Page 7 - Drumul_socialismului_1977_09
P. 7

Pag. 6                                                                              DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6186 0 MARŢI, 6 SEPTEMBRIE 1977








               Nici o „corigentă** la pregătirea deschiderii nou­               îrs curînd începe ediţia a Vlll-a a Lunii culturii şi       %
                                                                                                                                            I Consemnări j
                               lui an de învăţămînt                                     educaţiei socialiste hunedorene
                                                                                                                                                  | O simţi cu mult înainte de în- )
                                                                                                                                                   “ ceputul ei astronomic. întîiul *
          Efortul pe ultim sută de metri                                           59 S A R M I S  ’77‘                                     « păcii  foşnesc  altfel,  mal  adine,  ca  ş
                                                                                                                                            semn  stă  în  zvonul  vintului:  co-  B
                                                                                                                                            •„ un vuiet prelung şl Îndepărtat de *
                                                                                                                                            ape  şl  clte  o  frunză  răzleaţâ  îţi  |
                                                                                                                          programul
                                                                                                                 pe-ndelete
                                                                                                           foind
                                                                                                                                   complet
                                                                            Ca  în  fiecare  an,  toamna  se  orga­
            Am  început  raidul,  întreprins  la   la  din  Şoimuş  —,  dar  constructo­  nizează  în  judeţul  nostru  „Luna  cul­  al  festivalului,  se  mal  întilncsc,  da   I flutură  neaşteptat  în  drum,  des-  |
          unităţile  şcolare  de  pe  raza  co­  rii  au  venit  numai  în  22.  Am  an­  turii  şl  educaţiei  socialiste  „Sarmis“.   exemplu  in  cadrul  „săptămînii  lite­  v   prinsă  de  la  rosturile  el  de  o  *
                                                                                                                                            , vară. S-au scris mii de versuri ţ
          munei  Şoimuş,  în  satul  Bălata.   gajat   lucrarea   cu   cooperativa   Despre actuala ediţie am   solicitat  raturii,  filmului  şl  artelor  plastice"   |  despre  această  frunză  şl  totuşi,  de  „
          încă  din  şosea,  şcoala  de  aici  ne   „Constructorul"  Deva,  pentru  că   amănunte  tovarăşului  Petre  Stoican,   uncie  manifestări  lipsite  de  inedit,   J fiecare dată cînd o întilneşti, ea •
          primea  cu  muşcatele  roşii  „pri-   I.J.G.CX.  nu  putea  să  ne-o  ia  de-   preşedintele   Comitetului   judeţean   din categoria celor zise „de rutină"...   îţi stîrneşte aceeaşi înfiorata în-1
         'vindu-ne“   de   după   perdeluţele,   cit  în  15  august.  N-am  vrut  să   pentru cultură şi educaţie socialistă.  —  Ne  străduim  ca  dincolo  de  pro­  I trebare: atît de curînd 1
                                                                            —  Actualul festival „Sarmis 11  are
          albe,  prinse  la  ferestrele  curate.   aşteptăm  atît,  ca  să  terminăm  mai   loc,  după  cum  se  ştie,  în  anul  săr­  gram  să  organizăm  şi  alte  manifes­
                                                                                                           tări  care  să  îmbunătăţească  conţinu­
          „Mină  de  femeie  la  şcoala  noas­  repede.                    bătoririi   Centenarului   independenţei   tul  actului  cultural.  Aşa  de  pildă,   2  duhul  lui  septembrie  e  atît  de  |
          tră  !  Dacă  tovarăşa  învăţătoare  pu­  Şi  „Cpnstructorul"  a  tărăgănat   de  stat  a-  României  şi  la  puţin  timp   vrem  să  realizăm  o  retrospectivă  hu-   I  limpede  şi  de  blînd  îneît  îţi  vezi  >
                                                                                                                                            *  întrînsul,  pînă  departe,  toate  nos-  »
          ne  mina,  noi  cum  să  Stăm  ?“  —   lucrul  pînă  la  1  septembrie.  A-   după înefieierea primului   Festival  nedorcanâ  a  apariţiilor  editoriale  din   " talgiile sau toate acele păduri |
          spunea  o  localnică  de  peste  drum   cum  lucrătorii  au  trecut  la-  şcoa­  naţional  „Cintarea  României".  Succe­  ultimii  ani  ;  la  toate  casele  de  cul­  *  despre  care  Lucian  Blaga  spunea  „
          de  şcoală,  căreia  i-am  cerut  cite-   la  din  Păuliş.  „Dau  bătaie"  să   sele obţinute de mişcarea   cultural-  tură  să  extindem  organizarea  „amfi­  9 înt,r-un  memorabil  vers  că  „ar  fi  »
          va  informaţii.  într-adevăr,  în  cla-   încheie  lucrarea  în  4  zile,  ca  să   artistică   hunedoreanâ   obligă,   după   teatrului  artelor",  invitarea  la  fes­  putut  să  fie,  clar  niciodată  nu  vor  g
          jse,  vorbele  ţărănoii  se  adeveresc.   continue  la  şcoala  din  Chişcădaga   cunţ  e  şi  firesc,  ca  şi  ediţia  a  VIII-a   tival  a  unor  autori  din  domeniul  căr­  *  fi“.  Lumina  devine  fluidă  şl  se  ”
                                                                           a
                                                                                                           ţii soclal-politice ş.a.
                                                                              festivalului
                                                                                        „Sarmis"
                                                                                                sâ
                                                                                                       la
                                                                                                   fie
                                                                                                                                            I  prelinge,  aurie  şi  caldă  ca  mie-.
          IDar  privind  „dincolo"  de  curăţe-   iar,  apoi,  la  cea  din  Sulighete.  S-a   înălţime.  Totodată,  „Sarmis  ’77“  inau­  —   Fiecare  ediţie  a  festivalului  a   I rea, peste toate cele ale firii. Pe- g
          inia  ce  ne  întîmpină,  rămînem  dez­  tărăgănat  -munca  pînă  acum,  ca  să   gurează noua stagiune culturală".  avut,  pe  lingă  realizări  remarcabile   "  ste  depărtările  care  cheamă  fără  *
          amăgiţi  :  într-o  încăpere  pardosea-   se  tragă  tare  pe  ultima  sută  de   —  Actuala  ediţie  va  păstra  împăr­  şi  unele...  defecţiuni  :  absenţa  unor   8 glas,   tremurindu-şi   pîclele   albu-„
          jla  „joacă",  pe  alocuri  soclul  şi   metri.  Vineri,  însă,  constructorii   ţirea po săptămini a manifestărilor 7  personalităţi   care   figurau   în   pro­  ril  ca  nişte  misterioase  fumuri.  I
          (lemnăria  n-au  fost  chituite  îna­  au  încuiat  şcoala  şi  au  plecat.  Sim-   — Du. Prima săptămînă   va fi de­  gram,  anularea  unor  manifestări  şi   ' Peste făpturile femeilor, mai fru- „
          inte  de  a  fi  vopsite,  iar  pervazul   bătă  dimineaţa  80  de  elevi  au  ve­  dicată   .manifestărilor   politico-ideolo-   chiar  organizarea  precară  a  altora.   moase la ceasul acesta autumnal, ,
          (unui  -geam  a  rămas chiar  nevopsit.   nit  să  le  dea  o  mină  de  ajutor.   gicc,  cind  în  localităţile  judeţului  vor   Toate  acestea  au  umbrit  nobilul  scop  Icînd poartă în pas inefabile ş1 j
                                                                                                           al festivalului.
                                                                           £i  organizate  dezbateri,  mese  rotunde,
                                                                                                                                            ' poate inconştiente melancolii. Pe- ‘
          Pardoseala...                   N-au  avut  cui.  La  şcoala  din  Bo-   simpozioane,   întîlnlri   cu   caravana   —  Vrem  ca  actuala  ediţie  sâ  adune   | ste ochii bărbaţilor pe care-i în-
            —  Da,  şi  pardoseala  trebuia   holt,  lucrurile  sînt  mai  complicate.   muzeistică,  schimburi  de  experienţă,   în  judeţul  nostru  toate  personalităţi­  -i
          vopsită.  Cind  consiliul  popular  a   Pregătirea  deschiderii  şcolii  depin­  dialoguri   juridice,   expuneri.   Tema­  le  stabilite  în  program,  să  lichidăm
                                                                                                           formalismul  din  popularizarea  şi  or­
                                                                           tica  cuprinde  o-  arie  vastă  de  pro­
          făcut  recepţia,  s-a  întocmit  un   de  de...  căminul  cultural  care  se  a-   bleme  :  politică,  filozofie,  Istorie,  -eti­  ganizarea  manifestărilor.  Sînt  sigur  că
          proces  verbal  cu  restanţele,  unde   flâ  în  construcţie  Numai  că  aici   că.  economie  politică,  demografie,  a-   vom  reuşi  deoarece  foarte  multe  din­  §  foame
          s-a  prevăzui  şi  vopsirea  pardose­  muncesc  localnicii.  In  ziua  raidului   gronomie, beletristică, film ş.a.  tre  acţiunile  noastre  au  fost  stabi­
          lii.  Dar  nu  s-a  mai  făcut.  Coope­  nostru  munca  era  în  toi.  Maria   Intre,  25  septembrie  şi  l  ociombric   lite  .prin  consultarea  consiliilor  locale
          rativa  care  a  efectuat  reparaţiile   Lugoj  an,  Sofia  Olari,  Albuţ  Moga,   va  avea  loc  „săplămina  literaturii,   de  educaţie  politică  si  cultură  socia­
          capitale  s-a  desfiinţat.  Povestea   Albuţ  Pasc,  Maria  Străjan,  Victo-   filmului   şi   artelor   plastice".   După   listă.  în  lumea  istoricilor  huncdorenl
                                                                                                            —
          e  veche,  de,  anul  trecut  —  ne   riţa  Mihoc,  A.  Suciu,  A.  Babicea-   cum  reiese  chiar  din  generic,  perioa­  circulă   astăzi   părerea   că   numele   1  văluie  înţr-un  abur  de  înţelep-  }
                                                                                                                                            «ciune  şi  îngăduinţă.  Peste  culo-:"
          mărturiseşte  înv.  Maria  Macavei.   nu,  N.  Chiţiba,  A.  Lugojan,  oa­  da  va  cuprinde  manifestări  specifice:   festivalului  „Sarmis"  ar  trebui  schim­  I  rile  florilor  care  s-au  preschim-  '
                                                                           recitaluri  de  poezie,  gale  şi  premiere
          î,Dar  gardul  ele  alături  „Cu  a-   meni  din  sat,  lucrau  la  înălţarea   cu  filmul  artistic  şi  documentar,  seri   bat  în  „Sarmizegetusa",  primul  ter­  8  bat  —  cînd  oare  ?  —  în  suave  sau  I
          cesta  e  altă  poveste.  Pe  aici  duce   zidului  sub  îndrumarea  vicepreşe­  literare,  expoziţii  de  carte,  de  artă   men   necxprimînd   nimic   în   limba   >i  pătimaşe  poeme.  O,  cîte  s-au  scris  '
          drumul  la  balastieră.  Şoferii  vin   dintelui  consiliului  popular,  tova­  plastică,   diverse   concursuri   gen   noastră.  Poate  cei  mult  numele  tu­  I  şl  s-ar  mai  putea  scrie  şi  despre  J
          cu  viteză  pe  şosea,  nu  mai  pot^  să   răşul  Aurel  Luca.  „Trebuie  să  a-   „Cine  ştie,  cîştigă".  Afişul  mai  conţi­  nul hotel devean...  s   aceste  flori  ale  toamnei,  mai  fru-  1
                                                                                                                                            I moaşe decît toato florile
                                                                                                            —  Ediţia  din  acest  an  va  rămîna
          se  înscrie  în  curbă,  şi  intră  în...   jungem  repede  la  acoperiş.  Pentru   ne  şl  organizarea  „Zilelor  revistelor   sub  vechiul  generic.  Propunerea  însă   1  moaşe  decît  toate  florile  pentru  •
                                                                                                                                                   ' "
                                                                                                                                            li' "
                                                                                                                                                          '
                                                                                                                                            I că ele îşi dăruiesc acum totul, "
          gard".  „într-o  bună  zi  o  să  intre   a-1  face  peste  întreaga  clădire   literare din Transilvania".  o  reţinem  pentru  viitor.  De  fapt,  nu   * într-o patetică ardere ce nu se §
          în...  Clasă"  —  intervine  o  mamă   (şcoală  şi  cămin  cultural)  trebuie   Actualul  festival  va  pune  un.  ac­  numele  este  esenţial,  ci  conţinutul   poate  naşte  decît  Sin  conştiinţa  *
          speriată  de  propriile-i  vorbe.  „Pî-   să-l  demolăm  Şi  pe  cel  ce  acoperă   cent  deosebit  pe  manifestările  ce  se   manifestărilor.  ( uncd  inexorabile  şi  apropiate  stin-  *
          nă  acum  au  doborit  de  trei  ori   sala  de  clasă  şi  grădiniţa.  Aşa  că   vor  organiza  în  cadrul  „Săptămînii   —  în  anii  anteriori,  festivalul  a  în­  '  geri.  Mă  gindesc  la  cei  din  I
                                                                           de  propagandă  ştiinţifică  şi  tehnică" 1 .
          gardul  din  prefabricate.  Părinţii   numai  după  aceea  vom  face  pre­  Menţionez  că  în  această  amplă  ac­  ceput  Ia  Sarmizegetusa.  Sperăm  că   B  urmă  şi  cel  mal  superbi  tran-  *
          l-au  refăcut  de  două  ori.  A  treia   gătirile  cuvenite.  Nu  vă  temeţi,   ţiune  vor  fi  antrenaţi  un  mare  nu­  nu  s-a  renunţat  la  această  frumoasă   I   dafiri,   la   deliranta   explozie   j
                                                                                                           idee...
          oară  ar  trebui  să-l  facă  cei  ce  îl   oamenii  ne  ajută,  îi  vedeţi  cum   măr   de   specialişti,   cadre   tehnice,   —  Nu  s-a  renunţat.  Festivităţile  de   ?  de  culoare  a  daliilor,  Ia  mireasma  ,
          dărîmă".                        muncesc.  Sînt  programaţi  pe  zile   muncitori  cu  înaltă  calificare,  iar  te­  la  fosta  capitală  a  Daciei  romane  re­  |  subtilă  a  garoafelor.  Mă  gindesc
                                                                                                                                            , la fantastica metamorfoză a pă- I
            La  şcoala  din  centru  de  comună   şi-şi  fac  datoria  cu  toată  răspun­  matica  va  fi  mult  mai  strîns  legată   prezintă  totdeauna  un  evenirffcnt  cen­    durilor  care,  lepădîndu-şl  sobra  *
                                                                           de  problemele  tehnice  cu  care  se
          acum  se  încheie  reparaţiile  curen­  derea".  „Dar  cu  concesiile  făcute   confruntă  judeţul  nostru,  unul  din­  tral al „SarmiSului".  I monocromie,  vor  deveni  treptat  „
                                                                                                            Festivalul  va  începe  însă  sîmbătă,
          te  :  s-a  tencuit  în  exterior  localul   unei  cooperative,  care  nu  şi-a  o-   tre  cele  mal  industrializate  judeţe  ale   17  septembrie,  cînd  în  oraşele  şl  mu­  h fastuoşii, solemnii codri de aramă 1
          vechi,  s-a  zugrăvit  interiorul  în­  norat  sarcinile,  iar  acum  nu  mai   ţării.  De  asemenea,  în  această  pe­  nicipiile  judeţului  vor  fi  organizate    ce-şi  sună  de  un  veac  frunzele  “
                                                                                                                                        1
          tregii  şcoli,  s-au  vopsit  soclurile,   aveţi  pe  cine  trage  la  răspundere,   rioadă  se  va  inaugura  noul  an  dc   spectacole  tematice,  parăzi  ale  portu­  I în  versurile  eminesciene.  Dar  mă  „
                                                                                                                                            * gîndeso şi la pitorescul spectacol 5
                                                                                        universităţilor
                                                                                     al
                                                                           învăţămînt
                                                                                                    cultu-
          timplăriile,   tablele.   Azi   începe   cum  rămîne  ?.  „La  Bălata  vom  re­  ral-ştiinţifice.  lui  popular,  iar  .seara  dans  în  aer  li­  oferit  zilnic  şi  gratuit  de  pieţele  ’
          curăţenia  la  care  au  fost  mobili­  zolva  cu  vopsirea  pardoselii".  „Dar                  ber  pentru  tineret,  retrageri  cu  torţe.   { roadelor  :  la  prozaicii  gogoşari  2
                                                                            Ultima  Săptămînă  va  fi  dedicată
          zaţi  părinţi  şi  copii.  E  o  atmos­  cu  gardul  ?“.  „Şi  cu  gardul.  în   muzicii  şi  teatrului.  Pot  afirma  că   Manifestările  de  la  Sarmizegetusa  se   .  învăluiţi  deodată  în  purpuri  îm-1
          feră  de  lucru  la  care  sînt  prezente   primul  rînd  vom  aduce  corecturi   programul  întocmit  do  noi  va  satis­  vor  desfăşura  a  doua  zi,  deci  dumi­  -  părăteşti,  la  infatuatele  şl  lăcui-  "
                                                                                                           nică  18  septembrie.  Din  program  se
          şi cadrele didactice.           drumului  prin  îndulcirea  curbei.   face  pretenţiile  publicului.  Dintre  ma­  impune  expuperea  cunoscutului  isto­  I  tele  vinete,  la  posomoritele,  dar  '
                                                                                                                                            J robustele prune, la perele de aur |
           —  Do  ce  au  durat  atît  dc  mult   Apoi vom reface gardul".  nifestări   amintesc   festivalul   coral.   ric  Hadrian  Daicoviciu,  „Meleagurile   culese din fabuloase livezi.
          lucrările  de  reparaţii  ?  N-aţi  în­  Mobilizarea  şi  efortul  le-am  vă­  „Craiul  munţilor",  festivalul  poeţilor   hunedorene  —  vatră  milenară  a  is­  (  Şcoala ? Da, vor începe şl şco- 2
                                                                           ţărani,  cel  al  teatrelor  de  estradă,  o
          ceput în 15 iulie ?             zut.  Sînt  relevante.  Dar  de  ce   Săptămînă  '  a  dramaturgiei  româ­  toriei  poporului  român",  anoi  spec­  „ Iile, vor începe şl altele, întrupa- 1
                                                                                                           tacolul  Teatrului  de  stat  „Valea  Jiu­
           —  Am  vrut  să  începem,  în  15  —   se  fac  toate  acum,  pe  ultima  sută   neşti"  şi  constituirea  cu  acest  prilej   lui"  din  Petroşani,  precum  şi  evoluţia   rea  unor  gînduri,  a  unui  poem,  ’
          ne  mărturişte  prof.  Adriana  Du-   de metri ? !               a  filialei  judeţene  a  Asociaţiei  oame­  unor  redutabile  formaţii  artistice  de   i a  unei  cărţi,  a  unei  noi  pietre  2
                                                                                                                                             de temelie. Cred în toamnă ca g
          baru, director coordonator lâ şcoa­                LUCIA LfCIU   nilor   de   teatru   (A.T.M.),   concerta   amatori,  multe  dintre  acestea  laureate     într-o  vîrstă  a  plenitudinii,  a  roa-  ^
                                                                           simfonice,  folclorice,  de  muzică  folk.   aie  Festivalului  naţional  al  muncii  şl
                                                                           Tot  în  această  perioadă  se  va  orga­  creaţiei, „Cintarea României 11 .  Jdelor,   a   împlinirii.   Ca   într-o   t
                                                                                                                                             vîrstă a unui mereu nou înce-1
                                                                           niza şi „Tîrgul meşterilor populari".                            '  put.  Şi,  cum  înaintea  oricărui  *
          Brigada artistică şi lunga pauză de vară...                           Chiar  aşa  succintă,  prezentarea   Interviu consemnat de   I început  se  află  un  fericit  răstimp  ,
                                                                            —
                                                                           dv. apare promiţătoare. Totuşi, răs­
                                                                                                                        C. DROZD
                                                                                                                                             al visării, ne îngăduim în ceasul B
                                                                                                                                            '  acesta  mirific  o  clipă  de  reverie  *
           Despre  cum  se  pune  la  dosar   mai  din  timp,  chiar  imediat  după                                                         ( în  care  stăm  cu  ochii  pierduţi  pe  ■>
                                                                                                                                             unghiul fin desenat de plutirea '
          activitatea   cultural-edueativă   în   participarea  la  festivalul  „Cintarea   Infîlsilre: spectatori — creatori de film       '  cocorilor  întorcători  în  străllmpe-  I
          perioada  de  vară,  în  unele  aşeză­  României".  Dar,  inexplicabil,  o  a-                                                    8 zlmea  văzduhului.  Oră  a  împlini-'
          minte  de  cultură,  am  mai  scris.   semenea  analiză,  cum  dealtfel  a   Prestigioasa  echipă  de  cineaşti   tea  (operator  şef),  Ionisos  Sukos,   ril  şl  a  începutului,  unică  în  fru-  2
          Luînd  ca  bază  ideea  permanenti­  avut  loc  peste  tot,  aici  nu  s-a  În­  care  realizează  în  judeţ  o  parte   Dorin  Maldovan  (regizori  secunzi),   '  museţea  ei  pentru  că  nu  e  străl-  8
                                                                                                                                            I  nă  de  o  diafană  aură  de  melan-1
          zării  activităţii,  am  scris  şi  despre   treprins.           din  noul  film  românesc  „Aurel   Ioana  Cantaniari  (scenograf),  Ana   I  eolie,  In  care  se  relevă  mai  acut*
          faptul  că  unele  formaţii,  de  obi­  Exemplul  citat  nu  este’  singular.   Vlaicu"  a  avut,  în  aceste  zile,  in-   Stan  (machioză),  Radu  Calalb  (oa-   '  adevărul  rostit  într-un  moment  i
          cei  după  mari  concursuri  sau  fes­  Consiliile  de  educaţie  politică  şi   tîlniri   emoţionante  cu  publicul.   merman),  precum  şi  actorii  Maria   I  de  graţie  de  un  poet  precum,  bu-  I
                                                                                                   11
          tivaluri,  intră  în  anonimat.  Altfel   cultură  socialistă  din  cadrul  unită­  Sala  cinematografului  „Patria   din   Voluntara,  Gabriel  Qseciuc,  Ion   I năoară, Ion Pillat :   *
          zis,  aceste  formaţii  realizează  acti­  ţilor  economice  trebuie  să  dea  do­  Orăştie  s-a  dovedit  neîncăpătoare   Pascu  şi  Valentin  Teodosoiu  —  s-a   2 „Zadarnic cred că vremea cu anii I
          vitate-artistică  mai  mult  în  vede­  vadă  de  mai  mult  spirit  organiza­  pentru  mulţimea  dornică  să  parti­  transformat  într-un  apreciat  dialog.   L  a crescut. I
          rea  participării  la  unele  concursuri   toric,  de  mai  multă  perseverenţă   cipe  la  manifestarea  organizată   O  întîlnlre  între  cineaşti  şî  puMic   "   fiecare toamnă reintru în "  trecut. |
          şi  de  aici  urmarea  :  pauze  lungi  în   în  asigurarea  continuităţii  activită­  aici  de  întreprinderea  cinematogra­  a  avut  loc  şi  la  Casa  de  cultură    Copilăria-mi toată dă buzna la 5
          care nu se întîmplă nimic.      ţii  cultural-edueative,  aplicind  ferm   fică  judeţeană.  întîlnirea  —  la  ca­  din  Deva,  prilej  cu  care  a  fost  I  uluci '
            Să  'luăm,  de  pildă,  o  brigadă  ar­  ideea  permanentizării  muncii  .  de   re  au  participat  prof.  Mircea  Dră-                * Cînd stă la poartă coşul cu j
          tistică.  Cea  de  la  I.M.M.R.  Simc-   educaţie,  eliminînd  genul  de  acti­                  prezentat  filmul  „Cuibul  salaman­           struguri şl cu nuci", i
          ria.  A  participat  la  faza  orăşeneas­  vitate  în  funcţie  de  gradul  oon-   gan,  rectorul  Institutului  de  teatru   drelor",  coproducţie  romârto-italia-
          că  a  Festivalului  naţional  „Cînta-   cursului  sau  de  temperatura  ano­  şi  cinematografie  „I.  L.  Caragiale"   nă,  cea  mai  recentă  realizare  a  re­  RADU CIOBANU jj
          rea  României",  unde  a  luat  un  bi­  timpului.               (regizorul filmului), George Cris-  gizorului Mircea Drăgan.
          nemeritat  loc  I.  „Nu  ştim  ce  s-a
          întimplat  apoi  —  ne  spune  Xoa.n
          Giurgiu,  preşedintele  consiliului  de
          educaţie  politică  şi  cultură  socialis­
          tă  din  cadrul  întreprinderii  —  de­                                                                   Epilog la recreaţia verii
          oarece  la  “faza  superioară  a  fost
          trimisă  brigada  artistică  a  nodului
          de  cale  ferată  Simeria".  Dar,  din­
          colo  de  unele  „mistere"  locale,  ne                                                           Aşadar,  a  mai  rămas  o  săptă-   Aici  veselia  a  înfrumuseţat  între­
          interesează problema permanentiză­                                                               mhiă  din  recreaţia  verii,  vacanţă   cerea  la  marcarea  traseelor  in  re­
          rii.  Aflăm  că  brigada  artistică  a                                                           binemeritată  după  un  an  şcolar   zervaţie,  la  amenajarea  refugiiior
          mai  sclipit  de  vreo  două-trei  ori,                           Iii®                           încheiat  cu  rezultate  meritorii,  ca­  pentru  cercetători,  a  vetrelor  de
          a  mai  prezentat  un  program  la  15                                                           re  a  dăruit  beneficiarilor  ei  fru­  foc,  a  locurilor  pentru  depozitarea
          iulie  cu  prilejul  imul  schimb  de                 « - ’ ■ --   ;              -z"   *.»  •   museţile  şi  bucuriile  oferite  azi  do   deşeurilor,  a  căilor  de  acces.  Dar
          experienţă,  după  care  a...  dispărut.                                                         societatea  socialistă  tuturor  copiilor   acest  exemplu  poate  fi  întregit  cu
          Aflăm  că  este  formată  din  şase                                                              ţării.  De  aici,  dintre  Parîng  şi  Po­  cele  oferite  de  elevii  de  la  Dobra,
          interpreţi,  unii  fiind  plecaţi  în  con­  - fs  1                                             iana  Ruscăi,  dintre  Retezat  şi  Apu­  Orăştioara  de  Sus,  Geoagiu,  Ilia,
          cediu.  Deci,  o  singură  brigadă  res-       !    •.»  1                                       seni,  fiii  Hunedoarei  —  şcolari  şi   Hărău  care  pe  loturile  şcolare  ‘şi
          trînsă,  la  o  unitate  economică  cu       ■ ■                                                 preşcolari  —  au  cunoscut  în  aceas­  la  C.A.P.  şi-au  dovedit  cu  priso­
                                                                                                                                                                1
          peste  1  500  de  lucrători.  Am  notat   III   Ig   \ jr                                       tă  vacanţă  şi  seninătatea  zilelor  de   sinţă  hărnicia,  sau  cele   de  la  O-
                                                                                                                                           răştie,  Blăjeni,  Sarmizegetusa,  Gu-
          şi  unele  preocupări  mai  recente     1111   ri.                                               sub  soarele  Litoralului,  şi  aerul  o-   rasada,  Ohaba  unde  pionierii  au
          privind  reluarea  activităţii  brigă­                                                           zonat  de  pe  cărările  munţilor,  şi   fost  alături  de  constructori  la  înăl­
          zii,  cum  ar  fi  restructurarea  for­                                                          veselia întrecerii la recoltarea plan­  ţarea sau extinderea şcolilor lor.
          maţiei,  a  textului,  îmbunătăţirea                                                             telor  medicinale,  şi  bucuria  ajuto­
                                                                                                                                             Despre  bucuriile  verii  în  taberele
          acompaniamentului muzical ş.a.,__ şi                                                             rului  dat  părinţilor  pe  cîmpurile   de  la  munte  şi  de  la  mare,  „albu­
          asigurarea  că  peste  două-trei  săp-                                                           pîinii.  A  fost  o  vacanţă  în  care  re­  mele  de  vacanţă"  au  consemnat
          tămîni  va  avea  loc  şi  spectacolul.                                                          creaţia  s-a  îngemănat  cu  munca,   mereu.  Acum  trăiesc  frumuseţea
          Totuşi, măsurile „puteau fi luate                                                                o  armonie  cu  adinei  valori  educa­
                                                                                                           tive.                           oferită  de  ultimele  serii  pionierii  a-
                                                                                                             Şi,  dacă  vorbim  de  această  ar­  flaţi  la  Năvodari  şi  cei  din  tabăra
                                                                                                           monie,  un  exemplu  este,  credem,   de  creaţie  plastică  de  la  „Căprioa­
                                                                                                           edificator  pentru  tot  ce  a  dat  fru­  ra"  —  Moroieni  (jud.  Dîmboviţa)
                                                                                                           museţe  întîlnirilor  dintre  muncă  şi   —  talente  ale  penelului  din  Petri-
            Oaspeţi fa J@rnis.af                                                                           reoreere  —  o  acţiune  de  răsunet   la,  Hunedoara,  Deva,  Peştiş.  Cu  ei,’
                                                                                                           naţional  petrecută  aici,  pe  pămiirt   numărul  pionierilor  care  au  trăit
                                                                                                           hunedorean  :  în  a  doua  jumătate  a   bucuriile  vacanţei  mari  în  tabe­
            Sala  „Anta"  din  Deva  a  găzduit,                                                                                            rele  de  la  munte  şi  mare  se  ridică
          in  prezenţa  unui  public  numeros,                                                             lunii' august, Consiliul Naţi-oinal Ol   la peste 3 500.
                                                                                                           Organizaţiei  pionierilor,  în  colabo­
           două  spectacole  ale  Teatrului  _  de                                                         rare  cu  comisia  pentru  ocrotirea   în  aceste  zile,  cind  ghiozdanele
           estradă  din  localitate  cu  „Vernisaj                                                         naturii  a  Academiei  R.S.  România   şi  uniformele  sînt  pregătite,  miile
           la  revistă".  Spectacolele  au  avut  ca                                                       şi  cu  sprijinul  Ministerului  Apără­  de  pionieri  se  îndreaptă  _spre
           invitate  de  onoare  pe  solistele  de                                                         rii  Naţionale,  a  organizat  un  şan­  şcoli.  Săptămînă  care  le-a  rămas
           muzică  uşoară  Anne  Mehner  şi  Re­                                                           tier  naţional  al  pionierilor  în  Re­  din  vacanţa  verii  o  dedică  muncii,
           gine  Doreen,  de  la  Radiodifuziu­                                                            tezat. Tema ? Ocrotirea naturii. _ La   în  cadrul  amplei  acţiuni  :  „Şcoala
          nea  din  R.D.  Germană.  Impresio­                                                              acţiune  au  participat  echipajele   noastră,  grădină  înfloritoare".  Suc­
          nanta  prezenţă  artistică  a  oaspe-                                                            înscrise  la  expediţiile  „Cutezătorii",   ces,  capii  !  Clasele,  laboratoarele,
          telor  revistei  a  dat  spectacolelor  o                                                        ediţia  ’77,  din  7  judeţe  ale  ţării,   atelierele-şcoală  în  care  veţi  învă  ­
           ţinută  aleasă,  publicul  primind  cu                                                          printre  care  şi  cale  de  la,  şcolile   ţa  să  poarte  amprenta  muncii
          Îndelungi  aplauze  apreciata  lor  e-                                                           generale nr. 1 Petrita şi 3 Lupani.  voastre entuziaste !
           voluţie.                          Şcolari în drumeţie spre locurile de istorie dc la Costeşti.
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12