Page 10 - Drumul_socialismului_1979_09
P. 10

Tafi. 2                                                                                                                           DRUMUL SOCIALISMULUI N'K. <> 7


              (Urmare din pag. î)                                                          menea,  o  angajare  a  lerito-
                                                                                           riului  atît  intr-o  coordonare
                                                                                           verticală ■—•
           în  vi-iicrc  că  volumul  resurse­  1TERC00PERAREA CERCETÂIi pc ramuri de in­                                                                                    ivm
           lor  minerale  cunoscute  astăzi,                                               dustrie  —  cît  şi  orizontală,
           asigură nevoile dezvoltării e-                                                  interdisciplinară,  printr-o  mai                                                9,00Sinteze
           i ouomiei  naţionale,  la  structu­    II - BENEFICIAR                          organică  colaborare  a  tuturor                                                 9,30Melodii
           ra  actuală  a  consumului,  pen­                                               forţelor şi mijloacelor locale.                                                 10,00 Film s
           tru  o  perioadă  relativ  scurtă.                                                Astăzi,  mai  mult  ca  ori-                                                      Compn
                                                                                                                                                                               Ewing.
           LV  asemenea,  se  arc  în  vede­  problemele  cu  care  se  con­  nalizcze  atent  structura  şi   cînd  se  pune  problema  captă­                                sodului
           re  criza  mondială  a  materii­  fruntă  acest  bazin  carbonifer   conţinutul  activităţii  Institu­  rii  interesului  şi  încrederii                        11,10 Telex
           lor  prime  şi  energiei  primare,   şi  pe  caic  partidul  le  pune   tului  de  mine  din  Petroşani   beneficiarilor,  care  vor  trebui                    10,00 Telex
           în  acest  context,  programul   în  faţa  ştiinţelor  miniere  în   şi  a  institutelor  dc  cercetări   să  depună,  alături  de  noi,  c-                    10,05Cenacli
                                                                                                                                                                               vil or
           cslc  orientat  spre  următoarele   general.  Consider  însă  nece­  şi  proiectări  miniere  din  ju­  forturi,  devenind  părtaşi  la                         16,25Alinam
           (ăi  :  identificarea  de  noi  re­  sară  orientarea  mai  fermă  a   deţ,  în  scopul  concentrării  tu­  rezolvarea   problemelor.   Se                      16,50Din ţă
                                                                                                                                                                               R.P. B
           surse,  folosirea,  de  înlocui­  cercetării   hunedorene   spre   turor  eforturilor  dc  inteligen­  simte  nevoia  unei  pîrgbii  c-                         17.05  Şcoala
           tul  i  ai  resursei  respective  şi   problemele  cu  care  încă  se   ţă  spre  creşterea  producţiei,   ducative,-  care  să  stimuleze                      17,30  Muzicii
           perfecţionarea  tehnologiilor  de   confruntă  minele  din  judeţ  şi   obţinerea  unei  eficicnţe  eco­  solicitudinea  faţă  dc  benefi­                      17,50Viaţa i
           extracţie  şi  de  preparare  care   din  ţară,  şi  în  principal  spre   nomice  maxime,  concentrarea   ciar,  fără  a  cărui  contribu­                     18.05  Efigii
                                                                                                                                                                           18,25Revista
           să  permită  utilizarea  dc  ma­  coordonarea  eforturilor  în  ve­  eforturilor  spre  finalizarea  şi   ţie  nu  sc  poate  realiza  înde­                        TV
           terii  prime  minerale  cu  con­  derea  folosirii  cît  mai  raţio­  valorificarea   cercetării   prin   plinirea  exemplară  a  sarcini­                      18,501001 de
           ţinuturi  mai  reduse  dc  sub-   nale  a  forţelor  şi  mijloacelor   scurtarea   ciclului   ccrcctarc-   lor de cercetare cerute.                             19.00 T elejiu
                                                                                                                                                                           19,20  Reflect
           slanţe  minerale  utile,  crcştc-   disponibile,  urmărirea  siste­  proicctarc-producţie,   partici­  Pcntru  a  te  consacra  în-                             19,40Muzică
           ]  ea  randamentelor  dc  utiliza­  matică  a  valorificării  cît  mai   parea  efectivă  la  aplicarea   fr-adevăr,  trebuie  să  faci  ceva                   20.00  Seară  i
           re  a  materiilor  prime.  Aceste   rapide  şi  mai  depline  a  re­  noilor soluţii în producţie.  dc  care  cineva  să  aibă  ne­                             21,15Do cum
                                                                                                                                                                               leaguri
           posibilităţi  au  fost  adoptate   zultatelor  cercetării  în  pro­  Pentru  a  răspunde  mai  bi­  voie.  Multe  procese  tehnolo­                             îl,35 Tel e jur
           ca  jaloane  pentru  orientarea   ducţie.  Să  se  pună  un  accent   ne  sarcinilor  sporite  care  stau
           iernaticii  de  cercetare  în  pc-   mai  mare  pc  problematica  ac­  în  faţa  cercetării,  consider  că   gice  gîndite  şi  experimentate
           jioada   1981—2000.   Ramurii   tuală  şi  esenţială  a  industriei   c  necesară  crearea  Consiliu­  in  laboratoare  sau  staţii  mi­                           «A!
           industriei miniere extractive  miniere  şi  anume  :  elaborarea   lui  dc  coordonare  şi  valori­  cro  pilot  vor  putea  mult  mai
           ii  revine  în  acest  scop  lin  rol   de  noi  tehnologii,  maşini  şi   ficare  a  ştiinţei  din  judeţ,  or­  repede  să  fie  aplicate  în  pro­
                                                                                                                                                                             nucunnş
           de o deosebită importanţă.  agregate,  îmbunătăţirea  cali­  ganism  care  să  unească  for­  ducţie,  dacă  limbajul  ccrcetă-                                 di o pro g ruin i
             Prin  căutările  lor,  prin  di­  tăţii  celor  existente,  reducerea   ţele  ştiinţifice  şi  tehnice  din   lor-proiectant-bcneficiar   s-ar                Radiojurnal
           versitatea  temelor  pe  care  lc   consumurilor  specifice  dc  ma­  mine, uzine, din învăţământul  unifica,  dacă  interesul  comun                           presei;  8,10
           abordează,   cadrele   didactice   terii  prime,  materiale  şi  e-   superior  minier  şi  cercetare   al  acestor  trei  factori  pentru                      diilor; 9,00
                                                                                                                                                                           9.05  Răspur
           ale  Institutului  dc  mine  Pe­  nergie.             în  serviciul  unei  problematici   grăbirea  ritmului  implantării                                       rilor; 10,00
           troşani,  precum  şi  cercetătorii   Pentru   a   spori   eficienţa   cu  grijă  selectate,  conform   roadelor  ştiinţei  în  economic                         10.05   Alt»
           ■şi  proiectanţii  din  Valea  Jiu­  cercetării  şi  proiectării  în  do­  programelor   prioritare   ale   ar  marca  o  creştere,  această                     folk;  10,25  .
           lui  au  căutat  să  dea  răspun­  meniul  minier,  consider  că   Consiliului   Naţional   pentru   intcrcoopcrare  putînd  fi  opti­                           10,40 Miori|
                                                                                                                                                                            de
                                                                                                                                                                               ştiri;
           surile ce le mai competente ia  este absolut necesar să se a-  Ştiinţă şi Tehnologie. Dc ase-  mizată spre profitul tuturor.                                     doric;   11,.
                                                                                                                                                                            radio-tv.;  i
                                                                                                                                                                            ştiri; 12,05 ]
             o afenfia corrsfrucfonfor de obiecfîve miniere                                   Petroşani  :  noi  şi  cochete                                                clorului  no
                                                                                                                                                                            re  interpri
                                                                                             blocuri*  de  locuinţe  pentru                                                 la  1  Ia  3;
                                                                                             mineri  şi  ceilalţi  oameni  ai                                               rioşilor;  1G
              (Urmare din pag. X)     Elisabeta   Ardelean,   Ale­  depăşiţi.                muncii,  date  recent  In  fo­                                                 16,20 Coord
                                      xandru   Viteaz,   Klerer   Io­  Constructorii   de   obiecti­  losinţă.  TLa  parterul  acesto­                                      ce;  16,40  N
           care  sînt  reduse,  cu  15,3  lei.   sif,   Nicolae   Cojocarii,   loan   ve   miniere   de   suprafaţă   ra  —  spaţii  comerciale  mo­                        muzică  uş<
           In rest...                 Marinoiu,   Fodor   Francisc,   din   Valea   Jiului   au   de   derne şl bine aprovizionate.                                         tin  de  ştir
                                                                                                                                                                            şi  te  cînt,
                                                                                                   Foto : V. ONOIU
             Cauzele     nerealizărilor   Marton  Mailat  şi  alţii  sînt   realizat   anul   acesta   un                                                                   Poemele  e
           sînt   mai   multe,   unele   „campionii“   absenţelor   de   plan  de  investiţii  de  peste                                                                    cii;  18,00  C
                                                                                                                                                                            Idei  —  iniţi
           vechi,  cunoscute.  Se  acţio­  La lucru.            255   milioane   lei.   Stadiul                                                                             rea  raţions
           nează  însă  slab  pentru  a   Nu  cu  destulă  insistenţă   fizic   actual,   pe   majorita­                                                                    imperativ  i
           le   înlătura   definitiv,   mai   se   acţionează   nici   pentru   tea  şantierelor,  dă  speran­                                                              tcrpreţl  ai
                                                                                                                                                                            Iar;  20,15  î
           cu  scamă  pe  şantierele  şi   extinderea   şi   generalizarea   ţe  că  planul  anual  va  îl   Exigenţă şi înaltă responsabilitate                            industrial  c
           la  punctele  de  lucru  res-   acordului   global.   86,0   la   realizat.  Cerinţele  lui  1980                                                                Memoria  j
           tanţiere.  Să  luăm,  de  pildă,   sută  este  procentul  acestui   sînt  însă  mult  mai  mari,                                                                 uc.se; 21,00
           indisciplina,   manifestată   indicator  la  nivel  de  între­  sporesc  cu  20  la  sută.  A-   in rezolvarea problemelor oamenilor                             21.05 Cader
                                                                                                                                                                            O  zi  îiUr-c
           prin   absenţe   .nemotivate,   prindere.   Semnificativ   este   ceasta   impune   ca   paralel                                                                 Nou stop
           multe   învoiri,   slaba   folo­  faptul  că  la  acele  şantiere   cu   îndeplinirea   exemplară   Datorită  străduinţelor  de­  In  stilul  şi  metodele  de   bine  să  şi-o  rezolve.  Pen­
           sire  a  timpului  efectiv  de   unde   acordul   global   s-a   a  sarcinilor  acestui  an  să   puse  de  organele  şi  orga­  muncă   ale   membrilor   bi-,   tru   aceasta   trebuie   însă
           lucru.  La  nivelul  întreprin­  extins  la  peste  93  la  sută   se  pregătească  toate  fron­  nizaţiile   de   partid   pentru   roului   executiv   al   consi­  multă   răbdare.   Omul   îşi
           derii  indicele  folosirii  fon­  —  şantierele  I  şi  II  —  re­  turile  de  lucru  pentru  a-   transpunerea   în   viaţă   a   liului  popular  comunal  s-a   consideră   problema   lui
           dului  de  timp  este  de  94,42   zultatele   muncii   sînt   din­  nul  viitor.  în  vederea  fi­  prevederilor   Hotărârii   C.C.   încetăţenit  de  multă  vreme   drept   cea   mai   importantă
                                                                                                                                                                             DEV
           la  sută.  Absenţele  nemoti­  tre  cele  mai  bune,  indicii   nalizării   în   condiţii   bune   al  P.C.R.  şi  Legii  nr.  1/1978   legătura   directă   cu   oame­  şi  aşteaptă  să  i  se  rezolve   tria);
           vate   predomină  la  şantie­  planului   de   construcţii-   a  cerinţelor  întregului  cin­  cu  privire  Ia  activitatea  de   nii,  în  primul  rînd  discu­  cit mai operativ.  (Arta)
           rul I, la şantierele IV şi III.  montaj fiind îndepliniţi şi  cinal actual.      rezolvare   a   propunerilor,   ţiile  cu  ei  la  locul  lor  de   Nu  se  poate  spune  cu  la   siunea
                                                                                                                                                                            riile 1-
                                                                                            sesizărilor,   reclamaţiilor   şi   muncă   şi,   pe   cît   posibil,   Bretea  Română,  în  cele  11   străluc
                                                                                                                                                                            se . liră
                                                                                            cererilor   oamenilor   muncii,   rezolvarea   problemelor   lor   sate   ale   comunei,   oamenii’  strude
                                                                                            se   constată   pretutindeni   o   atunci  cirwt  le  ridică,  pe   nu  au  avut  sau  nu  mai  au’  Alibi  i
                                                                                            îmbunătăţire   a   muncii   cu   loc. lată ce ne declara în  probleme -- asupra loturi-  riiiu  I
                                                                                            scrisorile,  o  creştere  a  res­                                               miu- S
                                                                                            ponsabilităţii   celor   împu­                                                 { Keâe
                                                                                                                                                                            public;
                                                                                           terniciţi   cu   soluţionarea   P®HFECŢIONABBA ACTIVITĂŢII                       ie. ude
                                                                                           problemelor   ridicate   de         CONSrjLIJJUGR POPULARE ’                     ¿ural);
                                                                                            oameni  în  scrisori  şi  au­                                                   (Mutic
                                                                                                                                                                            Ea  no
                                                                                           dienţe,   fie   ele   personale   acest  sens  tovarăşul  Gheor-   lor   personale,   în   privinţa   ioresc)
                                                                                           său de mai larg interes.    ghe  Cuteanu,  primarul  co­  retribuirii  şi  altele  —  dar   o  stea
                                                                                                                                                                            PETRI
                                                                                             O  situaţie  bună  am  întîl-   munei :              fapt  ul  ca  în  acest  an  nu  nnl-   (ÎVŢunc.
                                                                                           nit  şi  la  Consiliul  popular   —  Sînt  de  părere  că,  nu­  rul  scrisorilor  este  în  seă-;   Păşi un
                                                                                           al   comunei   Bretea   Româ­  mărul  scrisorilor  şi  audien­  dere  faţă  de  anul  trecut  şi   BRAD
                                                                                                                                                                            u.a  ro
                                                                                            nă.  Aici,  primarul  comunei,   ţelor  este  în  funcţie  şi  de               leargă
                                                                                                                                                  nici  cel  al  audienţelor  nu
                                                                                                                                                                            prind
                                                                                           în  mod  deosebit,  cît  şi  se­  felul   cum   li   se   rezolvă   este   prea   ridicat   denotă-  doi  '  i
                                                                                           cretara   comitetului   execu­  oamenilor   problemele   a-                      BAI  :
                                                                                            tiv,   Lelia   Boantă,   precum   cblo  unde  ei  lucrează  sau   preocuparea   deosebită   şi   ciclon ii
                                                                                           şi  ceilalţi  factori  din  con­  unde   te   întîlnesc.   Sînt   răspunderea   cu   care   se  HAŢEC
                                                                                           ducerea   comunei   acordă   multe  cazuri  în  care  poţi   munceşte  aici  în  activitatea   nată
                                                                                                                                                                            Drag oî
                                                                                           toată   atenţia   celor   ce   se   soluţiona   pe   loc   problema   de  rezolvare  a  tuturor  pro­  ta;  Cj
                                                                                           adresează   primăriei   pentru   cu  care  ţi"se  adresează  o-   blemelor oamenilor.  1st an bi
                  Atelier mină Barza. Frezorul Nicolae Careja lucrează in acest atelier ele peste 17 ani   rezolvarea   diverselor   lor   mul  sau  îl  poţi  măcar  lă­   SIMER
                                                                                                                                                                            ale  lu
              — timp In care a executat numai lucrări de foarte bună calitate.              probleme.                 muri de felul cum e mai             D. COJOCAKU       ILIA  :
                                                                                                                                                                            TEL. KT
                                                                                                                                                                            te de
               Realitatea dovedeşte   că                                                                                                        petrecere  a  timpului  liber.
              oamenilor muncii dc   la           Acţiuni multiple, variate, atractive                                                           Ştim  insă  că  mulţi  iau  par­  |*ro
              Combinatul  siderurgic  Hu­                                                                                                       te  la  acţiunile  de  la  clubul
              nedoara  le  place  mult  să-şi                                                                                                   „Sidcnirgistulmerg   în
              petreacă timpul liber,   în  hipline.  La  acestea  sc  mai   da  agrement  al  Hunedoarei   ■10  de  excursii  în  judeţ  şi  în   Am  continuat  ancheta,  co-   excursii,  Ia  Cinciş.  Am  pu­  Rezultatei
                                                                                                                                                                             din 2 sep
              special  cel  de  la  sfîrşittd   adaugă  discoteca,  serile  de   —  Pădurea  Chizid  —  nu  sc   iară şi 10 excursii în străină­  borînd-o  la  factori  situa  ti   tea  organiza  excursii  de  o   „U“ Craiov
              săptămînii, în mod plăcut ,T2   dans şi alte manifestări.  organizează  nimic  distractiv,   tate.  Acţiunile  ctdlural-dis-   la  nivelul  secţiilor.  Iată  ce   zi.  întîlniri  la  iarbă  verde,   ,U" Clu,
              util,  adică  să  participe  la                    dccît  cu  ocazia  sărbătorilor,   tractive  organizate  dc  U.'L.C.   ne-a  spus  Ghcorghe  Radu,   dar   n-am   făcut-o   jună   Dinamo —
             manifestări  cultural-distrac­  —  Care  ar  fi  a  doua  di­  uşa  că  aici  se  joacă  mai   se  fac  de  obicei  în  colabo­  preşedintele  comitetului  sin­  acum.  Dc  acum  încolo,  dacă   C.S. Tirgo\
                                                                                                                                                                              F.C. Arg
              tive,  sa  meargă  în  excursii,   recţie ?        mult rummy sau alte jocuri  rare cu sindicalul. Rela-  dicatului da la Mecanică 1 :  vom  organiza  ?  Ştiu  eu  ?   Jiul Pelroşi
              să  iasă  la  iarbă  verde  îm­  —  Organizarea  dc  acţiuni                                                                      Dacă  vom  fi  îndrumaţi  si  a-   Chimia 1
             preună  cu  familiile  etc.  Cum   distractive.  Aici  amintesc  în                                       —   Midii  dintre  colegii   julaţi în acest sens, poate.  F.C.M. Gal;
             vin  organizatorii  în  întunpi-   primul  rind  complexul  dc                                          mei   participă   la   acţiuni   Concluzionînd,  sa  poale  a-   F.C. Baia 3
                                                                                                                                                                              Poiitchni
              narea  acestor  dorinţe  ?  l-am   agrement  Cinciş,  cu  suita  lui   Or gani zar ea p etr ecer ii    cullural-distractivc  în  timpul   finna  că  Ia  C.S.  Hunedoara   I Politehnica
             abordat pe cîfiva dintre ei.  de  manifestări  ce  au  loc  în                                          Ijbcr,  îşi  petrec  sfîrşitul  de   sc  face  mult  în  domeniul   Sportul :
               —  Problema  ne  preocupă   fiecare  simbătă  liberă  şi  du­                                         săplămînă  la  Cinciş.  Noi,   ce  l-am  abordat  în  acest   Viitorul Sci
                                                                                                                                                                              S.C. Bac
             foarte  mult,  ne  spunea  Cris-   minica  :  programe  artistice,   timpului liber                     comitetul   sindicalului   pa   articol  şi  mulţi  oameni  be­  A.S.A. Tg.
             tinel   Petreanu,   secretarul   întreceri sportive ele.                                                sccfie,  nu  organizăm  acţiuni   neficiază  do  ceea  cc  între­  Gloria B
             comitetului  sindicatului  pe   —  Şi a (reia direcţie ?                                                (în  acest  an  am  avui  doar   prind  organizatorii  petrece­  F.C.M. Era
                                                                                                                                                                              I.C.I.M.
             combinat,  şi  în  acest  sens   —  Cunoaşterea judeţului   la C.S. Hunedoara                           ziua  secţiei  la  clubul  „Si-   rii  timpului  liber  de  la  nivel   Rapid Buci
             avem  un  plan  special  întoc­  ' şi a patriei prin organizarea                                        derurgistul")  fiindcă  sc  or­  de  combinat.  Dar  se  poate   Petrolul
             mit.                      de  excursii.  Pînă  în  prezent,                                             ganizează  la  nivel  de  com­  spune,  totodată,  că  preocu­  C.F.H. Cluj
                                                                                                                     binat.  Dacă  am  putea  orga­
                                                                                                                                                                              U.T. Ara
               —  Cc  s-a  înfăptuit  pînă   apreciez  că  circa  600  dc                                            niza  excursii,  ieşiri  la  iarbă   parea  pe  această  linie  nu  a   Someşul S.:
             acum  din  planul  la  care  vă   oameni   au   participat   la   cu...  miză.  In  ca  priveşte   tîndu-ne  toate  acestea,  Genii   .verde  ?  Da,  ar  trebui  să  ne   coborît  la  nivelul  uzinelor   F.C. Bili
             refereaţi«?               excursiile  organizate  dc  sin­  excursiile  organizate  de  sin­  Stoica,  secretar  al  comite­  ocupăm şi de aşa ceva.  şi  secţiilor,  de  aceea  parti­  lei. Fond de
               —  Am  acţionat  în  3  di­  dicat.               dicate,  ele  sînt  puţine,  aşa   tului  U.'L.C.  pe  combinat,              ciparea  n-a  căpătat  încă  un
             recţii.   Prima:   organizarea   Discuţia  purtată  cu  pri­  că  la  acest  capitol  nu  se   aprecia:   Consemnăm  şi  părerea  to­  caracter  de  masă.  Iată  de  cc
             da  acţiuni  cultural-educati­  mul  nostru  interlocutor  a   poate   vorbi   de   realizări.   ■—  După  părerea  mea,  la   varăşului  loan  Mureşan,  loc­  se  impune  a  se  întreprinde  în   f RE
             ve.  La  acest  capitol  amin­  scos  în  evidentă  şi  citcva   Discotecile,  la  rtndul  lor,   ora   actuală   facem   încă   ţiitorul  secretarului  comite­  continuare   eforturi   pentru
             tesc  „Scara  secţiilor",  acţiu­  neîmpliniri.  Astfel,  comple-  ,   nu  desfăşoară  programe  su­  puţin   pentru   petrecerea   tului  U.L.C.  din  secţia  O-   ca  la  activităţile  de  petre­
             nea  „Eroi  în  muncă  şi  în   xul  Cinciş  n-are  o  bază   ficient da educative.  timpului  liber  al  tineretului.   ţclăria S.M. 1:  cere  în  mod  plăcut  a  tim­  Timpul
             fapte",  ediţia  a  111-a,  tea­  sportivă  corespunzătoare,  iar   Un   alt   organizator   al   Ar  fi  bine  să  avem  un  club   —  Linerii  noştri,  ca  şi  cci   pului  liber  să  participe  ac­  ziua de 4 :
             trul  popular.  ‘Toate  acestea   cea  caro  există  nu  o  folosi­  timpului  liber  este  organi­  al  nostru,  în  care  să  putem   din  alte  secţii  cu  foc  con­  tiv  marca  majoritate  a  oa­  Vreme  frun
                                                                                                                                                                           ral  câlduro,
             se  tin  la  clubul  „Sidcrurgis-   tă.  Să  nu  mai  vorbim  da   zaţia  U.L.C.  care  a  înregis­  organiza   acţiuni   specifice   tinuu,  muncesc  în  3  schim­  menilor  muncii  din  com­  nin  noaptea
             tul“  şi  au  un  caracter  dc                      trat  şi  ca  realizări.  Dc  la   vîrstei  şi  preferinţelor  tine­          binat.                      variabil   5
             competiţie  între  uzine  şi  sec­  popicăric,  la  care  n-are  ac­  începutul  anului  pînă  acum,   rilor.  Apoi,  la  Cinciş,  baza   buri  şi  de  aceea  nu  prea   cursul  dupi
                                                                                                                                                                           dea  averse
             ţii, bucunndu-se de săli ar-  ces oricine. La celălalt loc  bunăoară,, au fost organizate  sportivă e insuficientă...  putem organiza acţiuni de  TRAIAN BONDOR  şi  se  vor
                                                                                                      - 0— -                                                               ciri eiectrii
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15