7 200 mpv dale mozaieate, in muncă în luna martie,- in tri­ cooperatist Geoagiu, Ioan Fă-găda- bot fol di Şt
însemnate cantităţi de metal, alte mestrul I. Astfel, producţia globală ru. La grădinile de legume s-a rea­ In toată zi
materiale de construcţii, bunuri de a fost realizată in procent de 117 la lizat planul de însămînţare a ră- inginerul ş
consum ete. In aceeaşi perioadă s-au sută, cu un spor valoric de 8 840 000 dăcinoaselor şi plantatul în cîmip ordine de
obtinut realizări de seamă şi privind lei, producţia marfă — 116 la sută, al răsadului de varză timpurie pe rişlilor (!).
sarcinile la export, livrîndu-se supli­ sporul valoric fiind de 7 502 000 lei.
mentar partenerilor externi produse Aceasta pe luna martie. Pe întreg
în valoare de 14 milioane lei valută. trimestrul I, indicatorul producţiei
S-a îmbunătăţit calitatea produselor, globale a fost îndeplinit in procent NOTĂ : Cît se cheltuieşte şi cît
s-au înregistrat realizări şi depăşiri de 111 la sută, ceea ce reprezintă la C.A.P. Băieşti ?
de plan la majoritatea indicatorilor valoric un plus de 26 660 000 lei, iar
la majoritatea sortimentelor. producţia marfă — 120,1 la sută, va
loric, plusul înregistrat însemntnd Este o cerinţă esenţială ca fiecare unitati
28 582 000 lei. să-şi echilibreze balanţa de venituri, şi cheltui
SIDERURGIŞTII HUNEDORENI Din planul anual de investiţii, la cioâre proprii. Cum se înfăptuieşte acest de
nivelul oraşului, în primul trimestru ieşti ? — l-am întrebat pe preşedintele unităţ.
CONFIRMĂ TRADIŢIA s-a realizat un procent bun : 23,1 la — N-aş putea să spun exact, că situaţia _
sută, iar, din cel ia export — 24,1 la
Tradiţia de hărnicie şl dăruire sută. ne-a răspuns. Dar venituri n-am realizat deci
muncitorească a siderurgiştilor hu­ bine cu lapteîe. Am depăşit planul la trimestru.
nedoreni s-a manifestat din plin şi APARTAMENTE LA CHEIE Este adevărat că s-a livrat suplimentar
MARIA FAUR. Cunoscută ca o
VASILE CALMAŢUI. Ca şef, al
în acest prim trimestru, în luna mar­ secţiei de mecanizare a agriculturii harnică şi pricepută ţărancă cu se situează la un nivel destul de scăzut, ceea
tie. prin însemnate depăşiri de pro­ Constructorii de locuinţe din judeţ tşi aduce o contribuţie de seamă la gospodărie individuală, Maria Faur obţinute să nu acopere nici pc departe cheltuieli
ducţie destinate refacerii. Astfel, bi­ au predat ia cheie, 577 apartamente, sporirea recoltelor în cadrul C.A.P. Contabila şefă a C.A.P., Letiţia Tirea, ne-f
dintre care 287 peste sarcinile planu­ este apreciată şi stimată de către volumul cheltuielilor este de peste două ori z
lanţul realizărilor pe primul trimes­ lui la zi. Acest succes se datorează Deva şi Archia prin efectuarea la
tru al anului înscrie considerabile in primul rînd creşterii productivită­ timp şi de calitate a lucrărilor a- locuitorii comunei Certcj. In fieca­ veniturilor. O sursă de venituri suplimentare
depăşiri de plan la toate produsele, ţii muncii ne şantiere cu 12 la sută. gricole.' Deviza în acţiune o con­ re an ea contractează şi livrează la derea unei tîmplării. Deocamdată Insă, proble
îa toţi indicatorii. Menţionăm obţine­ faţă de aceeaşi perioadă a anului stituie folosirea la întreaga capaci­ fondul de stat însemnate cantităţi de intenţii.
rea peste sarcinile de plan a 4 000 trecut. Concomitent. constructorii tate a celor 24 de tractoare şi a de «ytrne şl lapte din gospodăria Faptul că unitatea mai are asigurate unc
tone de cocs metalurgic, 28 40fl tone muncesc intens la ridicarea de noi maşinilor agricole aflate în dota­ personală. bilul de creditare, nu dă nici un drept cond
rea secţiei.
•e fontă, 17 300 tone de oţel Martin obiective sociale şi industriale. liniştită, să nu caute soluţii pentru redresarea
1
\