Page 7 - Drumul_socialismului_1978_05
P. 7
R. 6 375 $ JOI, 4 MAI 1978
Pag. 3
1 Expozîţje
VIZIUNE ( MULŢUMIRE
¥f ŞTAFETA i ^ Am lucrat muiţi ani la
i C.A.P. Lăsău. Acum, atit
iă ; Grafica Iui ' eu cit şi soţia, sinlem
s limbă rusă ; ţ pensionari. Avem o pensie
n — emisiune CRAVATELOR ROŞII t de 550 lei lunar şi 30 ari l
omlncălorii au-
Iii. Pârcălâboiu / lot in folosinţă personală. )
•ţii medicale ; ) Băiatul mai mare este \
România — jij
1. înregistrare CU TRICOLOR l factor poştal in satul nos- l
Stadionul „21 Gheorghe Pârcălâboiu este tru, Lăsău, şi secretar al /
11 pitorească ; un grafician a cărui sensi ) organizaţiei de partid. Cel ţ
ţ mijlociu lucrează la I.T.A. î
seri; ■ Vatra hunedoreană, unde lui Avram icwcu din Baia de bilitate ne-o demonstrează
al ; istoria trecută şi prezentă a Criş, unde s-au desfăşurat, i Deva iar cel mai mic este ]
politicii partl- cu generozitate expoziţia * student în ultimul an la 1
! dezvoltare c- consemnat şi îşi scrie Iile de apoi, programele artistice şi organizată la Deva şi care ţ medicină. Mi-am crescut Ij
o-socială a tă- adincă rezonanţă patriotică, întrecerile sportive, totul a în aceste zile va fi deschi
,judeţul Vran- a găzduit, in aceste zile, e- dat „ştafetei" valorile reale să la Brad, oraşul său de I copii în cinste şi omenie t
moţionante manifestări ale ale educaţiei politice. ) şi mă mindresc cu ei. Du- J
tretului ; baştină. \ cern o viaţă îndestulată, ţ
al: Teofil Vîl- şoimilor şi purtătorilor cra Iar dacă la Jebea trecu
vatelor roşii cu tricolor din tul a fost emoţionant, la Spirit fabulatoriu înzes i Avem tot ce ne trebuie. Eu i
al. trat, acest artist apelează } cu bătrinica mea sintem Y
judeţ. Reuniţi la Jebea sau Călan prezentul şi viitorul
■WBgflBBBH pe platforma industrială de s-au etalat măreţ. Aici, pe mereu la o rostire narati ) fericiţi şi pentru această \
l fericire mulţumim din ini- L
la Călan, la Orăştie sau la platforma industrială, copiii vă despre spaţiile citadine,
llia, la Pui, Dobra sau în s-au intilnit cu muncitori şi despre nonviolenţă ori jo ■ mă partidului, conducăto- h
Ţara pădurenilor, pionierii ingineri, cu activişti de par curile copiilor, într-o tra rului nostru iubit, (loan J
Bujoran, pensionar, satul i
m I : 6,00 Ra- huhedoreni au participat la tid, dialogînd despre ce În mă grafică şocantă pentru ţ Lăsău). ^
dimineţii; 7,00 cea de-a IV-a ediţie a „Şta seamnă azi, dar mai ales retină, dar foarte acidă.
9,00 Ilăspun- fetei cravatelor roşii cu tri despre ceea ce va ii miine ;
;orilor ; 10,05 Astfel, un „Joc de copii" ■ pip ţ RARUL NU PREA UMPLE I
«npozitor.ul ei: color", acţiune iniţiată de Călanul siderurgist. O lec — de fapt un joc de măşti CARUL
;er j 40,25 Gru- Consiliul judeţean al Orga ţie de orientare profesiona
i , Musica" şi nizaţiei pionierilor. lă, continuată cu parade, care fac aluzie la cunos j Ce-au făcut, ce n-au fă-
i>‘ ; 10,45 Atlas cute personaje din lumea ) cut, cooperatorii din Lă
35 Discoteca Ediţia din acest an şcolar programe artistice şi spor
aii de Charles a „ştafetei" s-a integrat cu tive. basmelor — este iniţiat de său s-au trezit că la cea
:,05 Din comoa- succes în manifestările edu In Ţara pădurenilor, la prezenţa unui aerostat pen pa verde au o densitate
. nostru ; 12,35 sub orice critică. Pe une-
►rotative : Doi- cative organizate pentru a- Toplifa, „ştafeta" a întrunit tru călătorii, permutabil,
J,00 De la 1 la niversarea a 2050 de ani de şoimii şi pionierii din Lunca ca formă, în suita măştilor. ţ le porţiuni densitatea fire
nic-club ; 16,00 ia crearea primului stat dac Cernii, Bunila şi comuna lor de ceapă este mai
16,ir Ţartidu- Imagistica lucrărilor sale mică chiar decit cea re
C' t.,ag ; 16,25 centralizat şi independent, gazdă ; la llia — parada ne oferă suficiente „colaje"
conomice: 16,40 sub egida amplului festival detaşamentelor a deschis ale situaţiei fiinţă-maşină. comandată la cultura po
solistice Mira al muncii şi creaţiei „Cinta- fericit festivalul „Mureş pe rumbului (I). O fi oare a-
şi, Ivo Itobic; rea României". Gheorghe Pârcălăboiu nu \ ceasta o metodă nouă de
publică. ,,Iubi- marginea ta" ; la Dobra Pă-tlurcnce din zon;t localităţii Imncdorenc Cerbul, In cos
intem flori" ; „intîlnirea" dintre trecut şi au venit purtătorii cravate implică, în discursul său i cultivare a cepei ? Ori-
rli ; 20,00 Floa- prezent ne-au prilejuit-o ce lor roşii cu tricolor din toa plastic, verdicte asupra u- tumele populare tradiţionale. Foto: ANTON L. ZEFIR ) cum, rarul se va simţi nu
omânie — mu- le două manifestări de la ) numai la producţie, ci şi
i ; 20,30 Reflc- te satele aparţinătoare co nor probleme sau idei, ci
I ; 20,40 Caden- Jebea şi Călan. Complexul munei, ca şi din Lăpugiu, t la veniturile unităţii (N.
22,00 O zi în- muzeistic de la Jebea a fost iar la Orăştie, oraşul s-a — aşa cum ne-o mărturi ^ Toader).
00—5,00 Non „martorul“ — pentru a cita sea într-o recentă confesiu Kilometru! 30...
nocturn, transformat intr-o adevărată
k : 18,00 Actua- oară ! — o unui moment sărbătoare a copiilor. Pretu ne - compune doar ceea ce \ NECAZURILE LUI „A 1—3"
; 18,10 Muzică înălţător dăruit de vlăstare tindeni, „Ştaleta cravatelor trebuie să le declanşeze : In zorii dimineţii, piche S-au transportat 200 tone I Frumos bloc A 1 -3, din
formaţia diri-
Simion ; 18,30 le moţilor — şoimi şi pio roşii cu tricolor" s-a bucu începutul labirintului ; la rul loan Rob, de la distric cu monoraiui. S-a ridicat li } centrul civic al Hunedoa-
e de miere — nieri din toate şcolile zonei: rat de sprijinul şi prezenţa „desfacerea ghemului", mai tul 9 — C.F.R. Brad efectua nia pînă in starea ei norma ) rei ! Frumos, frumos, dar
limbă română oraşul Brad, comunele Baia organelor locale de partid ca de obicei revizia liniei lă. Timp de 16 ore, 27 de |j tot are necazurile lui. De
1 Muzică uşoa- de Criş, Ribiţa, Tomeşti, Va- şi de stat, iar „Mesajul Con departe, este obligat privi
; 19,00 Revista torul. (Şi complementar a- pe traseul Brad — Dealul muncitori au acţionat ener
-politică. Din fa. Clipele au fost înalte. siliului judeţean al Organi cestei aserţiuni, amintim şi Fetii. Examina cu atenţie gic, neprecupeţind nici un
sultaţil în spri- De la depunerea pe mor zaţiei pionierilor", adresat ilustraţiile pe care le face fiecare părticică de linie. efort. La ora 21,50 linia era s e mn aci
ilor de la în- minte a buchetelor de Hori, cu acest prilej, a fost o ura
►litico-idcologic la un Marin Sorescu sau la Deodată i se făcu negru în deschisă şi trenul urca du-
za tehnico-ma- în acordurile emoţionante re şi un îndemn de a se uni un E. A. Poe). faţa ochilor. La kilometrul 30 cînd in deplină siguranţă
dlsmului. Con- ale „Imnului eroilor", de la pionierii în gind şi faptă, observă că pe o porţiune de schimbul de mineri la mina pildă, lumina pe casa scă
lă a politicii de lecţia de istorie a neamu Grafica lui Gh. Pârcălă rilor se aprinde şi se stin
2 a ţării în e- toţi pentru unul şi unul pen boiu este o merituoasă pre circa 100 metri terasamen- Dealul Fetii.
; Comuniştii de lui ţinută de moş Toader tru toţi, spre a răspunde cu tul şi linia au alunecat. In Toţi cei 27 de ceferişti au ge numai de la tabloul
îs pun în prac- Dragoşa, pînă la cea susţi înflăcărare, cu devotament zenţă despre care, credem, cel mai scurt timp, picherul dat dovadă de o înaltă con principal. Cum la respec- -
!c politicii eco- nută cu argumentele pre şi elan tineresc devizei : tivul tablou au intrare
tldului; Cartea se va mai vorbi. loan Rob a luat măsuri de ştiinţă. In frunte s-au situ doar cei înzestraţi cu.,,
5 Romanţe pe zentului de primarul comu „Pentru gloria poporului şi Închidere a liniei. Tot el a at comuniştii Aurel Vlad,
•oeţilor noştri ; nei Baia de Criş, de la pa înflorirea României socialis ALEXANDRU C. LUNGU mobilizat 4 echipe de mese Teodor Ştefan, loachim Da- cheia, lumina arde zi de zi.'
Uadiomagazin. rada „Trec detaşamentele", te, pentru cauza partidului, Zile în şir. De cînd s-a
Studenţii la critic de artă riaşi de cale, care au în-. vid, loan Lup, Vladimir Bu-
i ; fonoteca de care a pornit de la Jebea înainte !". Muzeul Brukenthal — ceput lucrările pentru res- dugan, Viorei Mureşan şi pornit liftul, uşa de acces
tin Daicoviciu; şi s-a încheiat la obeliscul LUCIA UCiU tabilirea^circulaţiei. Au fost alţii. (Ion Coţoi, ziarist co de la etajul 4 este bloca
itului. Sibiu tă. Mai nou s-a blocat şi
I descărcate 500 tone balast. laborator). cea de la parter. Locata
rii urcă etajele încărcaţi
de bagaje. Ce, să iacă ?
Noroc că au becurile a-
în împrejurările 'cînd so intrat în grupul infractori prinse şi cînd bate soare
t bărbat, altă
cietatea
manifestă
noastră
riile I-II (Pa- o înaltă grijă şi responsabi Familia - mediu propice şi factor lor majori loan Dinu, ie- le... Şi suportă consumul
cături sub clar ronim Galeş şi Laurean A- inutil, mai bine spus, risi
.); HUNEDOA-
re periculoasă litate pentru formarea tine lexa, toţi neîncadraţi în pa de energie electrică.
(Flacăra) ; E- rei generaţii, educaţia în muncă, iar unii cu antece Oare nu se pot găsi soluţii
iitor (Siderur- familie este o importantă responsabil In educarea minorilor dente penale. mai ieftine ? (N. Avra-
lecătorul Fa- componentă a complexului Mai sînt unii părinţi ca mescu, ziarist colaborator).
erilul" (Arta);
— seriile I-II educativ pe care-1 alcătu re nu acordă atenţie exer
1) ; PETRO- ieşte societatea. Golurile, citării rolului lor educativ OFUL POŞTAŞILOR...
dăvCasa (Uni- ■ şi prevenirea delicventei Juvenile în familie, socotind că u-
Chitară (7 No- carenţele în-educaţia fami In Orăştie, ca dealtfel
igusire (Repu- lială au efecte negative în nica şi exclusiva responsa pe tot cuprinsul judeţului
NI : Sandokan, formarea personalităţii mul bilitate educativă aparţine
:iei (Cultural); tilateral dezvoltate a omu re, vagabondînd prin dife negative de educaţie, în ca preună cu copiii. societăţii, prin şcoală, în şi al ţării, se dau in folo
Căpitrn la 15 tegoria acestora intrînd cei Sînt cazuri cînd unii pă sinţă zilnic zeci şi sute de
esc) ; LONEA: lui societăţii noastre. De a- rite oraşe, infracţiunea fi tind faptul că şcoala pre apartamente, lucru ce bu
lă (Minerul) ; ceea, exercitarea acestei ind comisă în scopul de oare au comportări repro rinţi acordă o mai mică a- ia un copil cu anumită for cură pe toată lumea, mai
intecul lebe- funcţii social-educative a a-şi procura banii necesari babile In familie şi socie tenţie preocupărilor copii maţie intelectuală, psihică
:>resc) ; ANI- mult şi mai mult, fireşte,
thoven, file de familiei prezintă o deosebi deplasării şi traiului. Mino tate : imoralitate, alcoolism, lor lor, modului de a-.şi pe şi morală. pe noii locatari. Această
toresc) ; URI- tă valoare şi o înaltă res rul I-Ialbac Mircea din Hu brutalitate, necinste, vulga trece timpul, de a se distra, Iată, aşadar, aspecte ca bucurie nu esfe insă întot
libila poveste ponsabilitate socială din nedoara, în vîrstă de ' 13 ritate, trîndăvie, lipsă de anturajului lor, nesuprave- re relevă lipsa de respon
(7 Noiembrie); ani, elev la Şcoala genera respect faţă de ceilalţi ce ghindu-i, fapt ce duce în sabilitate socială a unor fa deauna împărtăşită şi de
îiole la Paris partea părinţilor. factorii poştali, datorită
1 ; GURABAR- Dezorganizarea vieţii de lă nr. 2 Hunedoara, a fost tăţeni — ca şi alte trăsă final la comiterea de aba milii în educarea copiilor scăpării din vedere a in
>urg — seriile familie ca urmare a divor de multe ori cercetat pe turi negative ce se fac pre teri ale copiilor lor, ba lor.
) ; ORĂŞTIE: ţurilor, despărţirii în fapt a nal. Tatăl acestuia, Vasi.le zente in viaţa lor. Minorul chiar la manifestări anti Creşterea tinerei genera stalării cutiilor poştale la
necată (Pa- scări. Pentru a “ \olifi-
noscutul din părinţilor sau a abandonă Halfaac este o fire inde Lakatos Zoltan din Hune sociale, uneori cu caracter ţii este o datorie de seamă ca vom scrie aic < blo
ra) ; HAŢEG : rii familiei de către unul pendentă, nu rezolvă nicio doara, elev la Şcoala ge grav. Minorul Troian Do a fiecărui cetăţean al pa
Imila — seriile din părinţi reduce în mod dată problemele de familie nerală nr. 5, a fost cerce bra, din Cristur, nefiind su triei. Familia este un fac curile 4 şi 5 din micro 2
) ; BRAZI : — Orăştie, date de curind
ară ; CALAN : simţitor posibilitwtea de for împreună cu soţia. Nu s-a tat pentru infracţiuni de pravegheat de părinţi şi tor hotărîtor în educarea în folosinţă, n-au strict tre
fantoma (Ca- mare a copilului, lasă urme apropiat afectiv niciodată furt în dauna avutului ob trăind în anturajul unor şi formarea la tînăra gene
ă) ; Fără po- de familie şi în final a a- ştesc. Părinţii acestuia se infractori majori ca Mari raţie a unor convingeri, buitoarele cutii de poştă.
face nimeni negative nedorite în psiho Transmitem pe această ca
1).; SIMBRIA : logia acestor tineri, îi face bandonat-o, părăsind şi o- insultă reciproc, consumă an Vasile (un infractor în deprinderi, obişnuinţe, ca le, nu chiar poştală, oful
ete (Mureşul); mai greu adaptabili la raşul, lăsînd familia fără băuturi alcoolice şi riu-1 răit) şi Bucova Adalbert a ractere sănătoase. De aceea,
raţi în vacan- nici un sprijin material. supraveghează pe minor, comis împreună cu aceştia şi în familie trebuie să se poştaşilor din Orăştie (şi
GHELARI: Dr. viaţă. mai multe infracţiuni de desfăşoare o importantă nu numai din Orăştie),
ul). Minorul Augustin Dăluţ Uneori, din nefericire, în aceeaşi situaţie se află factorilor răspunzători, mai
din municipiul Petroşani a mai sînt familii întregi, .minorul Gheorghe Ciolea, furt şi tîlhărie. Minorul muncă de plămădire a o- precis consiliilor populare,
fost cercetat penal pentru „familii organizate", care de 16 ani, tot din Hune Dan Pascal, în vîrstă de 10 mului nou, de realizare a (loan Suciu, ziarist colabo
infracţiunea de furt -califi exercită asupra copiilor in doara, care a fost trimis ani, din municipiul Hune profilului moral-cetăţenesc rator).
cat. Părinţii minorului sînt fluenţe în direcţii contrare, în judecată pentru furt. Pă doara, nefiind supravegheat al tinerei generaţii.
despărţiţi în fapt, împreju opuse celor dorite. Sînt pă rinţii acestuia sînt violenţi de părinţi, a părăsit domi PETRU DEMIAN, STIMULENT ?
probabil pentru rare în care minorul a fost rinţi care, prin comporta şi alcoolici — tatăl consu ciliul şi şcoala (Liceul in procuror la Procuratura
mai 1978 : Vreme scăpat de sub supraveghe- rea lor constituie exemple mă băuturi alcoolice îm dustrial Hunedoara) şi a judeţeană Intr-un răspuns primit
frumoasă, cu ce- la o sesizare trimisă de
il izolat, mai ales redacţie spre rezolvare, se
munte. Vor că-
e de ploaie inso- cretarul Comitetului comu
SCărcări electrice, nal de partid Buniia, to
slăbi treptat în varăşul Gheorghe Herban,
si va sufla clin
Temperaturile mi- aiirmă că la C.A.P. Alun
şi 10 grade, La Isc de cinste s-au folosit 20 litri ţuică
me între 14 şi drept ,,stimulent" pentru
ineaţa, local
_• ceaţa. în întrecerea pentru ono şite. Putem evidenţia pen cooperatorii care au par
6 mai 1978 : tru onorarea în termen a ticipat la tunsul oilor şi la
încălzi trep- rarea contractelor privind curăţatul păşunii (!). Prac
fi variabil la livrarea de animale, la loc obligaţiilor asumate pe ce
spre sfirşitul de cinste se situează cetă ticarea unei asemenea
; vor produce tăţenii Avram Rădos, To- metode nu este de natură
rituale şi vor ţenii din circumscripţia e- ma Petru (Nică), Gavrilă să stimuleze creşterea ve
i averse de lectorală comunală nr. 10
niturilor C.A.P., existînd o
ei de descăr- Bunila. Ei au livrat în luna Ticula, Toma Petru (Andri- lege clară pentru retribu
Vreme uşor aprilie 2 800 kg carne de că), Aron Muntean (Bălaş) irea muncii, care trebuie
cerul variabil, bovină. Şi la nivel de co şi Aron Tămăşesc. (Petru intocmai respectată şi în
iea averse de
:e Ce descăr- mună prevederile pe pri Toma, deputat în circum această unitate. (T. Nico-
Vîntul va su- Depozitul final al U.F.E.T. Orăştie. Echipa (le fasonatorl lemn despicat, condusă de 'aescu).'
tu viteze pînă mele 4 luni ale anului 1978 scripţia' electorală comuna mecanicul drujbist loan LupiUescu, se evidenţiază lună de lună prin hărnicie şi eonşiiin-
h. --------1
au fost îndeplinite şi depă lă nr, 10 Bunila). ctozitntc in muncă. Foto: VIRCIL ONOIU
