Page 8 - Drumul_socialismului_1977_06

Pag. 6
Concursul de poezie patriotică şi revoluţionară
u
B!
COSTEŞTI ’77
Premiul I
Această sete -
Cai alintaţi pasc linişti pe coline —
păduri ce beau izvoare prin rădăcini de soc
şuiera-n noapte coasa prin luncile blajine,
blînd finul toamnei duse, rănit e-acum de foc_.
Aud, îmi creşte-n umăr un arbore ce cîntă,
răzbesc tirziu din luturi fluiere verzi pe mal,
e-atîta cintec, mamă, in pădurea sfîntă
c-aud cum înnoptează turmele-n caval.
Mă-ntorc acum pe drumul care începe-n seară
cu paşi desculţi de rouă prin verdele preasfint
să văd cum se deşteaptă părinţii ninşi sub ţară
din iarba necosită pe-un neştiut mormînt...
Nu-s vorbele in stare să stîmpere această
neobosită sete ce se aprinde-n cint,
pe buze mi se-aştern iar stoluri mari de imnuri
şi gura mea-i o rană deschisă de cuvînt !
Mai curg în ţară încă destule rîuri care
sînt lacrimi de străbuni nevindecate-n seară
si nu Ie duce numai Oltul spre Marea Mare
cî le mai poartă-n unde şi Streiul, bunăoară,
şi Mureşul şi Jiul şi Bistriţa şi încă
vreo douăzeci de milioane de rîuri care-s vii
şi sapă-n fiecare o albie adîncă
din care suie Ţara cu aspre temelii...
Căci Patrie, ce-nseamnă ? de nu — această sete
ce urcă-n noi cum zborul spre-un curcubeu aprins
cina rîurile, toate, sint ochii celor care
nu pot muri vreodată în lutul neînvins...
IOAN EVU
Hunedoara
Premiul II
Cuvintele si semenii
Se uită întotdeauna cuvintele fără câpâtîi
prin Patrie, — le ia un vint pustiu şi le duce
pe alte coline să putrezească, să se usuce,
temeinic le înghite pămîntul dinţii.
Nimic nu vieţuieşte fără rădăcini,
Ne-o spune firul de iarbă, verbul şi ora ;
şi doar acei ce dăruindu-se tuiurora
acceptînd flori, dar şi cununi de spini.
vor rosti cuvintele adevărate
poporului lor, vor fi trimişii in cetate
arşi pe dinăuntru, de seve şiroind.
Sînt semenii noştri cu investiri depline
din străbune arderi şi li se cuvine
pe drept cuvintul şi acest colind.
IOAN RADU IGNA
Hunedoara
Premiul III
Grigore han Lucăi
(Eroului de la 1817)
Să nu uiţi strigătul cu pămîntul în gură
cînd era de rostit cel din urmă cuvint
cerul prea greu peste umerii lui
semăna cu un fluture ce înghite cîmpia
să nu uiţi ochii prin care priveau foţi ai lui
incit moarte nu era nici in moarte
şi piatra-nflorind ca o taină
a unei naşteri eteme
să nu uiţi ochii prin care priveau toţi ai fui
a tot ce-i al lui fiind şi al nostru
seminţie rară de ploi vorbitoare
iacrima poetului plutind înspre cer
să-ţi spui că el trăieşte prin tine
prieten şi templu de-a pururea tinăr
Ta fiecare cintat al cocoşilor treaz
invâţind cum rouă în prunci să apună
să-| strigi inspre seară din ierburi din flori
din nouri să-i scrii o credinţă anume
şi rîul să ştie şi ramul să spună
„Grigore, Grigore, acolo, Grigore-
pâmintul începe cu numele tău
şi bine-ai arat, Grigore, Grigore
la marginea ţării cu plugul de-acasă..."
El doarme de-a pururi sub floarea de vise.
MIHAI LEOVEANU
laşi
Centrului
Adresaţi-vă
judeţean
Poşta literară pentru îndrumarea creaţiei popu­
lare şi mişcării artistice de masă.
Monica Solomon — Ilia, Dumi­ Aron Fădureanu, Alexandru Ca­
tru Necfrifor — Petrila. Dincolo zan, Cornelia Ştirbeţ, Popescu
de unele ezitări, lucrările denotă Mircea Mihai — Deva, Lai R,
certe calităţi. Mai trimiteţi. A- Dan, Domnica Bota Macavei —
lexandru Gruian — Deva. Poezii­ Geoagiu, I. V. Todea, Llviu S.
le slabe, reportajul promiţător. Melin, — Orăştie, C. G. — Certeju
Vă recomandăm să frecventaţi de Sus, Carmen Ştefan — Sime-
cenaclul „Ritmuri". I. Pîrva — ria, Maria Roman — Câlan, Ilie
Brad. Mai reuşită poezia „Cu­ Irimescu, Marcel Poenaru — Hu­
lori". Totuşi, unele repetări şi nedoara, Iosif Rusu — Baia de
Criş, M. V. — Brad. Versuri con-
knagini forţate o fac nepublica­ atatative, simple notaţii fără ca­
bilă. Nicolae luga — Lăpuşnic. lităţi deosebite.
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 173 O MARŢI, 7 IUNIE 1&7X
Conferinţa naţională a scriitorilor
Adevărat îndreptar al muncii noastre
Recenta Conferinţă naţională a
scriitorilor din patria noastră, des­ de stat, prin glasul celui mai auto­ din ţară etc., atrăgînd alături da
rizat reprezentant al el, o dă acti­
scriitori, pe plastlcienl şl muzicieni
făşurată sub semnul grandiosului vităţii cercurilor şl cenaclurilor — în special pe creatorii şl cîntă-
efort detpus de întregul popor pen­ literare : „O formă democratică, retii de muzică folk.
de analiză şl dezbatere competentă
tru ridicarea tării pe cele mai înal­ a lucrărilor literare de altfel cu Aşa cum ne îndrumă secretarul
te culmi ale civilizaţiei materiale şl
spirituale, a afirmat încă o dată. bogate tradiţii în trecutul culturii general, ne vom asuma şi cu mal
multă fermitate „răspunderea pen­
cu tărie, deplina unitate a tuturor noastre — o constituie activitatea tru promovarea unei literaturi va­
celor ce scriu, ataşamentul profund cercurilor şi cenaclurilor literare,
faţă de Ideile Partidului Comunist care trebuie să capete o extindere loroase din toate punctele do
Român, adîncul respect faţă de se­ şl o pondere tot mal mare In viaţa vedere, atît al conţinutului dt şl
al formei".
cretarul său general şl dragostea asociaţiilor şl a Uniunii scriitorilor". Este angajamentul pe care ni-I
neţărmurită faţă de patrie şl popor, Cenaclul nostru a reuşit, în aceşti
luăm, în faţa conştiinţei noastre,
demonstrînd că în vasta operă de 22 de ani de activitate să se afirme în primul rînd, în faţa patriei şl
făurire a societăţii noi, scriitorii prin lucrările scriitorilor care au partidului noastru.
sînt ajutoare de nădejde, alături făcut sau fac parte din rîndurile Sîntem convinşi că tot ce am
de toţi oamenii de bine şi de ac­ Iul, cele peste 30 de volume de ver­ făcut pînă acum sau dorim să fa­
ţiune creatoare. suri, proză şi traduceri din marea cem de acum încolo, nu ar fl fost
Magistrala euvîntarea a tovară­ lirică universală, semnate de ac­ posibil fără condiţiile pe care
şului Nicolae Ceauşescu rostită cu tualii membri, fiind o dovadă în Partidul Comunist Român ni le-a
acest prilej, prin limpezimea şl acest sens. asigurat, fără măreţele realizări ob­
profunzimea el. rămîne pentru noi, Numărind trei membri ai Uniunii ţinute în patria noastră sub flamu­
cei care scriem, adevăratul îndrep­ scriitorilor, numeroşi premiaţi al rile mereu biruitoare ale acestui
tar al muncii noastre, în care ideile concursurilor judeţene şl naţionale, conducător încercat şi înţelept.
nobile ale umanismului socialist autori de volume proprii şl colabo­ Nu ştim în ce măsură creaţiile
se împletesc cu Ideile revoluţionare ratori permanenţi al revistelor lite­ noastre vor înfrunta timpul. Dar
şl cu acea căldură de suflet care-şi rare, cenaclul literar „Flacăra" ştim eă pe această străveche vatră
are izvorul în dragostea faţă dc s-a străduit permanent să răspundă a Hunedoarei, reîntinerltă perma­
patrie, fată de pămîntul ţării, faţă îndatoririlor ee-i revin, cu toţii
nent prin avîntul muncii creatoare
de toţi fiii României noastre so­ fiind legaţi de sfintul pămint al şi de fiecare zi a fiilor ei. aducem
cialiste. patriei din care au purces, de nă­ şi contribuţia noastră sinceră, stră-
Iată pentru ce in numele tuturor zuinţele ei, de cuvintul limpede şi duindu-ne să reflectăm cu uneltele
scriitorilor eare trăiesc şi muncesc atotcuprinzător al partidului. scrisului, viaţa complexă a oraşului
în Hunedoara, care scriu în acest
Pentru ca în activitatea noastră
minunat oraş al flăcărilor şl tran­ să cuprindem un cerc cit mai larg nostru, a patriei şi poporului, a
construcţiei societăţii noastre socia­
dafirilor, exprim profundul nostru de mînuitorl ai cuvîntului scris, în
ataşament faţă de patrie şl de special tineret ne-am extins activi­ liste. înţelegem să răspundem
Aşa
partid, faţă de secretarul general, tatea ; cei doi secretari adjuncţi grijii pe care ne-o poartă partidul
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ala
cărui Indicaţii şi generoase idei ne din biroul cenaclului înfiinţînd, la şi statul nostru, aşa înţelegem să
luminează calea dezvoltării activi­ rîndul lor, încă două cenacluri — răspundem încrederii pe care o are
cenaclul literar „Izvoare" la Casa
în scriitori cel mal iubit fiu al
tăţii noastre scriitoriceşti. de cultură, şi cenaclul literar poporului nostru, secretarul gene­
Ca scriitor, şl ca secretar al ce­ „Lupta", la Clubul „Siderurgistul". ral al partidului, tovarăşul Nicolae
naclului literar „Flacăra" — Hune­ Bueurlndu-ne de sprijinul şi în­ Ceauşescu.
doara, cenaclu eare îşi desfăşoară drumarea competentă a organelor
activitatea permanentă de 22 de municipale şi judeţene de resort, NECULAI CHIR1CA
ani, iml îndeplinesc o îndatorire de ne desfăşurăm activitatea pe mul­ membru a! Uniunii scriitorilor
onoare subliniind înalta apreciere tiple planuri : şedinţe de lucru, şe­ secretar al cenaclului
pe care conducerea de partid şi zători, întilniri cu alte cenacluri literar „Flacăra" Hunedoara
tribuind la diversificarea şi îmbo­
găţirea vieţii spirituale a tuturor
localităţilor hunedorene. Pe scenele
judeţului nostru s-au perindat pes­
te 17 000 de artişti amatori, adu-
cînd prin intermediul cîntecului,
Un vibrant omagiu versului, dansului un vibrant oma­
giu trecutului de luptă al poporu­
lui nostru, marilor cuceriri revolu­
adus muncii si creaţiei ţionare ale României socialiste.
Dominanta festivalului a fost
fără îndoială partiotismul socialist.
Anul care a trecut de la primul lei, dindu-se peste plan 34 700 tone Teme esenţiale ale creaţiei festiva­
Congres al educaţiei politice şi al
culturii socialiste a ridicat mişca­ fontă, 21 760 tone oţel, 15 730 tone lului — cucerirea independenţei de
stat a României, marile evenimente
laminate, 20 100 tone cărbune şi
rea noastră culturală şl artistică- alte produse ! Totodată, el a dat istorice care l-au precedat şi ur­
pe noi culmi calitative şi. a impus un nou impuls activităţii de crea­ mat, mişcările ţărăneşti de la 1907,
exigenţe sporite în ampla misiune ţie, antrenînd un mare număr de fără excepţie, toate manifestările
de educare politică a oamenilor oameni ai muncii la activitatea cul- mişcarea revoluţionară şl muncito­
muncii. Roadele nu au întîrzîat să tural-artistică. rească — au fost prezenţe perma­
nente, toate redate într-o largă ga­
apară : in afara creşterii bazei ma­ Sute de spectacole prezentate în mă de mijloace de expresie. Şi,
teriale şi a creării unor noi opere
valoroase în artă şi cultură, măr­ faţa a mii de spectatori, demon­ au exprimat un puternic ataşament
strează impresionanta mişcare cul-
turie progresului stă marele Festi­ tural-edncativă pe care a generat-o faţă de partid, o dragoste neţăr­
val naţional „Cîntarea României, in localităţile hunedorene festiva­ murită faţă de patria noastră so­
manifestare care a facilitat afir­ lul. Avînd un puternic caracter sti­ cialistă.
marea unor noi talente izvorîte din mulativ, desfăşurarea manifestări­ Audienţa de public a fost încă o
popor, participarea largă a maselor
ta revitalizarea întregii noastre lor organizate în cadrul festivalului dimensiune care a demonstrat ma­
a contribuit la creşterea număru­
eulturi. lui de formaţii artistice cu încă rea popularitate de caro s-a bucu­
Festivalul naţional „Cîntarea Ro­ 459 pe Ungă cele 1237 formaţii e- rat prima ediţie a Festivalului na­
ţional „Cîntarea României" în ju­
mâniei" a fost şi este înainte de xistente, cu 15 776 artişti amatori,
toate un festival al muncii. Prin la redescoperirea unor vechi co­ deţul Hunedoara. Miile de specta­
formele sale de manifestare, fes­ mori folclorice din aceste străvechi tori prezenţi la evenimentul artis­
tivalul a generat in judeţul nostru meleaguri, la depistarea de remar­ tic în toate fazele întrecerii, de­
o largă mobilizare de forţe în rea­ seori intregrîndu-se in cintec şi
lizarea şi depăşirea sarcinilor de cabile talente din rîndul celor mai vers cu cei de pe scene, vor ră-
diverse categorii de oamen-i ai minc mărturie pentru adeziunea ge­
producţie : numai pe primele patru
luni ale celui de-al doilea an al muncii. întrecerea a antrenat mase nerală la actul de creaţie viguros
largi de oameni ai muncii din în­
cincinalului revoluţiei tehnico-ştrin- patriotic promovat de marele fes­
ţifice, producţia globală industrială treprinderi, instituţii, unităţi agri­ tival.
cole, şantiere de construcţii, con- C. DRGZD
a fost depăşită cu 283,4 milioane
„Convorbirile de jos“
Iniţiate la început ca simple pricepere de profesorul Ernest
discuţii pe teme de filozofie, eco­
nomie politică, sociologie, litera­ Uskar şi de colaboratorii punctu­
lui de informare şi documentare
tură şi artă, „Convorbirile de joi" politico-ideologică — profesorii
au ajuns să-şi cîştige un meritat Mioara Racoţi, Natalia Cimpores-
prestigiu nu numai printre elevii cu şi Maria Marian. în perioada
ce urmează, manifestarea se va
Liceului metalurgic din Călan, ci desfăşura la Casa de cultură din
şi în rîndul cetăţenilor din oraş. Călan.
Aceste Convorbiri au devenit a- Prof. SILVIU GUGA
devărate dezbateri, coordonate cu Călan
„Ag ora 11
Revista de cultură „Agora", aflată entuziaste formată din redactorii Fe-
înaintea celui de al şaptelea spectacol, llcia Neag, Ionel Golcea, Aurel Hol-
a devenit un fapt obişnuit în viaţa Hoş, Augustin Fritea, Sorin Costina,
Ştefan Baiasz, Virgil Trufaşu, Nestor
spirituală a Oraşului Brad. Cele 11
cronici (realizate cu mijloace orale Lupei, Emil Mărgineanu, Mihai Da-
şi proiecţie de imagini), conţinind vid, Dumitru Hîrza şi colaboratorilor
dezbateri pe teme de politică, proză, Mircea Golcea, Viorel Tâtaru, Ema-
poezie, biologie, minerit, medicină, noil Radovicl, Adina Manta, Felicia
pictură, muzică, teatru, drept, sport
ş.a. se bucură de o largă audienţă Steavu, Bianca Leucean, Crlstina Ba-
ianţ, Maricica Macovei şl Nicolae
din partea publicului brădean. Vîrtan.
Meritul realizării acestei interesanle TIBERIU VANCA
DORINA ITUL — „Independenţa" reviste vorbite aparţine unei echipe redactor coordonator