Page 13 - Drumul_socialismului_1980_01

) )
Cercetarea ştiinţifică şl tehnică
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNlŢt-VÂ 1
să cuprindă mase largi

de oameni ai muncii

Cercetarea ştiinţifico-tchni- secvenţă în -sensul stimulării toare ale procesului de pro­
că devine, în condiţiile dez­ inovaţiei în procesul de mun­ ducţie, spre dezvoltarea con­
voltării în ritm înalt a eco­ că, al atragerii oamenilor tinuă a rezultatelor acestuia.
nomiei româneşti, o tot mai muncii -la căutarea şi aplica­ La activitatea de înnoire,
[jUPETUIHUNfPOm] importantă forţă de produc­ rea ¡noului. La -baza acestei la soluţionarea necesităţilor
ţie, o necesitate vitală a mer­ preocupări au stat indicaţiile -stringente ale muncii ă fost
sului înainte 'în toate dome­ şi ¡orientările formulate ¡de to­ antrenat un marc număr de
niile vieţii economico-socia- varăşul 'Nietflae Ceauşescu la specialişti, cadre de conduce­
ile. Tocmai de aceea, orga­ Consfătuirea cu cadrele de re -şi (le execuţie, muncitori,
nele-şi organizaţiile de partid conducere din industrie, con­ maiştri ctc. Participarea ma-
au misiunea de a organiza strucţii, ’transporturi şi agri­ •selor la creaţie şi inovare a
şi coordona dezvoltarea -şi a- cultură, precum şi sarcinile fost -stimulată -şi impulsionată
plicarea gîndirii 'novatoare a 'Stabilite de secretarul general de paleta largă dc manifes­
specialiştilor, a ¡maselor largi dl partidului în Guvîntarea tări pe tema propagandei
de 'lucrători, în aşa 'fel îneît rostită la Consfătuirea de lu­ ■ştiinţifico-tehnice organizată
aceasta să se constituie ca o cru de la C.C. al P.C.R. din dc comisiile dc cercetare ştiin­
pîrghie ¡importantă în 'înde­ 16—¡17 mai 1979. în acest ţifică, de comisiile ingineri­
plinirea şi depăşirea sarcini­ fel, au fost cristalizate bogate lor-şi tehnicienilor la C.T.E.
lor de ,plan, în realizarea -sal­ programe tic acţiune, atît la 'Mintia, f. R. E. Deva,
tului calitativ în activitatea nivel dc municipiu, cît şi în I.P.H., exploatarea minieră,
de creare a bunurilor mate­ întreprinderi, care au orientat I.MiC. ! Deva -şi în ' alte uni­
riale. activitatea comisiilor de cer­ tăţi, cum ar fi mese rotunde,
Comitetul municipal de cetare ştiinţifică şi tehnică
Anul 'XXXII, nr. 6895 Marţi, 8 ianuarie 1980 -4 pagini — 30 bani partid Deva militează cu con­ spre punctele cele mai arză­ (Continuare în pag. a 2-a)

UN DEPLINA UNITATE DE ~VOrNŢA ŞI ACŢIUNE
ORGANIZAŢIILE PROPRII ALE »FRONTULUI ILEANA BÂRŢAN,
preşedintele Comitetului judeţean al femeilor
UNITĂŢII SOCIALISTE ACŢIONEAZĂ
CU ÎNSUELEŢIRE ŞI HOTARÍRE
¡înalta apreciere făcută tie faţă dc numai 26 la sută în
secretarul general al partidu­ 1973. Şi dacă în industria
lui, t o v a r ă ş u l Nicolae chimică această pondere este
Ceauşescu, la tribuna celui de 54(5 la sută, în cea tex­
de-al Xll-lca forum comunist, tilă şi de confecţii de 85 la
la adresa activităţii-milioane­ sută, în industria pielăriei,
lor dc femei din patria noas­ blănăriei şi încălţămintei —
tră ne-a umplut inimile de dc 75 la -sută, în agricultură
mîndrie şi recunoştinţă. în — -65 la sută, în cooperaţie
■ în viaţa satelor, ca dealtfel cu -siguranţă eă se va ţine această apreciere am regăsit — 63 la sută----- ca-să amin­
în viaţa întregului popor, ’seamă. .şi munca şi eforturile femei­ tesc doar cîteva ramuri, ne
crearea organizaţiilor proprii Ion Mateş nu spune cuvin­ lor hunedorene care, alături •dăm -seama cît de importan­
ále F.U.S. a însemnat un • e- te fără acoperire. La el în de soţii, de fraţii şi fiii lor, tă -este prezenţa -şi activita­
veniment deosebit. Că oame­ sat este un exemplu în ceea ¡participă cu răspundere la în­ tea femeii la realizarea sar­
nii muncii, cetăţenii nc- •ce priveşte participarea la făptuirea marilor sarcini puse cinilor de producţie pe care
cuprinşi în ríiúlutüe Parti­ fondul centralizat de produse de ,p 'Ld -în faţa economiei le are dc înfăptuit judeţul
ai
dului Comunist Român au agroalimentare. Anul trecut a judeţului. O apreciere care ne nostru. Desigur, la acestea
înţeles sensul profund al a- • predat trei viţei de cîte onorează şi ne obligă, cu atît am putea adăuga numărul
cestor măsuri de adîncire a 440—'480 kg şi un porc de mai mult cu cît astăzi — ca mare de femei care lucrează
democraţiei este un adevăr 130 -kg, iar anul acesta a în­ urmare a atenţiei şi grijii în ocrotirea sănătăţii şi asis­
demonstrat în sute dc mii de cheiat contracte ¡noi cu statul. manifestate de conducerea tenţă socială (79 la sută), în-
dovezi. Cea mai concludentă, Că locuitorii satului au în- văţărrîînt, cultură, artă (65 la
partidului pentru creşterea
‘însă, este libera lor aderare .credere în el, o dovedeşte rolului femeii în viaţa poli­ sută), circulaţia mărfurilor
la aceste organizaţii, faptul faptul că a fost ales vicepre­ tică :şi socială a ţării — ifc- (69 la sută), ştiinţă şi deser­
şedinte al comitetului sătesc
de a fi venit din proprie jni- •'mcia hunedoneană-ocupă un vire ştiinţifică (41 la sută),,
iţiativă cu cererea de 'înscrie­ al organizaţiei F.U.S. loc binemeritat în întreaga locul pe care femeile îl ocu­
re în organizaţiile proprii. Nu am Ifăcut această intro­ activitate economică a jude­ pă în formele dc pregătire
ducere pentru a demonstra ţului. Ne-obligă, spun, pentru
'Unul dintre cei care au profesională la principalele
făcut printre primii în comu­ un lapt ce nu mai necesită că astăzi ponderea femeilor specialităţi, chiar nctradiţio-
deja demonstraţii. Cele ară­ nale, ca zidar, mozaicar, fa-
na 'Veţel dovada unei aseme­ tate, însă, constituie fundalul hunedorene în numărul per­
nea înţelegeri a fost şi Toan -şi ¡temelia de pe care au por­ sonalului muncitor din judeţ
Matcş, ţăran cu gospodărie Primele cantităţi de tuburi premo de 9a I.'MiC. Deva vor reprezintă peste 33 ia sută,
nit la lucru organizaţiile lua curind calea beneficiarilor. Foto : VIRGIL ONOIU (Continuare în pag. a 3-a)
individuală din Muncelu Mic, proprii ale F.U.S. din comu­
-sat aparţinător comunei. na Veţel.
— Care v-a fost convinge­ —Organizaţiile proprii nu­
rea cînd aţi venit printre mără, deocamdată, la noi în STRUNG DE MARE
primii, de fapt ¡primul din -comună, '166 dc membri —
satul dumneavoastră, să vă •ne -spunea tovarăşul ©iligor mmmm
•înscrieţi în organizaţia să­ Gacoveanu, preşedintele Co­
tească a F.U.S. ? mitetului comunal al organi­ ■La atelierul mecanic
zaţiilor proprii ale F.U.S. —
— Convingerea mea a 'fost •din cadrul sectorului I va-
•dar vom majora' numărul cu
şi este că organizaţiile pro­ ¡goane-eisternă al I.M.MiR.
prii ale FiU.S. înseamnă pen­ încă 15 la Veţel, cu cîte 10 la Simeria a fost montat -şi
Mintia şi Leşnic, cu 5 la
tru cei care nu -sînt membri Muncelu Mare şi cu 7 la IANUARIE DECEMBRIE 1979 ( pus în funcţiune un strung
departid posibilitatea dc a-.şi paralel de-2 500 mm pen­
Muncelu Mic.
spune cuvmtul <în legătură eu tru uzinat osii de vagoane.
treburile satului, dc a face ION CIOCIiEI Acest utilaj modern de
propuneri pentru rezolvarea mare randament, realizat
lor, propuneri dc care ştim (Continuare în pag. a 2-a) dc constructorii dc ma-
şini-unelte de la între­
prinderea de strunguri
Acum, în primele zile ale tăţi sporite de materii prime nerealizări de plan la pro­ Tîrgovişte, a fost încre­
lui 1980, -se întocmesc bi­ ¡şi materiale, între care 18 200. ducţia fizică, sortimentală — dinţat spre 'exploatare
lanţurile anului trecut. Se tone cocs metâlurgic, 14 310 al căror volum a crescut -spre -strungarilor dc .-înaltă ca­
trag linii şi sc adună. Se a- tone oţel, '39 S95 tone lami­ sfîrşitul anului — ceea ce a lificare Iosif Pop şi -Pe­
la un preţ pe jumătatea dună roadele muncii pe un tru Ebert. -Noul strung,
Convieţuirea sub acope­ nate finite, 700 tone mine­ făcut ca, pe ansamblul econo­
celui prevăzut în normele an întreg. Pentru majoritatea pe lîngă faptul că are un
rişul aceluiaşi imobil, in ca­ de deviz. Al fi locatari, in­ reu dc fier preparat, 3 930 mp miei judeţului, să ¡se înregis­
drul aceluiaşi cartier nu e stalatori dc meserie, se în­ unităţilor economice din ju­ placaj din marmură, 46 695 treze Un minus apreciabil la randament superior maşi-
simplă. Armonia viefii in­ deţ, bilanţurile anului '1979 mp 'dale unozaicate, însemna­ producţia industrială pe anul nilor-unelte existente în
grijesc 'de •întreţinerea sub­ sînt bogate, 'cifrele realizări­
tr-un asemenea cadru de­ solurilor tehnice ale blocu- . te cantităţi dc alte materiile trecut. între unităţile cu con­ dotarea atelierului, asigu­
pinde dc lofi şi de fiecare, lor concludente. -Economia de construcţii, de maşini pen­ tribuţii mai mari la această ră şi o calitate foarte bu­
mai bine spus de felul in i ilor. Aparatele- dc la locu­ noastră naţională, aflată în tru industria metalurgică, bu­ situaţie deloc mulţumitoare nă, precum şi o înaltă
rile de joacă ale copiilor marş viguros de dezvoltare
care membrii acelei colecti­ sînt reparate tot. dc către nuri de consum etc. în ace­ sc numără I.V. Călan (la pro- precizie la uzinarea osiilor
vi Lăţi. îşi. rezolvă problemele continuă, multilaterală, a .pri­ laşi timp, însă, în uncie în­ de vagoane.
locatari dc meserie lăcătuşi, mit din judeţul nostru canti-
de interes comun. Exemple sudori sau tâmplari. Comi­ treprinderi s-au înregistrat (Gontinuare în pag. a 2-a)
de modul de convieţuire tetul asociaf ici are un pro­
trainică şi în deplin respect
fa/ă dc semen, sînt- multe gram riguros de verificare, UNITATE DE ALIMENTAŢIE ale 'C.FIR.-ului 'interesantul maga. La acţiunile menţiona­
în judeţ. Unul dintre ele a stării apartamentelor, .o- PUBLICĂ Şl CAZARE ' său program artistic întitulat te au participat peste 70 dc
este şi cel oferit, dc Aso­ cazie cu care intervine pen­ Tn centrul civic al locali­ ,iln glasul roţilor dc tren“. cetăţeni din fiecare sat.
ciaţia de locatari nr. 10 din tru înlăturarea defecţiunilor tăţii Ilia — viitor centru ur­ PRIMA INTIL'NIRE TABERE DE MATEMATICĂ
cartierul Gojdu al Devei. la instalaţiile sanitare, pen­ ban — se află în construcţie DE LUCRU In afara unor tabere de
modernă
unitate
ali­
de
o
Pe seama lor, •local arii dc tru evitarea pierderilor de - MICR05TAGIUNE mentaţie publică şi ca-zarc Cenaclul scriitorilor „Flacă­ odihnă şi schi, în judeţ au
aici au soluţionai aproape apă. intr-un cuvint. asocia­ PENTRU ELEVI pentru care s-au alocat peste ră’“ din ’Hunedoara a avut, funcţionat, în această ultimă
toate problemele ce se pol ţia aceasta • oferă o bună ex­ I Duminică, ¡Teatrul de pă­ două milioane lei. Acest o- Urni, ¡prima întîlnirc dc lu­ perioadă a vactuiţei de iarnă,
biectiv, a cărui construcţie a
şi două tabere de matemati-
rezolva prin efort propriu, perienţă în privinţa auto- \ puşi „Sfirlează" al Casei de început anul trecut, va fi dat cru din noul an. Subiectul că. O tabără auldfinanţată la
primei înlîlniri — creaţia poe­
indiferent dacă, potrivit le­ gospodăririi. cultură din Hunedoara -şi-a in 'folosinţă în cursul aces­ tică a Iui loan Evu. Valea de Peşti, şi ălta la
Încheiat
gii fondului locativ, unele Era să uităm. Ce fac cei­ ganizată, microstagiuuea, or­ tui an. Şcoala generală nr. ti Deva.
cu
în
localitate,
fac
aici
consulta­
sc
Zilnic,
dintre ele cad în sarcina lalţi cetăţeni, care nu au o prilejul vacanţei de iarnă a O NOUĂ BRIGADĂ ACŢIUNI DE DESZĂPEZIRE ţii aţii cu (devii propuşi pen­
proprielanilui de Spaţiu. ■’meserie cu care să poală ( elevilor. 'Cu ¡piesa .¡Fata mo­ ARTISTICĂ îu comuna Certeju de Sus tru olimpiada dc matematică,
organizat
întreţinerea iluminatului ajuta la asemenea lucrări ? şului cea cuminte“.', in regia f-a ’Complexul ’ClFJR. Petro­ s-au numeroase în ultimele cil şi cu alţii.
acţiuni
de
zile
lui I'avel Crişan, colectivul
pe scări o fac voluntar lo­ Cile nu sînt dc făcut pe ( teatrului de păpuşi a oferit şani a- luni fiinţă nu demult deszăpezire a căilor dc ac­
catarii. de meserie electri­ lingă casa omului gospo­ călor mici patru spectacole, o ¡nouă brigadă artistică. ces, în satele Săcărîmb, Mă­
dc
apreciată
cieni. Zugrăvirea casei scă­ dar ! - Ia care au participat peste Foarte brigadă prezintă pUblic, gura şi la ‘seclortil I.'P.E.G.
zilele
tinăra
rilor o fac locatarii zugravi. 7H. MÂRCUŞ | fitin de copii. acestea in diferitele sectoare Hondoi. Acum se lucrează la
calea de acces 'No.jag — Văr-