Page 7 - Drumul_socialismului_1979_02

O VINERI, 2 FEBRUARIE 1979 9

'iims ' TOT DESPRE... i
^ TĂRĂGĂNĂRI l
l i
în Parîng, acolo unde prima ciasă Este inexplicabil dc cc ţ
!ca (rcluu- şi la această dată mu Li
există furaje grosiere (co- 1
ţii iude- specială de schi învaţă... alfabetul ceni) lăsate să se depre- 1
t... Profesorul de muzică—vioara întii vieze in cîmp, cind balan- 4
şcolar şi sportiv ¡a furajeră a unor unităţi i
progranm-
în desfăşurarea festivalului agricole este deficitară. A- 1
9 semenea situaţii s-au în- y
începî.nd din 14 ianuarie re sportiv cit şi la învăţă­
Hmba ger- Uluit in aceste zile la i
muncii si creaţiei a.c. pe pîrtia „A“ din Pa- tură. C.A.P. Hapoltu Mare, Si- i'
ragcrii loto rincl 27 de copii, elevi în — învăţătura progresea­ meria şi Timpa. Condu- V
■ emisiune Integrată în Festivalul din Vulcan, Aninoasa, Pe- deauna valenţele calitative olasa I E de la Şcoala ge­ ză foarte bine — ne-a spus cerile acestor unităţi au ţ
nerală nr. C Petroşani, toţi
uciUorii naţional „Cîntarea Roimâ- trila au inclus în reperto­ necesare, muzica neeoncor- componenţi ai clasei spe­ învăţătorul — cele 5 ore datoria ca, în loc să cau- i
de clasă şi studiu fiind su­
niei“, activitatea profesori­ riu piese ca: „Noi con­ dînd cu textul. Unele for­ ciale de schi din cadrul ficiente pentru acumulările te explicaţii pentru iară- \
lor de muzică din juideţul struim“, de V. Vasilache — maţii orchestrale, populare Clubului sportiv şcolar, îşi (cantitative şi calitative) gâtuiri, să acţioneze encr- y
nostru a cunoscut, în cea junior, „Cîntec de şantier“ sau de un singur instru­ desfăşoară programul de necesare clasei I. gic pentru ca furajele res-'ţj
tiri despre de-a doua ediţie a amplei de C. Andrei', „Cîntec de ment (fluieraşi) abordează pective să fie duse ne- Ti
ii întreceri, valenţe noi, asi­ miner“ de Gh. Bazavan, uneori un repertoriu ste­ pregătire la această disci­ Progresul la schi se ve­ întârziat la fermele zoo- V
c : „Ţara gurând formaţiilor un re­ „Cîntec despre mineri“ de reotip, arhiutilizat sau ne­ plină. de de la o zi la alta. Dacă tehnice şi folosite in hra- 4'
Premieră Florin Comişel, „Imnul ce­ concordant cu realitatea Este pentru prima oară in prima zi erau probleme na animalelor. ţ’
e a studi- pertoriu cu conţinut patrio­ feriştilor“ de Alfred Men- folclorică. că o asemenea clasă are a- de.. .echilibru pe pârtie,
ricane tic, militant, ancorat în delsohn. sigurată activitatea şcola­ după o săptăimînă s-a tre­
!rar-ar(is(i- viaţă şi la un nivel artis­ Ediţia a doua a festiva­ ră şi sportivă la baza di­ cut la exerciţii specifice
tic ridicat. Potrivit orien­ A sporit preocuparea lului muncii şi creaţiei a dactică a I.E.F.S. Pentru însuşirii tehnicii de cobo­
tărilor date de Consiliul profesorilor de muzică pen­ implantat mai trainic pro­ buna desfăşurare a proce­ râre, cît mai corecte.
judeţean de educaţie poli­ tru iniţierea şi promovarea fesorii de muzică nu nu­ sului i ns tr ueti v-ed ucati v, Am fi nedrepţi dacă nu
tică şi cultură socialîistă, unor genuri cu profunde mai în activitatea cultu- prin strădaniile tovarăşu­ am aminti aici şi aportul
Inspectoratul şcolar (jude­ valori politico-educative ral-artistică a şcolii, ci şi lui Eugen Peterfi, directo­ unor părinţi ai copiilor oa­
ţean s-a preocupat de in­ (montaje, recitaluri de poe­ în cea desfăşurată în aşe­ rul C.S.Ş., precum şi ale re depun eforturi pentru o
struirea şi repartizarea co­ zie patriotică şi revoluţio­ zăminte! e de cultură de la Inspectoratului şcolar ju­ cît mai bună organizare a MĂTURA — !
respunzătoare a profesori­ nară, brigăzi artistice, for­ oraşe şi sate. De aceea, deţean, de aceşti elevi se activităţii, şi prin... repre­ V
lor de muzică pe formaţii maţii de muzică şi poezie), sfera lor de activitate tre­ ocupă învăţătorul. Vasile zentanţii • lor permanenţi OBIECT RAR !
: 6,00 Ra- artistice, ceea ce a făcut în unele şcoli (liceele agro­ buie să se extindă tot mai Dinea, precum şi antreno­ — doi bunici — Elena Nea-
uinelti; 7,00 industrial Haţeg, industria­ mult de la dirijor al co­ rul de schi Victor Mihuţ. gu şi Mircca Mihuţ —, sînt In centrul comunei Baia I!
Revista ca activitatea în acest do­ de Criş există o piaţă de T
in de ştiri; meniu să cunoască reale re nr. 1 şi nr. 3 Deva), au rurilor din şcoli la condu­ Dacă la început unii pă­ prezenţi întotdeauna acolo
ascultători- îmbunătăţiri. Aceasta a fost iniţiate zile ale acti­ cători de formaţii muzica­ rinţi au avut unele reţi­ unde este necesar. alimente, care, firesc, este ţ;
î de ştiri; vităţilor cultural-artistice, le din case de cultură,, clu-i înzestrată şi cu un grupai
loric; 10,30 permis ca în etapa a doua neri, în prima duminică în . Este greu să evidenţiem social. Dar ce vezi aici -.
10,15 Folk; a festivalului muncii şi creîndu-se un bun cadru buri, cămine culturale. care au efectuat o vizită la deocamdată pe vreunul din nu se poate descrie. Mă- V
ştiri; 11,20 creaţiei numărul formaţi­ de desfăşurare şi afirmare Prin participarea calificată locul de studiu şi de pre­ micuţii sportivi, dar spe­
Radio-TV. ; a talentelor artistice. tura nu şi-a mai făcut ]
î'iri; .¡05 ilor corale să crească cu şi competentă la instruirea gătire al micuţilor schiori răm că în anii oare urmea­ de mult datoria. Se zice t
folclorului peste 30. Merită reliefată Sînt meritorii eforturile oît mai multor formaţii au fost impresionaţi de ză, pe pîrtiile din ţară vom că lucrătorii circumscrip- i
pere inter- activitatea formaţiilor co­ depuse pentru organizarea muzicale de diverse genuri, grija cu care sînt înconju­ auzi de unii (dintre ei an­ ţiei sanitare locala şi-au V
3e Ia 1 Ia unor concerte-lecţii, ca ce­ profesorul de muzică tre­ raţi elevii de către cei doi gajaţi în lupta pentru o-
club; 16,00 rale nou înfiinţate : coru­ pus in planul de muncă
20 Coordo- rile minereşti de la Vul­ le de la şcolile de muzică buie să devină tot mai pedagogi, de curăţenia din cuparea locurilor fruntaşe să treacă des pe la piaţă. «j
17,00 Bule- can, Aninoasa, Gurabarza, din Deva, Hunedoara şi Pe­ mult un bun activist cul­ dormitoare, din sala de cla­ la diferite concursuri. Suc­ 1
Drag mi-e cele de la I.U.M. Petroşani, troşani, a unor producţii tural. să în care învaţă, de toate ces şi... pîrtii J>une pentru Oare in care lună anume ? I
17,20 Pen- muzicale proprii, în spe­ condiţiile create, precum şi zborul mieilor aspiranţi
Orcle se- Institutul de mine Petro­ cial la niveiuil municipiilor. Prof. IOAN FILIP de entuziasmul şi dorinţa spre marea performanţă.
populare; şani, ale căminelor cultu­ CALORIFERE
:u adresă ; rale din Vaţa de Jos, Baia întrecerile care au pre­ inspector acestor prichindei echipaţi ÎNGHEŢATE
nore; 22,00 mers faza judeţeană au re­ Ia Inspectoratul şcolar în costume de schi de a se Prof. TIBERIU MUND
: 23,00—3,00 de Criş, Băiţa, Teliuc, co­ levat însă şi unele ne­ judeţean pregăti din punct de vede­ C.J.E.F.S. Deva
tl nocturn. rurile de femei ale sindi­ ajunsuri în activitatea pe In mai multe unităţi
catelor din comerţ şi sani­ comerciale din comuna \
!,00 Actua- ogorul muzicii. Dacă ţinem
1,10 Româ- tar Hunedoara, corul coo­ seama de specificul jude­ Geoagiu este introdusă t
Muzică de perativei „Mureşul“ Deva, instalaţie de încălzire r
ire ferme­ ţului, numărul corurilor centrală, ceea ce repra- l
le folclor : corurile liceelor industria­ muncitoreşti (cu excepţia
icului liric le nr. 4 şi 5 Deva, agroin­ Văii Jiului) este insufi­ zintă o realizare impor- 4
îţttl Caraş- dustrial Geoagiu, corul Ca­ iantă. In toamna anului ă:
intă solişti cient, activitatea corală în trecut insă, cină să se pu- »
ului C.F.R. sei pionierilor Petroşani, cadrul sindicatelor limitîn-
13,00 Re- Şcolii de muzică Petro­ du-se Ia formaţiile celor nă in funcţiune, s-a con- |
al-politică: şani şi altele care în ediţia din învăţămînt, sănătate şi statal că instalaţia nu e ţ
partid — a Il-a a Festivalului na­ in regulă. S-a apelat la t
luptei im- ţional „Cîntarea României“, ale caselor de cultură (De­
ezbateţe la va, Orăştie, Petroşani). Nu­ cooperativa „Constructo- *
lmişoara ; şi-au făcut simţită prezen­ mărul muncitorilor şi ţă­ rul“ din Deva, ai cărei
•cţ condu- ţa prin spectacole de cali­ i meseriaşi s-au deplasat la
; 13,30— tate. ranilor în coruri este de
ală. asemenea mic faţă de po­ , faţa locului. încălzirea
Preocuparea profesorilor sibilităţi. Preocuparea pen­ centrală a funcţionat exact
de muzică pentru îmbună­ tru îmbunătăţirea continuă două zile, după care şi-a.f. |
tăţirea repertomlor forma­ a ‘ repertoriului nu a de­ dat duhul. Din ce cauză ? t
ţiilor corale s-a remarcat venit încă generală, există Aici, părerile sînt impar- >
prin promovarea cîntecelor formaţii cu programe săra­ ţite. Unii zic că oamenii ţ
revoluţionare, de muncă, ce, unilaterale ca temati­ cooperativei „Constructo­
Pepeş, se- prin care se dă expresie că, factură sau formă de rul“ au făcut treabă de
; Un pod dragostei faţă de patrie şi prezentare. nuntuială, alţii că cei de
¡oriile X-II la cooperativa de consum.\
ARA : A- partid, faţă de măreaţa o- în repertoriile fanfarelor
; Portret peră a constructorilor o- se menţin unele piese mo­ r nu ştiu să exploateze in-
0; Lăsaţi rînduirii noastre socialiste. deste ca valoare, unele de­ stalaţia _aşa cum trebuie', l
e (Con- monetizate, la care se a-
ROŞANI : Apreciem opţiunea unor Indiferent de părerea uno- *
lului (U- dirijori pentru un reperto­ daugă numărul incomplet ra sau altora, faptul că \
L picătura riu cu specific muncitoresc al membrilor formaţiilor 1 toate caloriferele din ma- l
iembrie) ;
lă (Repu- — sideruirgist (Hunedoara), ca şi al familiilor de in­ s gazine sînt reci şi că se l
ăcel bles- mineresc (Valea' Jiului) etc. strumente. Formaţiile de apelează la sobe trebuie \
tt (Cultu- Astfel, corurile de la muzică falk — mereu mai nupil lecţii dc citire şl aritmetică, un cîntec e binevenit. Aspect de la un specta­ \ să determine a se lua mă- ţ
tcitoresc); C.S.H., cele . ale minerilor numeroase — nu au tot- col prezentat părinţilor de către elevii clasei I-B a Şcolii generale nr. 4 din Hunedoara. \ suri urgente pentru pune- 1’
Foto : N. NEGRU
rina Teo-
osc); LO- rea în funcţiune a insta- î
lackenna, laţiilor de încălzire cen­ \
■ul) ; pe- Avem adeseori nevoie de — Azi este 29 ianuarie. trală.
ur (Muii- aşa numite lucruri de mică ¡N LUMINA CERINŢELOR CONSFĂTUIRII PE ŢARĂ A OAMENILOR
iSA : Hi- — Repartiţia ar fi trebuit
(Munclto- valoare. Ţi se strică, să zi­ să vină pînă acum... V
: Sonată cem, un robinet, ce iaci ? Am întrebat-o pe Maria CINE Şl CÎND
1 (7 No- Te duci şi cumperi altul din MUNCII DIN COMERŢUL SOCIALIST Marian, merceolog la chimi­ ASTUPĂ GROPILE ?
O fată comerţ. Ţi se arde un bec, ce ¡ I
(Steaua cale urmezi ? Cea care duce cale, dacă se află în depozit
: Avaria la magazinul de specialitate. cremă neagră. Ne-a răspuns Strada 23 August — l
ie hîrtie, Ir aprovizionarea populaţiei nu există mărfuri că da şi să poftim să ne
); GEOA- Ai nevoie de un şurub, sau convingem. Am fost şi, fi­
:a ambu- de cîteva cuie. Nu-ţi rămîne resc, am întrebat-o pe inter­ netraţie a tuturor tipuri- «j
cultură) ; decît un singur lucru de fă­ locutoare, cum se explică fap­ lor de autovehicule în |
¡i Ovidiu cut : să le cauţi în comerţ. tul că magazinul „Chimica­ municipiul Deva dispre P
ii : Fair Sînt situaţii însă cînd aceste i si mărfuri mărunte, ci necesităţi le“ din centrul municipiu­ Simeria şi Hunedoara — J,
linte de articole te pun pe drumuri 7
iultură) ; * j lui n-are. este foarte intens soliei- >
I marele nesfirşite, te iac să consumi — Uitaţi-vă, în comanda tată. S-ar impune deci ca y
; SIME- mult timp şi nervi pentru a trimisă la noi in 17 ianua­
e, seriile le procura. Dar să purcedem rie nu este înscrisă cremă această arteră să fie şi 1
A : Me- la exemple concrete. într-o întreţinută în mod cores- X
juxnina); zi o cunoştinţă m-a întrebat : neagră şi de aceea în 25 punzător, luindit-se ope- ţ
aurul şi ianuarie n-ăm livrat nici o
; GHE- — Nu ştii pe unde se gă­ Cseh Ladislau am asistat la — Exact. Daţi-mi citeva, să tate frecvent de cumpărător. cutie. raliv măsuri pentru re- (
U nu se seşte cremă de ghete neagră următorul dialog : am şi de rezervă. Dar, asta e o altă „poveste“, Comentariile ar fi, oare­ pararea carosabilului. Or,
(MuncI- în Deva ? — O banană pentru radio, — Nu avem. (şi ne propunem a o aborda cum, de prisos. Adică în de­ cei răspunzători da aceas- j
I-am zis să încerce la ali­ vă rog. Tot cu seninătate vorbea si în viitor). De data aceasta pozitele cu ridicata există ta nu îşi fac cum se cu- l
mentara sau la magazinul — Nu avem. vînzătoarea de aici şi e ne-a interesat să ştim ce marfă, iar în magazine nu, vine datoria. Aşa se ex- ■
curios cum unii s-au obişnuit
părere au faţă de situaţia
de chimicale. Omul a fost — O bandă de izolat. . să-l rostească cu. atîta indi­ concretă cei ce se ocupă de deoarece, pe drumul de la plică de ce in carosabil X
peste tot, dar n-a reuşit să — Nu este, furnizor la reţeaua de desfa­ s-au format gropi, unele ţ
aprovizionarea comerţului cu
intre în posesia articolului — Becuri. ferenţă pe acest neplăcut — produse industriale, in care cere intervine comoditatea u-
pentru cumpărător — „nu a-
căutat, E o iarnă cu noroi nor gestionari sau poate chiar din ele destul de marii
— N-am primit de mult..: vem“. Mai mulţi lucrători scop ne-am deplasat la de­ (aşa cum este cea din }
şi multă apă şi nu poţi um­ Vînzătoarea rostea cu atîta din comerţ cu care am stat pozitele I.C.R.M. Deva. incompetenţa. în funcţie de dreptul imobilului cu nr. )
pentru bla cu încălţămintea' murda­ uşurinţă răspunsurile, incit de vorbă au încercat să ne — Becuri n-am avut, abia cele arătate rămîne ca în
in ge- ră. Am întrebat de cremă îţi lăsa impresia că faptul explice că o astfel de situa­ de curînd am primit şi le-am cazurile respective să se ia 205), care pun în pericol \
cerul neagră la magazinul „Chimi­ că magazinul unde munceşte ţie în ce priveşte aprovizio­ trimis in reţea — ne spunea măsurile ce se impun. Con­ securitatea traficului ru- i
olat vor cale“ de pe bulevardul Dr. este atît de prost aprovizio­ narea, în special cu articole Maria Ichim, şefa sălii de siderăm că cei ce se ocupă lier prin manevrele brus-
ub for- mostre. Banane avem, re­
loaie şi Petru Groza. nat n-o interesează nici cit mărunte este firească în pri­ de aprovizionarea şi desface­ ce pe care sînt nevoiţi !
sufla — De multă vreme n-am negru sub unghie. ma lună a anului. Unii, în­ ţeaua de desfacere ar trebui rea cu mărfuri industriale să le facă şoferii pentru 1
Tempe- mai primit aşa ceva, ne-a La magazinul „Sanitas“ am cercând să se disculpe, rie-au şi ea să aibă... trebuie să-şi sporească efor­ a le ocoli. De asemenea, ţ
ă noap- spus Maria Pleşa, responsa­ provocat noi următorul dia­ spus că, în ce-i priveşte, — Unitatea de pe bulevar­ turile pentru a pune Ia dis­
1 grad, log ; şi-au făcut datoria înscriind dul Dr. Petru Groza n-are. acestea duc la pagube t
itre 2 şi bila unităţii. — Ştiţi, am un robinet ca­ în notele de comandă arti­ — înseamnă că n-a cerut. poziţia populaţiei tot ce are prin degradarea autovehi- .
Am procedat la fel şi la re curge... colele care lipsesc. Faptul Garnituri avem. Ştiţi, res­ ca nevoie. în ce priveşte a-
alimentarele din centrul o- — în cel loc curge ?, Nu se este în parte real, numai că ponsabilii de unităţi au obi­ provizionarca oamenilor mun­ culelor s-au chiar la e- )
in ge- raşului şi la cea din Micro cii nu există mărfuri mari ventuale accidentări. In- ţ
cerul închide bine ? Pentru aşa nu putem înţelege cum un ceiul, cînd n-au o marfă, să şi mărfuri mărunte. Există
averse 15 şi ni s-a răspuns aidoma, ceva n-avem garnituri. responsabil de unitate poate arunce vina pe noi, ca să-şi trebarea-i : cine şi cind i
va su- în schimb există stocuri foar­ —• Acolo unde se înşuru­ sta liniştit în biroul lui — ascundă comoditatea. Bandă cerinţe, necesităţi, unele chiar astupă gropile ? |
te mari de cremă maro... bează bateria In perete. marea majoritate au aşa ce­ de izolat avem, dar n-am li­ de moment.
La magazinul de articole — A, da. Deci o garnitură va — cînd ştie că din ma­ vrat-o fiindcă n-am primit
electrotehnice, condus do de... aveţi nevoie. gazin. lipsesc articole solici­ repartiţia pe unităţi. TRAIAN SONDOR