Page 3 - Drumul_socialismului_1979_04

8 © DUMINICA, 1 APRILIE 1979 Fag.

gfUftij LITERATURA* î&ARXA* Zbor curai Cuvintele \

Zboară tu, pasăre —• libertate a pietrei în şiruri fulgerate, ca în hore,
IC A, treci peste zidul prafului de puşcă, purtînd pe trupuri semne de galere
E 1979 du-te şi povesteşte mulţimilor cuvintele sub ritmul plin din sfere
la domiciliu întîmpiările asedii .nasc la poarta unei ore:
î ! v
:iei arborelui singur.
pentru co- Spune-Ie tu despre puterea mugurilor „în grindini repezi, viitoare ere
i misterioa- pleznind do lumină sub coaja trimit săgeţi din arc de aurore,
il G
ui celui mai tînăr ram. secunde vii cu pletele sonore
uimii dum- Nu privi înapoi. aşterneţi pod pe rîul de tăcere!“
Frunzele acelea vor arde
nuzicii
patriei în crematoriile iernii — Argintul se îngroaşă în cucută,
curînd po urmele lor cetatea orei cade în ruine
niuicai va izbucni iar veselă iarba... şi-n locul ci stă ora nou-născută...
in... 15 ml- Săiuşarii d Cărbune Zboară tu, pasăre a libertăţii
magăzin du-te şi povesteşte lumii Alt cuib de timp luceşte pe tulpine,
imagini : In bălai imaginare de gong de două mii despre puterea vlăstarelor adine înfipte cuvintele din lumea străvăzută
uiin: Steaua A arde, ce înseamnă a arde? '-'SI;
(finala cam- de ani căluşarii izvorul luminii revarsă căldură în pământul stîncos al primăverii... !»c limbă se întorc tot mai puţine.
na(ional) Izbesc bătătura satului cu tălpile IOAN EVU MARIN NEG OIŢA
ipld — Pro- Ciorchinii uşori ai firii rănim inofensivi frunzele copacilor par o pală
îcţituai înrc- pe memorie
po pămînt
î pentru cei Aerul e zguduit de trupuri aprinse. ingrată oprelişte Ia marginea nopţii Tiberîu Fazakas: Expoziţie personală
noaptea cărbunelui cea de pe urmă
1 : Dickens luminile caută un sprijin
Episodul 3 La brîu au crenguţe de brad şi canafi Revoluţia picturală gene­ emotivă lucrărilor sale, o lume a dinamismului util.
ascuiin: Dl- zburdalnici umbrele alungă contururi rată de progresul rapid al („Rotaţie“, „Desfăşurare“, Expoziţia personală Tibe­
ucureştl — Sîngele le năpădeşte nările. Sudoarea se simte în taină un gînd pentru mîine industriei a impus un nou „Virtej“, „întrepătrundere“, riu Fazakas este. un act de
rtock, meei ascunsă în ochi e o fărâmă do soare mod de exprimare plastică : „Labirint“). cultură notabil înscris în e- ,
semifinalele le intră în viaţă op-artul — limbaj artistic Tiberiu Fazakas creează diţia a II-a a Festivalului
»pionilor cu- Pe uşile fiinţei deschise. o parte din cerul lăsat afară .şoc, racordat viziunii ştiin­ consecvent idealurilor sale naţional „Cîntarea Români­
Mîinile sînt strînse pe bila încrustată pentru cei care ştiu ţifice şi tehnologice. estetice compoziţii autonome ei“.
.v. : Punli ca un răboj că-n fiecare bulgăr de cărbune e o floare La noi curentul a fost cu atmosferă tensională, cu
Al Cerescului sat — îmbrăţişat de generaţia tî- ritm interior potentat, ro- iON CÎKJOI
sccmt a (iirii Unde zac de-a valma amintiri triste Ei rămîn şi ard întunericul nără de artişti dar repede ilectînc) o vivorlurdivă. artist plastic — Deva
ra abandonat, în parte, din
ic : „Surpri- şi fierbinţi. albi lucesc în flacăra lămpii mesteceni pricina răcelii şi rigurozi­
kers“. Pic­ deasupra nemişcat e un cer
ară. Produc­ La ce so gîndeşte un căluşar in aerul dar pînă la el mai e un pămînt tăţii pe care o degajă ta­
em» ’ 1- ame- bloul op-art, iar pe de altă • Exis? - -
bătut de ce trebuio să-l facem mai bun decît ieri parte din motivul dificultă­ sv ISr' " -2'î
reflectoare să-l facem vrednic de a fi Pămînt ţii de execuţie.
— oraşul înnotînd ispititor - în note Galeriile de artă ale fon­ wjk,
RiLIE 1979 muzicale ...Şi poate credeţi că acolo e noapte dului. plastic din Deva eta­
şi desene cu tuş pe asfalt ; fără margini lează în această lună 20 de
n limba ma- Codrii neguroşi au tihna ascunsă că ecourile trec peste ei lucrări op-art constituite
Dincolo de hotarele acestor bărbaţi. într-o expoziţie personală a
e ca păsările-n zbor ?
ri » nu unui reprezentant hunedo-
rean al genului — Tiberiu
Ţara de sub fruntea lor deschisă acolo frunzele luminii foşnesc Fazakas.
¡leton : Pol- se întinde sub pikamere Pictura lui reflectă evident
odul li şi cuprinde ierburile pămintului
lelinico-.ştiin- tăpşanele pe care se leagănă ciudatele sudoarea e caldă ca ploile toamnei profundele transformări ale
gîndirii, ale eticii şi condi­
firi ţiei existenţei, mereu revi­
ondial
mai mult In aer decît pe vre-o piatră. şi fiecare gînd se aureşte cu negru gorată prin observaţia direc­
Seva ascunsă le vine din cosmosul acolo fiecare, clipă continuă nu moare tă, acută a pulsaţiei vieţii
încremenit destinul cărbunelui ce arde în noi industriale hunedorene.
Descărcîndu-şi melancolia asupra şi-n fiecare suflet cîte-o floare. Figurile strictei geometrii,
tăcutelor plaiuri. pătratul, cilindrul, conul,
VALERIU BAIIGAU MIRCEA ANDRAS recreate pe suportul bidi­
I : 7,00 Ra- mensional prin deplasare şi
HevLsLa pre- mişcare retiniana dau forţă »■»..aiul) i A/aKas ; „Ţevi n .
dioprogramul
agazin dumi-
! toate pen- — Faceţi parte dintre acele tra Roşie am primit Premiul cială şi politică — la exis­ în ceea ce priveşte istoria
Radio jurnal; nume care sînt indicate ca de Stat. tenţa unui stat caro a fost veche. Monumentele' noastre
ista şlagăre- bibliografia pentru probleme­ — în această perioadă, cină în stare să realizeze aseme­ au un mare rol ştiinţific,
înda veselă; le privitoare la istoria anti­ ne pregătim să aniversăm nea lucrări. Folosirea scrisu­ educativ, turistic. Asta pre­
componistic; că şi... obligatorie pentru împlinirea a 2050 de ani de lui, a monedei, indică o so-' supune şi o adecvată conser­
14,45 Coloana- studenţii facultăţilor da isto­ la constituirea statului dac eietate evoluată, ajunsă la
Clubul pasio- vare a lor. în această di-,
Almannli so- rie. Ce înseamnă istoria ve­ centralizat şi independent de forma spre care' o stimulau recţie s-a făcut mult în ul- 1
i mliulru ro- che a României pentru doc­ sub conducerea lui Bure­ condiţiile economice şi so­ Urnii ani, sumele investitei
5 Tezaur co- torul docent Octavian Floca ? bista, opinia dumneavoastră cial-politice. Iată dar cîteva fiind foarte mari. Dar mai j
:iza a II-a a — Istoria patriei a fost atârnă greu in cumpăna ar- argumente privind modul în sînt încă multe de făcut ţ
ao Bucureşti şi este o mare pasiune a gumentelor ştiinţifice. care mărturiile arheologice în această privinţă. M-aş
1
itoclt; 19,00 mea. ’ Răspunsul e oarecum — în toată viaţa mea m-a pot sprijini cu succes puţi­ referi în primul jind la an­
miihieă; 20,00
.,13 Noi inre- şablon, dar ăsta este adevă­ preocupat problema continui­ nele date ale istoriografiei tichităţile dacice din Munţii
jzlcă popu- rul. Pasiunea nu se poate tăţii daco-roinane pe terito­ vechi în ca priveşte existen­ Orăştiei, atit de mult cinsti­
ivolul naţio- exprima numai, să zicem, riul judeţului Hunedoara, e- ţa unui stat dac centralizat te prin serbările anuale cu
României“ ; prin numărul lucrărilor pu­ lementele ce vin in sprijinul pe timpul regelui Burebista. participarea unui mare nu­
Şri; 21,35 Ro- blicate. Uite, cît am lucrat la acestei afirmaţii. Publicarea — Există astăzi, pe alta măr de tineri. Aceste vesti­
Radiojurnal ; muzeele din Cluj-Napoca şi unui studiu asupra monu­
nic sportiv ; maluri, unele „voci“ care gii, pământul ni le-a trans­
dans ; 24,00 Deva această pasiune a fă­ mentelor numite „menhiri“ caută cu oriăa preţ să nega mis într-o stare relativ co­
•i; 0,05—5,00 cut ca în cei 37 de ani de •(statui antropomorfe în for­ adevărurile de nezdruncinat respunzătoare, avînd în ve­
ical nocturn. muncă să nu am concediu şi mă de pilaştri, lucrate în ala istoriei noastre... dere vechimea lor. Dezvelite
să nu cunosc cum arată o însă şi aduse la suprafaţă;
staţiune de odihnă. Am avut devin, desigur, mai puţin
doar un concediu medical do rezistente la acţiunea facto­
patru zile. Cum cercetările raoFii: 3? ie ani de muncă rilor naturali, deci- se pune.
pe şantierele arheologice se problema conservării lor cit
.vlărin, miliar- desfăşoară din primăvară pî­ mai urgente.
Soţul meu — nă în toamnă, începînd din — Dacă nu greşesc, aveţi
vta); HUNE- studenţie şi pînă îa pensio­ 74 da ani. La ce lucrează
nare, am fost mereu în con­
piraţia lăcc- cediu... lucrînd pe şantier. Şi firi concediu de odihnă azi doctorul docent în isto­
Brigada spe- rie, Octavian Floca ?
■Cianura şi:.,
lie (Construc- tot din cauza acestei pasiuni, — Fac parte dintr-un co­
şani : Lan- deşi puteam fămîne în rîn- sau despre ¡narea pasiune a vieţii lectiv dc redactare, condus
seriile ţ-V.I dul cadrelor universitare, de profesorul universitai
•.Espisci-bâ m-a atras judeţul Hunedoa­ Hadrian Daicoviciu, a unei
; Ecaterlna ra,, bogăţia urmelor arheolo­ opere în trei volume despra
uliii ca); r,U- gico existente aici la tot Ulpja Traiana, cuprinzînd tot
peş — seriile pasul. Aşa am venit la Deva doctorului docent Octavian Hoea cc s-a scris despre această
; iţi dăruiesc în 1934.
(Muncilo- aşezare din veacurile trecu­
i: Compania — Cum a fost începutul ? te şi pînă în zilele noastre,
r de lună — Cinci eram student in relief, reprezcntînd zeităţi — Cred că adesea inter­ îmi revine de prelucrat şi
LONEA: Jc- scos în evidenţă studiile, pro­
; i-PETRILA: primul an, profesorul D.M. tutelare ale minerilor, din pretarea unor fenomene pri­ prii publicate între cele două
„ in- oameni Teodorescu m-a luat ca a- prima epocă a fierului) le a- vitoare la istoria veche a războaie mondiale, dar şi
'• ANINOA- sistent la săpăturile de la şcază în epoca lui Burebista. patriei noastre, şi mă refer
ipnul să zboa- cetatea Costeşti, începute de De asemenea, fazele mai la unele lucrări neştiinţifice după. De asemenea, lucrez,
URICANI: el. El era de fapt bucureş- apărute în străinătate, se şi ţin neapărat să termin
’’ răpună (7 Se numeşte Octavian Floca, este doctor docent in tean şî venise in Transilva­ vechi ale cetăţilor din Munţii monografia cetăţii Baniţa do
AD: Soţul Orăştiei şi a celorlalte aşezări datorează, în bună parte ne­ la gura Văii Jiului. La vîrsta
:\I (Steaua istorie şi s-a născut la 23 martie 190-1 în Zlagna, ju­ nia odată cu înfiinţarea Uni­ (Băniţa, Cozia, Cimpuri-Sur- cunoaşterii sau neluării în mea mă mai despart cinci
ZA: Pun- deţul Sibiu, dintr-o familie cu şase fraţi. A absolvit versităţii clujene, în 1919, duc ş.a.) sînt iniţiate încă considerare a cercetărilor e- ani şi ceva pentru a fi nu­
ORAŞ- deci imediat după înfăptui­ din timpul lui Burebista şi fecluate de istoricii noştri în
tn munţi Facultatea de litere şi filozofie din Cluj-Napoca în rea unirii Transilvaniei cu amplificate mereu pînă la ultimele ‘ decenii. Dacă to­ mit octogenar — puterea de
şriile 1-11 România. Venise să conducă supunerea lor de către ro­ tuşi aceste dovezi, care vor­ muncă s-a cam... scurtat. In,
(U-BAl : 1927, iar în anul 1940 obţine titlul de doctor în ar­ şcoala de arheologie. Era besc prin însăşi materialita­ general însă, lucrez aproxi­
ni (Casa heologie cu „Magna cum laude”. încă din studenţie mani. Monumentele şi con­ mativ patru ore po zi, fără!
. Orches- foarte bine apreciat chiar de strucţiile de piatră de mari tea lor despre stadiul de a mai socoti solicitările Iaj
'bpuiar) ; face parte din personalul ştiinţific- al Institutului dc Vasile Pârvan. A fost un dimensiuni, cu material adus dezvoltare a societăţii daci­ simpozioane, expuneri de-
post de profesor excepţional. El a de la mari depărtări, în vîrf ce, sînt interpretate adese­ conferinţe si comunicări, se-!
-II; CA- studii clasico din Cluj-Napoca şi apoi a funcţionat pus dealtfel primele baze de munte, nu puteau fi efec­ ori voit tendenţios, alteori
at tren concomitent şi ca profesor de istorie în acelaşi oraş. ale interpretării istorice a tuate fără munca unei mase chiar din motive politice, noi siuni ştiinţifice. în rest, via-t
. _ cailură); cercetărilor arheologice din de oameni, a populaţiei aser­ rămînem la interpretarea ţă de pensionar : gospodărie,,
„aiie); SIME- Obţinînd o bursă de stat, studiază doi ani Ia Roma, plimbare zilnică, cile o ex­
> '’alide (Ma­ Munţii Orăştiei. Dragostea şi vite, pusă în slujba regelui. , noastră justă şi logică, ba­ cursie. Am fost pe jos pînă
ior mortal publicând printre altele cunoscuta lucrare „I culţi corectitudinea pentru istoria Aceste mărturii, alături de zată nu pe prezumţii, ci pc la Şoimuş să văd noul pod,
'C: Trepte orientali neila Dacia“ (1931). A efectuat lucrări ar­ patriei le-am deprins de la puţinele ştiri pc care le a- un material enorm, care nu cel mai lung de pe riurile
irul) ; GHE- d insul. vem de la autorii antici — lasă loc la deformări ale a-
' care urcă heologice, singur sau în colaborare, la Zlatna-Cora- — h-aţi cunoscut şi pe Va­ Strabon, Dio Crisostomul, de văr ului istoric. interioare de la noi. Excursii­
.ţorcsc). lordanes ş.a. — împreună cu — Să revenim la monu­ le mi-au plăcut întotdeauna,’
bia, Hobiţa, Micia; Deva, Ulpia Traiana Sarmizegetu- sile Pârvan ? unele mărturii monetare, to­ mentele noastre. Cum apre­ Poate de aceea am scris în
sa ş.a., apoi între 1949—1955, ca responsabil adjunct, — Da... Eram în anul doi ponimice şi altele, converg ciaţi actuala lor stare ? Mai 1936 primul ghid al judeţu­
cînd acesta a făcut o ex­ lui Hunedoara, printre pri­
colaborator direct al acad. C. Daicoviciu, la cetăţile cursie la Costeşti Împreună toate spre existenţa pe tim­ ales că, după cile ştim, sin- mele lucrări de acest gen de
teti membru. in Comisia
dacice din Munţii Orăştiei, iar în 1960 execută să­ cu seminarul de arheologie pul lui Burebista a unui stat internaţională U.N.F,.S.C.O. la noi. Am avut bucuria ea
centralizat dacic. De fapt,
pentru păturile de Ia cetatea Băniţa. Timp do 28 de ani de la Bucureşti, condus în toate cercetările arheologice pentru monumentele istorice. volumul să fie recenzat în.
schimbă» acea vreme do el. Atunci aduc mărturii foarte concrete — O !, aici ar fi multe de „Revista istorică“ din iunie
•ă răcire, (1934—1962) a fost directorul Muzeului judeţean din l-am cunoscut. Mai tirziu, despre faptul că în prima spus ! Şi bune şi rele. Lea­ 1938 chiar de către marele^
i noros. după vreo treisprezece ani, Nicolae larga. (..Cartea, ad­
pi tatii lo- Deva. A publicat peste 80 de lucrări ştiinţifice în ţară Academia Română mi-a a- jumătate a secolului I î.c.n. găn al strămoşilor daci şi mirabil prezentată, e un te--
/ea şi ca- şi în străinătate. în 1938 obţine Premiul „Vasile Pâr- cordat premiul care purta ne aflăm în faţa unui stat romani, loc de obirşie, de zaur de informaţii" — con-,
,su. Vin tul va numele savantului. dac centralizat şi extrem de mărturie a prezenţei socie­ semna savantul în final);,
cu inlensi- van" al Academiei Române, iar în 1951 Premiul de pUternic. Cetăţile dacice din tăţii româneşti dintotdeauna
-t din secto* — După alţi 13 ani, afi Munţii Orăştiei, sau din alte pe aceste meleaguri (capita­ Consider că mă păstrez în— S
1
imperaturile Stat pentru cercetările de Ia cetatea . dacică Piatra obţinut un nou şi prestigios părţi ale. teritoriului daeic, lele statului dac şi a pro­ că !a un nivel coresounză—
•cuprinse în* Roşie. A fost distins cu Ordinul Muncii şi Ordinul premiu. demonstrează importante rea­ vinciei romane au fost în tor de idiMtate cuHnrală...
4 grade, iar
lire 8 şi 13 Meritul Cultural clasa a IlI-a. — împreună cu regretatul lizări, de lungă durată, care judeţul Hunedoara, nu ?), ur­ Interviu consemnat do
va semnala academician Constantin Dai­ presupun o solidă bază eco­ mele antice materiale fac CAROL PWOZD
coviciu, pentru cercetările nomică ce serveşte do spri­ ca teritoriul judeţului nostru
arheologice dc la cetatea Pia­ jin' la o închegată stare so- să fie deosebit de important Foto : VIUGIL ONO'U