Page 11 - Drumul_socialismului_1978_12

>7 9 DUMINICĂ, 3 DECEMBRIE 1978 Pag. 3

\-----
BSB&SBSSSSaB
VIZIUNE EXEMPLE
l ■/
Cartea '® scena ® ecranai , DEMNE DE URMAT
fjgggPP
M 4'*'- \ Ca şi in mafie o fee lo-
3 DECEMBRIE Fotbal cu ultimele meciuri
S ralului profesor care ştie J V calităţi hunedorene, mc-
ca la domiciliu \ UN NOU FILM ROMÂNESC DE EXCEPŢIE că „e mai bine să înveţi ţ i joriţaîec cetăţenilor din
nic î tu însuţi decît su-Uînveţi t pe teren propriu ^ comuna BunUo participă
latriei \ înainte de tăcere pe alţii", că „sînlem cu > \ Ic lucrările ediliiar-gospo-
-ial pentru co­ toţii o mare şcoală". Fie- ţ Campionatul se apropie ric imprimând în repriza secundă l doreşti de interes obştesc
tiţi le junglei". care text invită la medi- L finalul stagiunii de... toamnă, un tempo irezistibil nici pen­ . executate pe raza comu-
15 \ Fără îndoială există pu- treg sistem etic perturbat taţie, la un sever examen J acum în plina iarnă, şi astăzi tru recunoscuta robusteţe in l nei. Printre cei care răs-
căminul duru­ ( ternice legături între fil- reilectă starea de „vre­ majoritatea ecliipejor noastre apărare a elevilor lui Proca, ţ pund totdeauna prezent ia
ră. i mul de debut al lui Alexa me de război", care mu­ de conştiinţă pe orice 1 joacă ultimele meniuri acasă. a portarului Coman. Fără a t acţiunile organizate sint
acorda Gloriei Buzău act-lenşi
Probabil frigul sau încheierea,
U ului ) Visarion „înainte de tă- tilează -viaţa oamenilor, profesor : „Şi apoi acolo, l Sn sfirşit, a x'odajului (cam calităţi, trebuie totuşi ea Jiul şi cetăţenii Gheorghe Ră-
să privească pe autoarea unor
ă patriei ( cere' realizat după nuve- la propriu şi la figurat. în picioare, Ia doi paşi de i lung !) au accelerat ritmul şi, surprize de proporţii (victorie \ doane (Tollea) şi Troian
1
pe alocuri, au ridicat calitatea
masa mea, sînteţi Dv., l)v. »
1
t la „în vreme de război' în filmul lui Visarion jocului. Cei puţin aşa arată categorică la Iaşi), cu toată... ţ Rădoane (Zep) din soţul
duminical : ’ de Caragiale şi excelentul distingem, în esenţă, trei care ştiţi atâtea, Dv. care ţ caruselul rezultatelor din ul­ suspiciunea, pentru ca antre­ i Poieniţa Voinii, in virsiă
tu noi — mu­ sînteţi plătită ca să mă l timele etape, care au ameste­ norii Oaiclă şi Ene, jucătorii
tră românească \ spectacol cu „Năpasta", etape ale compartimentu­ ajutaţi. Şi, în Ioc să mă / cai şi mâi mult clasamentul, lor, să-şi prepare cu grijă un I de... 72 de ani. Exemple
România — I pus în scenă tot de Vi- lui psihic: cea de dina­ ajutaţi, vă pierdeţi timpul \ refibeind pe F.C. Baia Mare — posibil succes în finala „Cu­ ţ demne de urmat.
Im campiona- J sarion la Teatrul Giuleşti. inte de război, prefigu- ex:\»ct când mulţi se bucurau pei l>alcanice“ inter-cluburi, i\
pean i Cine a văzut acea repre- rînd rătăcirile personaje­ supraveghindu-mă ca pe i că. echipa lui Malcianu s-a cărei primă manşă va avea
F.C. Baia Ma­ ( zentaţie, pe bună drepta- lor ; cea din timpul răz­ un hoţ". „Misiunea cea [ dezumflat —, din nou... vede­ loc miercuri, 6 decembrie, is
caua (repriza mai de seamă a niagis- t ta micului, ecran, prezentă azi Petroşani : .Jiul — Rijeka.
i te aplaudată în toată Eu- boiului, răvăşind total traiului pare a fi deci de ( pentru a 6-a oară 1a televizor. Cu încredere aşteptăm şi
ciocan itoarea > ropa, va descoperi în coordonatele sufleteşti, şi a fi mesagerul unei reve- i Cine mai îndrăzneşte un pro­ meciul de azi al Mureşului
nostic pentru Baia Mare azi,
Deva cu Gloria Bistriţa. Greu,
i — desene a- ( „înainte ele tăcere" a- cea de după război, ară- laţii, dincolo de limitele J cu Steaua ? Dar, din păcate, dar devenii au lin moral tb-
( ceeaşi viziune originală a- tînd chipul hidos al con­ pe noi, hunedorenii, nu ne . nifiat şi nu vor iriai greşi. De
europene : transmiterii de ctmoşlin- » pasionează tirful clasamentu­ aproape o lună (din 5 noiem­
tntru artişti ) supra universului cara- secinţelor acestuia, destră­ ţe“. „Un liceu este o juxta- ( lui, ci numai mijlocul acestuia. brie), Victoria Câlah n-a mai GINDURI
gialian. Se înoate spune, marea familiei şi anihila­ punere de specialişti. Fie-, Aşa că ne ginii im cu toată câştigat iii ci un meci, n-a mai DE RECUNOŞTINŢĂ
rial : „Linia deci, că „Năpasta" impu­ rea psihică şi morală a care profesor seamănă cu seriozitatea la meciul CbrVi- înscris nici un gol ! Poale că
Onedin". ne o nouă lectură sceni­ lui Stavrache, ducînd ia un locatar parizian : nu noil — S.C. B,acă,u. Şi aşta, mai astăzi veţi... debuta şi din La recentul tirg de ţa­
n că, iar „înainte de tăce­ o solitudine absolută, la ales pentru ca tînăra formaţie punct de vedere al victoriei, ră de la Şoimuş, cetăţea­
băcăuană se dovedeşte atit de
■an pentru cei re" una cinematografică' tăcere, ascunzând o tra­ ştie ce se petrece Ia eta- i incomodă pe terenurile din tovarăşe antrenor Voinescu... nul Ionel Furdui a găsit
Dacia drăştle a oprit pc F.C.M.
jul superior şi nici la cel i
inedită a lui Caragiale. gedie de proporţii copleşi­ ţară, in timp ce Corvinul nu Reşiţa. E normal ca azi s-c un porimoneu cu acte şi
.1 inferior. Nimeni nu stabi- ) a arătat suficientă soliditate oprească şi pe Minerul Anina.
de scriitor ( Alexa Visarion este, atlt toare. ieste vreodată bilanţul i şi siguranţă în meciurile aca­ In divizia C — act final, dar 4 500 lei. Primul lui gind
artistice. Ca­ i în teatru, cît şi în film Avînd parte de colabo­ cunoştinţelor unui elev". J să. Dar, sintem siguri că ulti­ comportarea de pină acum a a fost să se prezinte ime­
mele trei egalu^i ale hunedo-
hunedorenilor nu ne dă nici
izilor popu- ' — „înainte de tăcere" o rarea excelentului opera­ O adevărată revelaţie | renilor le-au deschis pofta ele un motiv de... avancronică. diat la organul de miliţie.
Spcclacol rea- l atestă — adeptul unei' tor Nicu Stan, Visarion victorie. Că ullim joc acasă, Unde sini... zăpezile de altă Şi aşa a şi făcut. După
\rad modalităţi de expresie în formulează universul ima­ este şi structura acestei l ar fi frumos din partea jucă­ dată, cind echipele hunedore- cercetările întreprinse, mi­
tistic : „Omul care primează sugestia, culegeri : textul propriu- i torilor hunedoreiij. ne animau competiţia in divi­ liţia a identificat păguba­
e prin zid", gistic al filmului „înainte zis este introdus de o pre- T .Tiu! a jucat miercuri, cu zia C ?
a studiouri- inte iorizarea. Scopul ur­ de tăcere" cu straturi de zentare succintă, care cu- \ C.S. Tîrgovişte, foarte bine, NICOLAE STANCIU şul : un cetăţean din Or-
czc mărit de regizor este lim­ semnificaţii de mare pro­ mindea, care — primih-
1 — sport. pede : spectacolul lui Vi­ funzime, vehiculând un prinde indicaţii bibliogra- l du-şi adele şi banii —
sarion, fie cel de teatru, limbaj filmic de o exeni- fice despre autorul anto- ) şi-a exprimat recunoştinţa
ECEMBRIE 1 fie cel cinematografic, este piară concentraţie, artieu- logat, fiind urmat apoi \ iotă de cel care a pus
de
{
„Docu-
„întrebări",
i excepţionalul Li-
unul de stări. Ceea cc în i at c e mente" şi de o sumară, ? mai presus de orice cin­
* scriitura lui Caragiale nu viu Rozorca şi de parte- stea şi corectitudinea.
în limba ma- \ atinge pragul enunţului, norii săi, Valeria Seciu, dar esenţială bibliografie )
i relaţia dialectică între e- Ton Caramitru, Mircea a problemei. Cititorul se 1 FARÂ SIFON...
ce — cmisiu- vede obligat să colabore- i
rsuri pot a istorică şi destinul niaconu, Gilda Marincscu ze, să se elibereze de co- i In ziua aceea, la ora
cri \ uman, devine un obiectiv şi Kiisabela Jar llozoroa. moditate, să compare, să ^ 18,30, lăcătuşul Grigore
^ major în filmul lui Visa- j>e poate afirma fără exa- facă asociaţii, să-şi spună l
non - gerarc că noua producţie părerea, să interpreteze. / Nistor, de la laminorul
Plasat în contextul pe­ 650 mm, trebuia să fie a-
dicton : „Pn- a Casei de Filme Unu Didacticismul, de care su- ţ cosă,' să-şi vadă de tre­
glorie w . Mpi- rioadei războiului din este unul din cele mai feră, din păcate, multe i
1877. triunghiul Stavrache bune filme ale stagiunii, burile familiei. Mai ales
rimico-ştiinţi- — Ana — Iancu conţine consacrând strălucit un din lucrările noastre de ? că soţia sa era ia lucru,
premisele unei situaţii nou regizor de cinema. pedagogie, este evitat, ci- ) in schimbul II, la secţia
ai cinlecu- ti tocul aflîndu-se în faţa ( O.S.M. II. Dar pentru că
Lr dramatice acute. Valori AL. COVACI unui autentic instrument i pină atunci vizitase citeva
io mi ial : morale răsturnate, un in- de lucru. Meritorie deci J bufete şi se „magnetiza-
militantă no­ intenţia Editurii didactice \
ii o lume fâ- se" straşnic, G.N. a intrat
si fără răz- V Pedagogie fără didacticism şi pedagogice, mărturisită l in combinai, inşelind vigi­
ţ pe coperta culegerii, de a ? lenţa portarilor, a pătruns
\ pre.şte cu insistenţă asu- legere de texe din autori experimenta o astfel de \ în încăperea de preparai
Pedagogia actuală se Or
francezi
contemporani,
formulă, „cu un public î
^ pra relaţiei profesor-elev, atit din literatura bele­ didactic mai avansat — , apă carbogazoasă, unde
lucra soţia sa, şi i-a ad­
mmm I care a suferit, în condiţii- tristică, cît şi din cea pe­ studenţi şi profesori — 1 ministrat o bătaie... soră
dagogică, de specialitate,
pentru ca, ulterior, la altă (
, le învăţămintului modern,
cu o Ir act ură la mina
ţ o mutaţie esenţială. Edi- întocmită într-o manieră scară şi cu adecvările de i stingă şi o perioadă de
cu totul personală de Da­ rigoare, să poată fi intro- J
ci piui domi- \ tura didactică şi pedago- niel Hameline: „Profesori dusă şi în cărţile adre- \ invaliditate. Chiar dacă
; Corsarul ţ gică pune la dispoziţia băuse fără sifon, atitudi­
DOAKA : A- şi elevi". Se conturează sate elevilor, chiar şi în l nea lui este condamnabi­
tren blindat celor interesaţi de această j ferm din aceste texte fi- manuale" lă. Ce are de spus colec­
one, comisa- problemă o incitantă cu­ zionomia morală a adevă- Prof. NICOLETA CIOBANU \
(Sideru: gis- Scenă din noua premieră a Teatrului de Stat ..Valea tivul în care lucrează ?
’oenaru (Ar- Jiului" — „Jocul dragostei şi al in(.inip!ării“, de Marivaux.
iklcby (Con- Foto : V1RGIL OXOIIJ
PETHOŞAN1:
int — seriile
Aven iu iile
(7 Noic-m-
de-aproape
iblica) ; LU-
Feţei Pali- Peşteri depistate Combustibil din deşeuri
Ediţie snc- Realizări româneşti
•csc) ; VUL- Amil trecut, Institutul tr-o mică fabrică simplu u-
i ambulantă francez pentru calitatea vie­ tUală. Recent, fabrica a fost
L.ONEA : Mă Specialiştii Clinicii me­ gier Electrice este con­ Peste 500 de peşteri au fost Pupă îndelungi investiga­ ţii a <lecernat doctorului amenajată pentru tratarea
Erimo (Mine- dicale nr. 3 din Cluj-Na- centrată cu prioritate în depistate, anul acesta, in di­ ţii şi obstacole Învinse cu te­ Loas, inventatorul unui nou deşeurilor menajere prin a-
: Riul care poca, în colaborare cu verse zone ale tării, de speo- nacitate de cercetători, au combustibil, premiul in do­ celaşi procedeu : fermenta­
Huneitoreic); direcţia soluţionării unor Iogi amatori. Pasionaţi de fost identificate şi noi ave­ meniul energiei. Invenţia sa rea prealabilă şi apoi bri-
JlVjjuii- cercetători de la Centrul frumuseţile adincurilor, ci ne, cu adîncimi de aproxi­ priveşte realizarea, din de­ chelarca. Formula „seminţei"
:anî* : "6 fa- teritorial de calcul elec­ probleme privind creşte­ au reuşit să descopere ga­ şeuri forestiere, agricole şi de fermentare a fost obţinu­
11 inie (7 No- tronic, au pus la punct rea siguranţei în funcţio­ mativ 100 m în mai multe organice, prinlr-un procedeu tă toi din deşeuri menaje­
lD : Mark, lerii nebăiiuite care au con­ localităţi de deal din Munţii de fabricare original, a unui re.
snova (Stea- un program de prelucra­ nare a sistemului energe­ dus, intre altele, la „Grota Pădurea Craiului şi Vilcan. produs compact, sub formă In ee priveşte deşeurilc ur­
GURABAR- re automată a dalelor tic naţional, valorificarea Zi ne. lor “ in Munţii Kodnci, Noile descoperiri speologi­ de brichete, care să ser­ bane, dacă ele ar fi prelu­
îo.sie C.vii- privind determinarea „Peştera urşilor" in Munţii ce prezintă o importanţă vească drept combustibil. crate in întreaga Franţă,
ŞTTE : Re- superioară a bazei inter­ Retezat, „Peştera Aurica" în deosebită pentru cercetarea Procedeul de brichelarc a s-ar putea prodiiec 5 (MM) <HX>
; Poruncă promptă a insulinei seri­ Munţii Pădurea Craiului, faunei şi florei cavernicoie, deşeurilor vegetale constă in tone/echivalent petrol.
>' 1 a <• â r a) ; ce din sînge. Rezultatele ne de resurse energetice, peşteri care ating împreună precum şi interes turistic. încălzirea lor pină la 400 Potrivit experţilor Agenţiei
: Corsarul re d u cerea con şu ni u ri io r o lungime de peste 9 000 m. grade Celsius pentru a li se naţionale de aplicare a cer­
? I-II (Casa măsurătorilor serice, fur­ (Agerpres) extrage umiditatea. Datorită cetării (ANVAR), a-cest nou
ATEC: Ten- nizate de un speclrome- de energie şi combustibil unei flore bacteriologice spe- procedeu va permite să se
); BRAZI: tru automat, au fost fabrice 12 80!) 000 tone com­
i trandafir : transpuse pe bandă per­ bustibil din deşeuri menaje­
atâ aproape re, forestiere şi agricole ne­
de cult ură); forată. slabilindu-se aşa- recuperabile pînă acum. In
loasă (11 Iu- numita curbă standard PA NO k A MI o TII NTI PI C ce priveşte consumatorul, el
Transameri- cu ajutorul căreia se de­ va primi bine noul combus­
iile l-H (Mu- tibil întrucât costul său Va fi
Jltima esca- termină. la fiecare probă, cu 40 la sută inferior com­
>sen (Lurni- nivelul seric al insulinei. şi creşterea randamente- cifice, care se— formează in bustibilului tradiţional. Ca
Un om cu Buletinele de analiză se ’lor instalaţiilor energeti­ interiorul cuptorului, opera­ aspect, noul combustibil se
GHELARI : in nou despre originea omului ţiunea de brichetare nu ne­ prezintă sub formă de bri­
citoresc). eliberează pe baza date­ ce. De asemenea, se are cesită nici un liant. Dr. Loas chete cilindrice, cu un dia­
lor, înscrise de calculator în vedere realizarea dc pregăteşte, astfel, brichetele metru de 8 cm şi o lungime
într-o formă sintetică pe dispozitive de mecanizare O echipă de oameni de oum. „Dintre speciile existen­ din deşeuri forestiere Sn- între 8 şi 30 cm.
:
o foa e imprimată. Efi­ a lucrărilor dc construc- ştiinţă americani, studiind te, cimpanzeul pigmeu ne o-
ea: fosilele şi caracteristicile bio­ feră cel mai bun prototip al
cienţa metodei este evi­ ţii-niontaj şi reparaţii şi chimice ale omului şi mai­ prehominizilor ancestrali, iar
dentă : timpul necesar pen­ piese de schimb pentru muţelor, au ajuns la conclu­ datele biochimice, morfologi­ fVlarede—o sursă de energie ieftină
►abil pentru tru calcularea rezultatelor zia că cimpanzeul pigmeu, ai ce, dc comportament şi pa­
vreme rece a fost redus de la 10—12 utilaje şi instalaţii ener­ cărui descendenţi pot fi în- leontologice vin în sprijinul Folosirea forţei motrice a amplitudinea minimă . peri­
ii, temporar getice şi de construcţii- tilniţi şi azi în pădurile e- acestei ipoteze şi argumentea­ marcelor pentru producerea oadelor de flux şi reflux
ernnala pre- ore, la numai cîteva mi­ cuatoriale din Zair, este stră­ ză pentru o desprindere re­ curentului electric este o idee trebuie să fie de 10 m. Kncr-
rmâ ele la- nute. Totodată, programul montaj, precum şi stabi­ moşul/comun al omului şi lativ recentă şi accelerată a foarte atrăgătoare, deşi în lu­ gia marcelor este intermi­
>are. Vin tul lirea unor noi tehnologii al maimuţelor antropoide hominizilor de maimuţe u , a- me există doar două centrale tentă, dar ea se schimbă în
ieral slab. elaborat deschide largi de execuţie. mari. Această ipoteză este preciază cercetătorii ameri­ oare utilizează această mate­ funcţie de amplitudinea lor
fi cuprinsă perspective de folosire a prezentată pe largrin ultimul cani, Cimpanzeul pigmeu este rie primă energetică. Cea zilnică. Pentru a furniza con­
-5 şi 0 gra- calculatorului în organi­ Valorificarea rezultate­ număr al revistei londonezo capabil să se deplaseze cu mai mare centrală marenio- tinuu curent, o uzină marc-
scă/.ută, iar lor unor asemenea lucrări, „Naturc". Potrivit noii ipote­ uşurinţă, atit prin salturi — trice funcţionează de 11 ani molrice trebuie racordată la
> grade. Lo­ zarea sistemului informa­ ze, fenomenul descendenţei trăind o buna parte a vieţii Ia Rance (Franţa) ; ca are o 0 reţea electrică.
ca ta şi sca- ţional medical, determi­ prin aplicarea lor în pro­ omului şi a maimuţelor mari în copaci —, cit şi mergind putere instalată de 240 MW
în Canada se află în stu­
; de chiciu- nând o maximă operati­ ducţie se materializează din cimpanzeul pigmeu ar fi în poziţie verticală, pe sol, şi şi pulsează anual in reţeaua diu un proiect dc construire
dintre
unul
este
animalele
vitate şi precizie, precum avut loc într-o perioadă cu­ cele mai inteligente. „Tinînd electrică aproximativ 500 000 a unei centrale maremotrice
decembric : în economii aijuale de prinsă între 6 şi 4 milioane seama dc aceste date morfo­ kWh. Cealaltă, o centrală mai în golful Fundy, care va a-
cerul Icm- şi importante economii circa 30 000 tone combus­ de ani în urmă, relativ re­ logice şi de comportament, mică, are o putere de 0,4 vea o putere instalată de
e vor sem- de manoperă. centă în comparaţie cu isto­ susţinem — se afirmă în stu­ MW şi funcţionează în
«izolate sub tibil convenţional, 78 000 ria dc aproape 5 miliarde dc diul cit^l — eă actualul cim­ U.R.S.S., în apropiere de 1 085 MW şi va furniza 3,5
viţă şi nin- MWh energie electrică, ani a planetei noastre. Cerce­ panzeu 7 pigmeu prezintă un Murmansk. Dealtfel, este miliarde kWh. Costul con­
persistentă tătorii respectivi susţin că, model general din care alţi foarte importantă alegerea lo­ strucţiei este estimat la 1,2
îara. precum şi în reducerea în favoarea ipotezei lor ple­ hominizi africani s-au putut cului pentru instalarea unor miliarde dolari canadieni.
vreme rece Activitatea de cercetare substanţială a cheltuieli­ dează atit relaţiile fifogenc- dezvolta. Această afirmaţie asemenea centrale — regiuni Centrala va permite economi­
mult noros. care se desfăşoară în u- lor materiale şi a impor­ lice, cit şi similitudini bio­ este întărită şi de compara­ propice pentru exploatarea sirea anuală a 400 000 tone
a preci pi ta­ turilor. chimice — acestea din urmă rea cimpanzeilor pigmei cu energiei marcelor sini foarte petrol sau 380 000 tone căr­
le ninsoare. nităţile Ministerului Ener- insuficient studiate pînă a- hominizii timpurii". puţine, avînd în vedere eă bune.