Page 5 - Drumul_socialismului_1979_07
P. 5
ŞEDINŢA COMUNA
a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R.,
Biroului Permanent al Consiliului Suprem a!
Dezvoltării Economice şi Sociale şi a
guvernului Republicii Socialiste România
/
' ' "Sub preşedinţia tovarăşu ne de care dispune societa progresului tehnic pînă în
lui Nicolae Ceauşescu, secre tea noastră. In acelaşi timp, 1990 şi orientările principale
tar general al Partidului Co- se urmăreşte asigurarea u- pînă în anul 2000. Elaborat
Kmiini.st Român, simbătă, 30 nei maxime cficienţe econo în concordanţă cu strategia
isunie, a avut loc în staţiu- mice în toate domeniile do dezvoltării economico-sociale
.nca Neptun şedinţa comună activitate în vederea spo a ţării, Programul asigură o- (• Atelierul galvanizare al secţiei de susţineri Hidraulice • de la Vulcan.
a Comitetului Politic Execu ririi necontenite a avuţiei rientarea fermă a activităţii I-'oto : ŞTEFAN NEMECSEK
tiv al C.C. al P.C.K., Birou naţionale şi a venitului na de cercetare şi proiectare
lui Permanent al Consiliu ţional. Pe această bază, pro tehnologică în direcţii esen
lui Suprem al Dezvoltării iectul de Directive prevede ţiale pentru progresul în
[•Economice şi Sociale şi a un cuprinzător program de rilm înalt ul economiei na lina constructorilor de maşini
¡Guvernului Republicii Socia creştere în continuare a ni ţionale şi al întregii socie __________ S
liste România. velului de trai material şi tăţi, pe baza afirmării tot
In cadrul şedinţei a fost spiritual al întregului nos mai puternice a revoluţiei
examinat proiectul de Di- tru popor — ţelul suprem al tchnico-ştiinţifice în toate din Valea Jiului, colectivul
[rective ale Congresului al politicii partidului, esenţa domeniile construcţiei socia In amplul proces de dezvoltare şi modernizare a c- de Ia l.U.M. Petroşani are
i-XII-lea al Partidului Comu- întregii opere de construcţie liste din ţara noastră. Pro conomiej noastre naţionale, detaşamentul constructorilor un rol important. Ca urma
Inist Român cu privire la socialistă din patria noastră. gramul prevede sporirea pu de maşini se constituie într-un adevărat port-drapel, re a eforturilor depuse de
Lplanul cincinal 1981—1985 şi Comitetul Politic Executiv, ternică a rolului şi contri el fiind acela care aduce spiritul novator, revoluţionar întregul colectiv — din rîn-
[liniile directoare ale dezvol Biroul Permanent al Consi buţiei cercetării ştiinţifice la în acest domeniu, sprijinind dezvoltarea celorlalte ramuri dui căruia se evidenţiază
tării economico-sociale a liului Suprem al Dezvoltării lărgirea bazei de materii ale industriei. Ca şi celelalte sectoare dc activitate, ra brigăzile conduse de Martin
bucură
maşini
de
de
«României pînă în 1990. Economice şi Sociale şi gu prime şi energie şi valori mura construcţiilor partidului şi se statului nostru. toată a- Ambruş, Teofil Chiş, loan
tenţia
partea
din
Ca un
Comitetul Politic Executiv, vernul apreciază că prevede ficarea lor superioară, redu simbol al acestei aprecieri, în fiecare an, jjrima dumi Giţ, Nicolae Tudor — lucră
Biroul Permanent al Consi rile proiectului de Directive cerea consumurilor de mate nică a lunii iulie a fost declarată „Ziua constructorilor rile de construcţie a prime
liului Suprem şi guvernul au sînt pe deplin realiste, e!c rii prime şi materiale, de dc maşini“ — zi de bilanţ al realizărilor dobindite, de I
apreciat că direcţiile princi asigurînd dezvoltarea armo combustibil şi energic, mo angajare pentru obţinerea de noi succese. lor combine româneşti de a-
pale şi orientările dezvol- nioasă a tuturor ramurilor dernizarea susţinută şi creş bataj tip „CA 2“ şi „CA 1“
! zării „ economice şi sociale şi sectoarelor dc activitate, terea gradului de tehnicita Sărbătorită in atmosfera de puternică emulaţie muncito sînt în faza de finalizare.
a ţării pentru anii viitori, â tuturor judeţelor, progresul te a mijloacelor de produc rească, generată de cele două mari evenimente politice ale Combina „CA 2“, la care lu
cuprinse în documentele su cconomico-social al întregii ţie, ridicarea calităţii produ anului — a 33-a aniversare a eliberării patriei şi Con crează şi brigada complexă
puse dezbaterii, sînt în con ţări pc calea socialismului selor, a competitivităţii lor, gresul al XH-lea al partidului — Ziua constructorilor dc a lui Nicolae Lăban, va fi
formitate cu prevederile şi comunismului. sporirea contribuţiei ţării maşini din acest an, prilejuieşte şi făuritorilor dc ma pusă la. dispoziţia minerilor
(‘Programului Partidului Co Comitetul Politic Executiv, noastre la schimbul mondial şini şi utilaje din judeţul nostru —" de la Hunedoara şi la începutul lunii iulie, iar
munist Român de făurire a Biroul Permanent al Consi de valori. în acelaşi timp, Călan, Orăşiie, Petroşani, Crişcior, Simeria — comensu- cea de a doua va fi gata în
acordă
societăţii socialiste multila liului Suprem şi guvernul Programul cercetării un rol rarea rezultatelor pe primul semestru al anului, afirma cinstea celei de a 35-a ani
teoretice
deosebit
teral dezvoltate şi înaintare au dat o înaltă apreciere a- rea hotăririi de a munci mai bine, de a-şi îndeplini exem versări a eliberării patriei.
a României spre comunism, portului nemijlocit al secre şi fundamentale. plar prevederile de plan şi angajamentele din acest an,
vie jalonînd o etapă nouă, tarului general al parti Comitetul Politic Executiv, din întregul cincinal.
calitativ superioară, în opera dului, tovarăşul Nicolae Biroul Permanent al Consi SPRIJIN EFICIENT
liului
Dezvoltă
Suprem
al
■do industrializare socialistă Ceauşescu, la elaborarea şi METALLRGIŞTILOR
a ţării, de ridicare pe o fundamentarea prevederilor rii Economice şi Sociale şi IMPORTANTE mestriale de plan au fost de
treaptă mai înaltă a agri proiectului dc Directive, re- guvernul au dezbătut, dc a- DEPĂŞIRI păşite la majoritatea sorti
culturii, dc dezvoltare şi levînd contribuţia sa esen semenea, proiectul Progra DE PLAN mentelor principale. Şi încă In paralel cu sporirea pro
modernizare a forţelor de ţială la elaborarea şi înfăp mului de cercetare şi dezvol un fapt, care vorbeşte de ducţiei de metal, la C.S. Hu
• producţie pc baza celor mai tuirea întregii politici a tare în domeniul energiei pînă Realizîndu-şi înainte de spiritul gospodăresc al oa nedoara se desfăşoară si o
noi cuceriri ale ştiinţei şi partidului, care asigură îna în 1990 şi orientările princi termen prevederile de plan menilor de aici : cheltuieli intensă activitate pe ţărîmul
! tehnicii. Continuînd în ritm intarea fermă a patriei pale pînă în anul 2000. Pro pe primul semestru al anu le materiale la 1 000 lei pro construcţiilor de maşini şi
susţinut procesul dezvoltării noastre pc calea edificării gramul orientează eforturi lui, constructorii de utilaj ducţie marfă au fost redu utilaje destinate industriei
[si modernizării economiei societăţii socialiste multilate le în direcţia punerii în va minier de la Crişcior au ra se cu 25 lei. metalurgice. In perioada tre
de
noi
loare
clasice
surse
(naţionale, prevederile pro- - ral dezvoltate şi a comunis portat depăşirea producţiei cută de la începutul anului
iedului de Directive vizează mului. furnizoare de energic, pre industriale cu 3,7 milioane ETAPA FINALA planul de producţie al co
ridicarea la un nivel calita în continuarea lucrărilor, cum şi a celor neclasice — lei şi a producţiei nete cu LA PRIMELE COMBINE lectivelor din acest compar
tiv superior a întregii acti- a fost luat în dezbatere pro energia solară, eoliană-, geo- 2,7 milioane 1 ei, obţinind şi ROMANEŞTI DE ABATAJ
- cvităţi economice, valorifi iectul Programului de cerce termică şi allcle — în scopul beneficii suplimentare de a- timent a fost depăşit cu a-
carea intensivă, complexă a tare ştiinţifică, dezvoltare proape 2,5 milioane iei. De In vastul proces de meca proape 300 tone de maşini şi
resurselor materiale şi uma tehnologică şi introducere a {Continuare în pag. a 4-a) menţionat că prevederile se nizare a muncii minerilor utilaje.
i -
Sin aceste z:!@ în agricultura
tinereţea unui străvechi oras transilvan
u
Să fie mobilizate toate forţele
„In urmă cu 35 de ani. meşteşugarii săi ^scusiţi, u» -»
Haţegul era, din punct de produsele de o.lărit, cojo-
vedere administrativ, o co cărit, ţesăturile lor fiind
mună urbană nereşedinţă, cunoscute şi dincolo de pentru încheierea grabnică
Mai bine zis, urbea se re fruntariile ţării. Primele
zuma Ia 3 200 de locuitori, bresle româneşti („teburi“)
un mie gimnaziu, primărie, au fost de fapt înfiinţate
pereeptoriat, ocol silvic, chiar la Haţeg, pe la 1672. a secerişului orzului!
nuînd apoi cu toate ma
un gater, abator şi gara rile evenimente ale zbu nim în Diploma Ioaniţilor Aşezarea sa la răscrucea »
C.F.R. Cele patru tîrguri din 1247, şi de alunei nu unor drumuri comerciale,
anuale de vite erau singu ciumatei noastre istorii. mele acesta va fi nelipsit viaţa oamenilor cu obice O privire de sinteză a- duble se numără C.A.P.
rele evenimente de senzaţie Prima atestare documenta din cronici. In evul mediu, iurile lor tradiţionale, supra mersului secerişului Sîrbi, Ilia, Aurei Vlaicu,
care mai înviorau oraşul. ră a Haţegului o întâl Haţegul era cunoscut prin munţii şi pădurile ce-l în orzului — realizată prin Bobîlna.
In rest. străzi nepavate, conjoară au inspirat con Intermediul datelor centra Nu pot fi scuze însă pen
case lipsite de confort, o deiul multor cronicari. lizate pînă în seara zilei de
locomobilă ce asigura un „Frumos e Ardealul, fără 29 iunie la Direcţia gene tru unităţi cooperatiste ca
iluminat precar, pînă la măsură — nota, de pildă cele din Bîrcea, Deva, Bîr-
miezul nopţii. De abia în neobositul călător Ion Pop rală. pentru agricultură — său, Petreni, Livadea, Să-
1946 cînd a început con Reteganul — dar în el mai arătă că realizările din săp- laşu Superior, Rîu Alb, Sar-
strucţia fabricii de con frumos este acest colţ care tămîna care s-a încheiat mizegetusa, Clopotiva, Ba-
serve oraşul a pornit să-şi din vechi şi pînă astăzi se puteau fi mult sporite. Din
modifice dimensiunile...“. cheamă aşa, Ţara Haţegu suprafaţa totală de 6 137 tiz, Ginţaga, Simeria, Nă-
Tiberiu Orăşanu, cel ca lui“. hectare însămânţate cu orz dăştia de Jos, Rurjue, Cîm-
re îşi aminteşte de vechiul Oraşul se va scutura din s-a recoltat producţia de pe puri, Ohaba, Roşcani, Din
oraş, a fost nota'r şi apoi amorţeala veacurilor abia 3 495 ’hectare. Avînd în ve eu Mic şi-Dineu Mare, Ro-
secretar al primăriei încă după 23 August 1914. In moşel, Geoagiu şi altele a-
dnj 1916. Acum e pensio dustrializarea îşi pune am dere că pînă luni seara a- flale mult în întîrziere. Şi,
nar, dar datorită unei pres prenta şi pe aceste melea ceastă acţiune trebuie în
tigioase memorii, reprezin guri, aducînd cu ea noi cheiată, zilele de astăzi şi mai ales, pentru acestea
tă o adevărată enciclopedie condiţii de viaţă, un nou miine trebuie să fie zile re este valabil îndemnul de a
locală. Iţi poate indica ritm, c trepidaţie specifică, cord la recoltat şi, conco folosi la maximum zilele de
precis cînd s-a asfaltat cu o nouă perspectivă. Fabri mitent, Ia pregătirea tere azi şi de mîine la recupe
tare stradă, cînd s-a dat în ca de conserve din fructe rarea rămînerii în urmă şi
folosinţă un ' obiectiv in şi legume, abatorul, fa nului şi însămînţarea cultu încadrarea în epoca optimă
dustrial, un stadion, cine rilor duble.
au fost oamenii care au brica de bere, unita In campania de recoltare de seceriş a orzului.
pus umărul. tea forestieră, cooperati a cerealelor păioase sînt, Organele şi organizaţiile
vele
Străveche vatră transil zatul“ meşteşugăreşti „Rete desigur, şi fruntaşi, care de partid, consiliile popu
sînt
„Haţegana"
şi
văneană de istorie româ obiective spre care converg deja au încheiat secerişul lare, consiliile unice agro
nească, cronica acestui ţi localnicii. Vechea . loromo- orzului. Printre aceştia se industriale, conducerile uni
nut de balade şi legende biiă a eşuat de multă vre- numără C.A.P. Brad, Leş- tăţilor cooperatiste şi de
se pierde in timp. Un timp
care implică vitejia stră C. DROZD nic, Băcia, Tîrnpa, Haţeg, stat au datoria să mobilize
moşilor daco-geţi, luptele Strei, Bretea Strei, Zam, ze toate forţele umane şi
lor pentru apărarea gliei Haţes — vedere din centrul civic. Orăştie, Spini, Turdaş,-Gu- mecanice necesare încheie
şi independenţei şi conti Foto : virgil ONOIU {Continuare în pag. a 2-a) ^ rasada şi Complexul . Ilia, rii grabnice a •;.■ -rişului
Printre cei care au trecut orzului şi semlu. ¡.! cultu
ia însămînţarea culturilor rilor duble.
